Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 66/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 66
Ședința publică de la 6 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
Grefier - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că pârâta a depus la data de 24.12.2009, prin serviciul "registratură", întâmpinare.
Curtea constată cauza în stare de judecată și, având în vedere că părțile au solicitat judecarea cauzei și în lipsa lor de la dezbateri, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ. o reține spre soluționare.
CURTEA,
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
La data de 31.08.2009 sub nr. 8300/2 s-a inregistrat cererea reclamantei care a chemat in judecata pe paratul AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata parata sa ii acorde sporul privind suplimentul postului in procent de 25% din salariul tarifar de incadrare si sporul privind suplimentul treptei de salarizare in procent de 25% din salariul tarifar de încadrare, pentru perioada in care a avut calitatea de funcționar public in cadrul acestei instituții; 12.06.2000-01.07.2009.
In fapt, reclamanta a aratat ca a avut statutul de funcționar public în cadrul paratei din 12.06.2006.
Acordarea suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt prevăzute in art.29 al.1 lit. c) si d) din Legea nr.188/1999, respectiv art.31 alin.l lit. c) si d) din Legea nr.188/1999 republicata.
A invederat ca aceste drepturi au fost suspendate prin mai multe acte normative, insa nu au fost inlaturate, devenind actuale la incetarea cauzei de suspendare.
Pentru ca aceste drepturi sa nu fie o simpla ficțiune este necesar ca după încetarea suspendării drepturile sa producă efectele pentru care au fost create si în consecința trebuie asigurata plata suplimentului postului si suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
In concepția jurisprudenței CEDO, instituțiile de drept public sunt asimilate, in dreptul intern statului, așa încât, refuzul de a acorda sumele de bani aferente unor drepturi prevăzute intr-o lege se constituie încălcarea art. l din Protocolul 1 si art. 6 din Convenție, daca nu poate fi justificata printr-una din excepțiile prevăzute în acest articol.
Astfel, partea a doua a articolului I din Protocolul I prevede 3 condiții in care privarea de un bun nu reprezintă o încălcare a dreptului titularului asupra acelui bun: privarea sa fie prevăzută de lege adică de normele interne aplicabile in materie, sa fie impusa de o cauza de utilitate publica, sa fie conforma cu principiile generale ale dreptului internațional.
In speța de fata, nici una dintre condițiile enunțată in textul Protocolului nu se regăsește si de altfel este necesar ca toate cele 3 condiții sa fie cumulativ îndeplinite.
Drepturile solicitate sunt prevăzute in Legea nr.188/l999 privind statutul funcționarilor publici. republicata. Chiar daca acest act nu stabilește si procentul in care se acorda sporurile, instanța urmează a se pronunța cu privire la acordarea acestora, având in vedere dispozițiile art. 3 din Codul Civil, potrivit căruia judecătorul care va refuza sa se pronunțe sub motivul ca legea este neîndestulătoare este susceptibil de denegare de dreptate.
Prin urmare, deși aceste drepturi solicitate trebuiau sa îi fie acordate de drept, cel târziu începând cu data de 01 ianuarie 2007, pârâta refuză acordarea acestora.
Reclamanta a mai invocat faptul ca suspendarea drepturilor este neconstitutionala si nelegala.
A facut referire si la prevederile art. 38 din Codul Muncii, art. 53 al. 1 si 2, 16 al. 1, 15 al. 2, 41 din Constitutia Romaniei.
În drept, au fost invocate dispozitiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
In dovedirea cererii sale reclamanta a depus copie de pe carnetul de munca si practica judiciara.
La data de 24.12.2009 parata a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemiata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine urmatoarele:
Prin cererea sa reclamanta a solicitat acordarea unor drepturi prevazute de legea nr. 188/1999, legea functionarilor publici, respectiv suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare.
Nici legea sus indicata si nici un alt act normativ in vigoare nu stabileste nici un cuantum si nici o modalitate de calcul a acestor doua componente ale salariului functionarilor publici.
Prin prisma acestui aspect nu are nici o relevanta juridica suspendarea aplicarii prevederilor art. 31 al. 1 pct. c si d din legea nr. 188/1999 prin mai multe acte normative (OUG nr. 94/2004, legea nr. 76/2005, OG nr. 2/2006).
Pentru a putea fi vorba despre acordarea unor drepturi prin legea nr. 188/1999, trebuia ca reglementarea acestor suplimente sa fie completa, respectiv sa fie determinat atat cuantumul, precum si criterii de aplicare, conditii, etc.
Nu se poate vorbi de existenta unui drept atata timp cat intinderea acelui drept nu este reglementata in nici un act normativ si nici nu se poate aplica principiul analogiei cel putin din doua motive.
Primul pentru ca nu exista reglementat nici in privinta altor categorii de salariati, functionari, acest drept sau cuantumul lui, iar pe de alta parte chiar si art. 157 al. 2 din Codul Muncii dispune ca "istemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor specialese stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative".
Neputandu-se vorbi de existenta unui drept, nu sunt incidente nici prevederile din art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.
Reclamanta vorbeste despre un drept care tinde sa fie lipsit de continut, ori se observa din lacunara prevedere legislativa de la art. 31 din legea nr. 188/1999, ca legiuitorul nici nu a determinat continutul acestui drept si nici nu a delegat alte autoritati sa emita acte prin care sa se reglementeze modul de punere in aplicare a prevederii legale sau modul de acordare a acestor suplimente.
Concluzia este ca s-a reglementat un drept lipsit de continut, singura culpa in acest sens apartinand legiuitorului.
S-ar incalca principiul separatiei in stat prin stabilirea unui cuantum al dreptului fie pe cale administrativa, fie pe cale judiciara.
De asemenea, daca instanta ar stabili in locul autoritatii legislative intinderea acestui drept, ar pronunta o hotarare prin care s-ar depasi atributiile puterii judecatoresti.
Mai mult reclamanta nu a motivat in nici un fel de ce solicita acordarea suplimentelor in cuantum de 25% pentru fiecare atata timp cat legea nu a cuantimficat in nici un mod aceste suplimente.
Oricum neexistand nici un criteriu legal de stabilire a celor doua suplimente, instanta este in imposibilitate de a stabili cuantumul acestora in conditiile in care sunt reglementate in toata legislatia sporuri variabile care pot porni de la 1% si pana la 100%.
De asemenea nu se poate vorbi despre un drept de creanta cert, lichid si exigibil in conditiile in care intinderea creantei nu poate fi stabilita si astfel nu sunt incidente nici prevederile constitutionale si nici ale art. 1 din Protocolul nr. I la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor fundamentale.
Culpa pentru aceasta situatie apartine legiuitorului dar in prezenta cauza reclamanta nu se judeca cu statul R, ci cu angajatorul care este o institutie publica bugetara si care nu poate sa plateasca drepturi salariale neprevazute de legea salarizarii functionarilor publici, fara a suporta consecintele prevazute de legea nr. 500/2002.
Practic prin legea nr. 188/1999 s-au stabilit reglementari de principiu ce trebuie avute in vedere tot de legiuitor atunci cand va adopta o lege de salarizare unitara a functionarilor publici.
In alta ordine de idei se retine ca din prevederile OUG nr. 92/2004, OG nr. 2/2006 si 6/2007 reiese ca salariile functionarilor publici sunt diferentiate pe trepte de salarizare.
Ca urmare prin stabilirea diferita a salariului tinand cont de criteriul treptei de salarizare nu poate fi interpretat decat in sensul ca in actele normative de salarizare a functionarilor publici a fost acordat implicit un supliment la salariu in functie de treapta de salarizare.
Instanta are in vedere si deciziile Curtii Constitutionale nr. 818/2008, 819/2008 care a statuat ca "instantele nu mai pot aplica prevederile unor alte acte normative in privinta salarizarii unor categorii de salariati, functionari publici, acte normative care nu le sunt aplicabile acestora si sa refuze aplicarea actelor normative aplicabile acestor categorii".
De asemenea se retine ca prin decizia nr. 20/2009 a ICCJ pronuntata in recursul in interesul legii s-a statuat ca " n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 31 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, s-a stabilit că în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe cale judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare."
Potrivit art. 329 al. 3 teza ultima Cod procedura civila, "dezlagarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante".
Prin urmare, in baza celor retinute mai sus va respinge ca neintemiata actiunea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta, domiciliata în B,-,. 1,. 2,. 9,. 125, sector 4, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ cu sediul în B,-, sector 2, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 6.01.2010.
PRESEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red. CP (4 ex.)
Tehnored. IT
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina
