Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 73/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA NR. 73
Ședința publică din data de 29 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii privind refuz de acordare drepturi, formulată de reclamanta, domiciliată în Mun. P,-,.15,. A,.4,.20, județ P împotriva pârâtei DIRECȚIA ȘI PROTECȚIEI SOCIALE, cu sediul în P,-, județ P, cod poștal -.
Acțiunea este timbrată cu 20,00 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr. - din 10.04.2009, timbre judiciare de 0,3 lei, ce au fost atașate și anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta reprezentată de avocat, din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 12 dosar, pârâta Direcția și Protecției Sociale P prin consilier, potrivit delegației nr. 10661/22.04.2009.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că prin intermediul serviciului registraturii s-a depus la dosar de Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Poî ntâmpinare, însoțită de copia dosarului care a stat la baza emiterii deciziei respectiv: copia fișei de plată, documentele de motivare și însușire a proiectului, ca acte ce au stat la baza adoptării HG nr. 1025/2006, și anume Nota de Fundamentare, Avizul Consiliului Legislativ nr. 1077/07.08.2006, avizul Consiliului Economic și social nr. 1943/07.08.2006, Sentința Tribunalului Prahova nr. 114/10.03.2009, sentința nr. 66/13.04.2009 a Curții de APEL PLOIEȘTI, sentința curții de apel Alba Iulia nr. 65/F/2009, în 2 exemplare.
Avocat pentru reclamanta depune la dosar chitanța nr. - din 10.04.2009 în sumă de 20,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbre judiciare de 0,3 lei, ce au fost atașate și anulate la dosar.
S-a înmânat copie de întâmpinarea Agenției Județene pentru Prestații Sociale P și înscrisurile anexate reclamantei, prin avocat.
consilier juridic, având cuvântul învederează instanței faptul că urmare reorganizării instituțiilor publice din domeniul social, calitate de pârâtă în prezenta cauză în loc de pârâta Direcția și Protecției Sociale P, o are Agenția Județeană pentru Prestații Sociale P, urmare a reorganizării instituției.
Curtea, ia act că pârâta Direcția și Protecției Sociale P s-a reorganizat, iar calitate de pârâtă în prezenta cauză are Agenția Județeană pentru Prestații Sociale, care a și formulat întâmpinare.
Totodată, pune în discuția părților excepția necompetenței materiale a instanței invocată de pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale P, prin întâmpinare.
Consilier juridic având cuvântul solicită admiterea excepție necompetenței materiale și trimiterea cauzei spre judecare Tribunalului Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ.
Avocat având cuvântul pentru reclamanta este de acord cu excepția invocată.
CURTEA
Asupra acțiunii de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 08 aprilie 2009 pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâta Direcția și Protecției Sociale P, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata indemnizației pentru fiecare din cei doi copii născuți în urma sarcinii multiple, obligarea la plata retroactivă a indemnizației cuvenite pentru fiecare copil, de la momentul nașterii acestora până la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că în urma căsătoriei cu, au rezultat doi copii și.
Conform contractului individual de muncă nr. 17/2008, este angajată la Spitalul Universitar de Urgență B ca medic rezident, iar după nașterea celor doi copii acesta a fost suspendat conform art. 51 lit. a din Codul Muncii și Legea nr. 148/2005 pentru o perioadă de doi ani.
Indemnizația pentru creșterea copiilor a fost stabilită în cuantum de 600 lei (pentru ambii copii), iar alocația în cuantum de 400 lei, motiv pentru care consideră reclamanta că Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului cu modificările și completările ulterioare, sunt discriminatorii.
Mai arată reclamanta că în actul normativ mai sus menționat se stabilește că, prin naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii ", solicită să se constate nelegalitatea alineatului incriminat și obligarea la, plata indemnizației lunare pentru creșterea copului în sumă de 1200 lei lunar (600 x 2), începând din 22 aprilie 2008, până când expiră concediul de îngrijire al copiilor".
De altfel susține faptul că Senatul a adoptat un proiect de lege pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 148/2005 conform căreia indemnizația pentru creșterea copilului s-ar putea acorda în funcție de numărul copiilor născuți.
Totodată arată că OUG nr. 148/2005 încalcă principiul egalității de tratament între copii proveniți dintr-o sarcină simplă și una multiplă. Mai mult menționează că, concediul și indemnizația de creștere a copilului, reglementate de OUG 148/2005 în formă, în vigoare la acest moment, sunt drepturi ale părintelui care își întrerupe activitatea profesională pentru a sta cu copiii. Prin urmare, indemnizația este acordată părintelui, ca măsură de asistență socială pentru a substitui faptul că părintele nu realizează venituri în această perioadă.
Pe de altă parte, precizează reclamanta că, părintele mai primește în numele copiilor și alocația de stat pentru copii, reglementată de Legea 61/1993, în prezent de 200 de lei/copil )potrivit art. 4 lit.a) din OUG 148/2005), care este un drept al copilului așa cum precizează foarte clar legea nr. 61/1993 în art. 3 alin. 2.
Consideră că sub acest aspect trebuie făcută distincția: alocația de stat destinată acoperii nevoilor copilului, acesta fiind motivul pentru care ea se acordă pentru fiecare copil separat, deci nediscriminatoriu, iar părintele primește indemnizația pentru creșterea copilului care este, un substitut al venitului pe care-l putea realiza dacă nu stătea acasă.
În continuare precizează faptul că indemnizația de creștere al copilului nu are legătură decât indirect cu copilul, ea se adresează părintelui ca să îl stimuleze să stea acasă în primele luni de viață ale acestuia. Or părintele are aceleași nevoi proprii indiferent că sunt unul, doi sau mai mulți copii, iar dacă indemnizația și alocației ar fi fost destinate copilului, atunci nu ar mai avea reglementări separate.
La termenul de judecată din 29 aprilie 2009, Curtea a constatat faptul că pârâta Direcția și Protecției Sociale P s-a reorganizat, iar calitate de pârâtă în prezenta cauză are Agenția Județeană pentru Prestații Sociale
În temeiul disp. art. 115.pr.civilă pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Paf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de APEL PLOIEȘTI, conform disp.art.9 alin. 5 din OUG nr. 148/2005 cu modificările și completările ulterioare, art. 19 alin. 4, contestațiile formulate împotriva deciziei de admitere sau, după caz, de respingere a cererii de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului, se soluționează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit disp. art. 10 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborare cu cele ale art. 2 pct. 2 lit. d din pr.civilă, secțiile de contencios administrativ și fiscal ale tribunalelor judecă în primă instanță, procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale județene.
Pe fondul cauzei solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, învederând că potrivit dispozițiilor art. 6 (1) din OUG nr. 148/2005, cu modificările și completările ulterioare, concediul și indemnizația lunară prevăzută la art. 1, respectiv la art. 2, precum și stimulentul prevăzut la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii trei copii adoptați, luați în plasament sau în plasament în regim de urgență ori încredințați în vederea adopției.
A mai susținut pârâta în întâmpinare faptul că textul menționat, cuprins în OUG nr. 148/2005, cu modificările și completările ulterioare, prevede acordarea indemnizației pentru naștere și nu pentru fiecare copil rezultat în urma unei nașteri.
La termenul de judecată din data de 29.04.2009, Curtea a pus în discuția părților excepția de necompetență materială invocată de pârâtă pe cale de întâmpinare.
Față de această excepție Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 137.pr.civ, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Conform art. 10 alin.1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de către tribunalele administrativ fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios-administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Articolul 10 alin.1 din legea nr. 554/2004 stabilește, așadar competența materială a instanței de contencios administrativ în funcție de două criterii, respectiv rangul central sau local al organului emitent al actului și cuantumul și natura juridică a sumei la care se referă actul.
Cum rangul autorității chemate în judecată, și față de care sunt emise pretențiile reclamantei, este de autoritate publică locală, competența de soluționare a cauzei, ținând seama de dispozițiile legale menționate mai sus, aparține în primă instanță tribunalului și nu curții de apel.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 158.pr. civ., Curtea va admite excepția necompetenței materiale invocată de pârâtă prin întâmpinare și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova - Secția Comercială II, completele specializate de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de APEL PLOIEȘTI, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Declină competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta, domiciliată în Mun. P,-,.15,.A,.4,.20, județ P împotriva pârâtei AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE, cu sediul în P,-, județ P, cod poștal -, în favoarea Tribunalului Prahova - Secția Comercială II, completele specializate de contencios administrativ.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică azi, 29 aprilie 2009.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. DF/CMF
4 ex./14.05.2009
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina
