Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 794/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.794
Ședința publică de la 25.02.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Grecu Gheorghe G
GREFIER - - -
...
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Sindicatul Național al Funcționarilor Publici în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat:, claudia, a, a, a C, G, ia, escu, escu Greta, escu, C, C, a, a, a, Duman, a, scu, G, G a, G, G, G, A, a, a, Horel, a, A, Leaua, ( ), a, (), a, a, a, I, a, a, OG, a, a, OG, Patru, Patru, Patru a, a, a, G, I, a, Rata, Rata a, Rata, R, ia, a, a, a, a, l, () a, Nichi, ița, a, n, amfiroiu, a, și, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și Ministerul Finanțelor Publice.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 18.02.2009, când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea 25.02.2009, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Asupra acțiunii de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 7.11.2008 sub nr-, reclamantul Sindicatul Național al Funcționarilor Publici în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat:, a, a, a C, G, ia, escu, escu Greta, escu, C, C, a, a, a, Duman, a, scu, G, G a, G, G, G, A, a, a, Horel, a, A, Leaua, ( ), a, (), a, a, a, I, a, a, OG, a, a, OG, Patru, Patru, Patru a, a, a, G, I, a, Rata, Rata a, Rata, R, ia, a, a, a, a, l, () a, Nichi, ița, a, n, amfiroiu, a, și, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și Ministerul Finanțelor Publice, au solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, obligarea pârâților în solidar la plata sporurilor salariale cuvenite constând în suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare de asemenea în procent de 25% din salariul de bază, începând cu data de 22.03.2004 și până în prezent, actualizate la zi cu indicele de inflație, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în cărțile de muncă.
În motivarea cererii scutite de obligația achitării taxelor judiciare de timbru, recurenții arată că sunt funcționari publici din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și nu au beneficiat de aceste sporuri întrucât acordarea acestora a fost suspendată succesiv inițial prin art.44 din OUG 92/2004 pentru anul 2005, respectiv prin art.48 din OG 2/2006 pentru drepturile salariale aferente anului 2006. Ulterior, pentru anii 2007 si 2008 aceste suspendari nu au mai operat si cu toate acestea in dispetul toatal al normelor imperative ale legii, cele doua componente ale salariului functionarului public tot nu au fost achitate.
Desi este de notorietate faptul că salariile( functionarilor publici nu pot face obiectul vreunei renuntari sau,dincolo de dispozitiile Codului Muncii referitoare la drepturile salariatilor, temeiurile legale in baza carora acordarea celor doua sporuri a fost suspăndata ca fiind si neconstitutionale in conditiile in care s-a incercat suspendarea acordarii lor printr-o Ordonanta de Urgenta.
Mai mult, este de principiu ca o norma legala, o data reglementata, trebuie sa produca efectele, fiind impotriva ratiunii de a exista a legilor, sa aiba doar caracter formal.
Ca urmare, fiind un drept castigat, derivat dintr-un raport de munca, cele doua sporuri nu puteau fi anulate prin actele normative anterior indicate si care de altfel nu contin nicio dispozitie referitoare la eventualitatea desfiintarii dreptului la plata celor doua sopruri, ci doar suspendarea ori prelungirea termenului de punere in aplicare. Cu atat mai mult apreciem ca fiind lipsite de relevanta in speta si deciziile Curtii Constiutionale de respingere a exceptiilor de neconstitutionalitate care au vizat aceste temeiuri legale art.44 din OUG 92/2004 pentru anul 2005, respectiv art 48 din OG 2/2006) intrucat aceste decicizii au efecte doar " pares", deci acestea nu sunt opzabile reclamantilor si nici instantei care este obligata in mod imperativ sa faca aplicarea prioritara a dispozitiilor Protocolului nr 12 la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, cu respectarea art 20 din Constitutie..
Or, suspendarea dreptului nu echivaleaza cu insasi inlaturarea lui cat timp prin nicio dispozitie legala nu i-a fost inlaturata existenta si nici nu s-a constatat neconstitutionalitatea textului de lege care confera dreptul reclamantilor la aceste prime.
Pe de alta parte, art 41 din Constitutia Romaniei statueaza ca salariiatii au dreptul la protectie sociala a muncii printer care si concediul platit, iar potrivit art 53 restrangerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertati, poate fi dispusa numai daca este necesara iar masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si a aduce atingere existentei dreptului, iar prin aceasta suspendare succesiva la plata primei de concediu, dreptul la aceasta prima nu a fost restrans ci ingradit, operand in mod. concret o veritabila lipsi re de dreptul subiectiv, de vreme ce reclamantii nu au beneficiat niciodata de acest drept stabilit in favoarea lor.
Se invocă și art.1 din Protocolul 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului care consacra dreptul fiecarei persoane de a se bucura de respectul bunurilor sale. In sensul interpretarii date de Curtea Europeana a Drepturilor Omului notiunii de "bun" acesta cuprinde nu numai bunurile corporale ci si drepturile si interesele care consituie active, intr-un sens larg, ea inglobeaza notiunea de valoare patrimoniala ( ca interese ce decurg din ansamblul raporturilor cu continut economic pe care o persoana ar fi putut in mod efectiv si licit sa le dobandeasca). Din aceasta perspective dreptul reclamantuilor la cele doua sporuri constituie indoiala un bun la care acestia au dreptul in mod licit, astfel ca trebuie sa se bucure de respectul lui si de protectia legii.
repturile functionarilor publici la sporurile salariale reprezentand suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare constituie un drept de creanta, si prin urmare, un bun in intelesul art 1
din Protocolul 1 la Conventie.
In drept au fost invocate LG 188/1999 privind statutul Functionarilor Publici si art 1 din Protocolul Aditional 1 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
În susținere au fost atașate copia înscrisurilor la care a făcut referire.
Ambii pârâți prin întâmpinare au cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Curtea, analizând și verificând actele și lucrările dosarului, susținerile părților și dispozițiile legale aplicabile, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat de catre reclamanti un procent de 25% din salariul de baza.
Cu privire la aceasta cuantificare a suplimentelor solicitate se retine faptul ca, pe de-o parte, in cazul functionarilor publici ne aflam in prezenta unui contract de drept public sau de drept administrativ, in cazul caruia libertatea contractuala a partilor este suplinita de legiuitor, nefiind posibila negocierea individuala privind sporurile salariale si, pe de alta parte, niciun act normativ in vigoare nu prevede un procent corespunzator pentru suplimentele solicitate.
Astfel, se solicita instantelor judecatoresti sa reglementeze o misiune legislativa ceea ce ar echivala cu transformarea puterii decatoresti intr-un legislator pozitiv, ceea ce contravine dispozitilor art. 61 in Constitutie, care prevad ca Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
indoiala, printr-o reglementare ulterioara, Parlamentul poate sa tabileasca, tinand seama de reglementarile in vigoare, si cuantumul drepturilor salariale solicitate de reclamanti.
De asemenea, se impun fi arătate urmatoarele:
Hotararea judecatoreasca reprezinta actul prin care instanta da un raspuns problemei incalcarii legii, existentei sau nu a vreunei neconcordante tre situatia de fapt si cea de drept.
Astfel, judecatorul spune dreptul, transand litigii concrete - a avea de a crea legea, intrucat functia sa consta in aoa plica, judecatorului i recunoaste, totusi, o anumita putere creatoare, de fiecare data cand exista tacere.
În speta potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr.188/1999, pentru activitatea desfasurata, functionarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca, suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare.
In completarea acestuia, legiuitorul a stabilit, la art. 31 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, ca "Salarizarea functionarilor publici se face in conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici.
Din interpretarea cumulativa a acestor doua texte normative, rezulta ca, cele doua componente solicitate de functionarii publici, urmeaza sa fie reglementate prin Legea privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici.
In conditiile in care aceasta lege nu a fost adoptata pana acum de catre legiuitorul R, functionarilor publici le sunt aplicabile, in acest moment, prevederile din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, cu modificarile ulterioare.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007, actul normativ "reglementeaza drepturile salariale si alte drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare (. )".
Este evident faptul ca Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 este un act normativ distinct de Legea privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici, la care se face trimitere in cuprinsul art. 31 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, prin care a fost reglementat un sistem de salarizare distinct (provizoriu) fapt pentru care functionarii publici nu pot solicita, in limitele normative ale Ordonantei Guvernului nr. 6/2007, plata suplimentului postului si a suplimentului corespunzator treptei de salarizare prevazute la art.31 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999.
In ceea ce priveste incidenta dispozitiilor art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale potrivit caruia Articolul 1. Protectia proprietatii.
Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis in jurisprudenta sa ca atat timp cat actiunile reclamantilor se afla pe rolul jurisdictiilor interne, acestea nu faceau sa se nici un drept de creanta, ci numai eventualitatea dobandirii unei asemenea creante.
Astfel, s-a stabilit cu valoare de principiu ca "o creanta" nu poate fi considerata un "bun" in sensul art. 1 din Protocolul 1, decat daca ea a fost constatata sau stabilita anterior printr-o decizie judiciara trecuta in puterea lucrului judecat - prin decizia din 08.10.2002, si altii contra Spaniei cauza nr. 64359/2001 a fost respinsa ca inadmisibila.
Asadar, in absenta unor norme juridice in vigoare prin care sa fie stabilita intinderea creantei sau modul de determinare a intinderii acesteia, creanta solicitata de reclamanți nu este lichida.
Or, recunoaT. vocatiei generale la acordarea drepturilor solicitate, prin hotarare judecatoreasca, a fi posibila determinarea acestora, face ca hotararea sa fie lipsita de unul din principalele efecte: punerea in executare.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată acțiunea reclamantului Sindicatul Național al Funcționarilor Publici în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat:, a, a, a C, G, ia, escu, escu Greta, escu, C, C, a, a, a, Duman, a, scu, G, G a, G, G, G, A, a, a, Horel, a, A, Leaua, ( ), a, (), a, a, a, I, a, a, OG, a, a, OG, Patru, Patru, Patru a, a, a, G, I, a, Rata, Rata a, Rata, R, ia, a, a, a, a, l, () a, Nichi, ița, a, n, amfiroiu, a, și, toți cu sediul ales în B, sector 2, str.- - nr.36-38, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în B, A I nr.6,.1-5, sector 3, și Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în-, sector 5,
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 25.02.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
a
Red.GG
EF/5ex.
16.06.2009
Președinte:Grecu GheorgheJudecători:Grecu Gheorghe
