Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 922/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 922
Ședința publică de la 23.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Stănișor Denisa Angelica
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul, personal și pârâtul Ministerul Apărării, reprezentat de consilier juridic, cu delegație depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care învederează că pârâtul a depus la dosar, prin serviciul registratură, un set de înscrisuri.
Curtea procedează la comunicarea înscrisurilor aflate la filele 61, 62, 63 și 64 către reclamant, înscrisuri ce se regăsesc și la filele 56-58, inclusiv depuse la dosarul cauzei de către pârâtul Ministerul Apărării.
Curtea pune în discuția părților excepțiile inadmisibilității și tardivității acțiunii, precum și a lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Apărării, invocate de pârât, prin întâmpinare.
Reprezentanta pârâtului solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, având în vedere că începând cu data de 27.08.1992, data trecerii în rezervă, au încetat raporturile de muncă ale reclamantului cu instituția lor. Cu privire la excepția tardivității formulării acțiunii solicită admiterea ei așa cum a fost motivată în întâmpinare, iar cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Apărării arată lasă la aprecierea instanței soluționarea ei.
Reclamantul solicită respingerea celor trei excepții invocate de pârât, ca neîntemeiate.
La interpelarea instanței, reclamantul precizează că la fila 19 dosar fond nr- al Tribunalului București, Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a depus o precizare la acțiune prin care solicită anularea Ordinului MP 737/27.08.1992 solicitând admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată. Cu privire la excepția de nelegalitate a Ordinului MP 737/27.08.1992 al Ministerului Apărării solicită admiterea ei așa cum a fost formulată, având în vedere că Ordinul de trecere în rezervă este un act administrativ unilateral emis prin manifestarea de voință a ministrului apărării naționale având caracter individual fiind aplicabile prevederile art.4 pct.1 din Legea nr.554/2004. Depune la dosarul cauzei concluzii scrise.
Reprezentanta pârâtului solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Cu privire la excepția de nelegalitate a Ordinului MP 737/27.08.1992 al Ministerului Apărării apreciază această excepție este inadmisibilă având în vedere că excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București - Secția a-VIII-a Conflicte de muncă, Asigurări sociale și Contencios Administrativ și Fiscal la data de 03.07.2007 reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale pronunțarea unei hotărâri în baza căreia pârâta să fie obligată să îi acorde drepturile bănești actualizate, corespunzătoare gradului și funcției deținute, de la 27.08.1992.
În motivarea acțiunii s-a arătat că la data de 27.08.1992, când ocupa funcția de șef al Secției de Expertiză Psihologică a Armatei, având funcția de general locotenent și gradul de locotenent colonel a fost anunțat verbal de șeful Stat, că începând din acel moment a fost trecut în rezervă și s-a formulat plângere împotriva sa la Parchetul Militar. La data de 23.10.1995, i s-a comunicat faptul că nu a început urmărirea penală împotriva sa. Reclamantul a arătat că nu i s-a comunicat ordinul de trecere în rezervă.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art.1073 și urm. cod civil și art.9 și urm. din Legea nr.80/1995.
Pârâtul Ministerul Apărării Naționale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepțiile inadmisibilității acțiunii și prescripției extinctive a dreptului la acțiune.
În motivarea acesteia se arată că la data de 27.08.1992 ca urmare a trecerii în rezervă, raporturile de muncă au încetat.
Dreptul la acțiune cu privire la pretențiile invocate este prescris, deoarece reclamantul nu a sesizat instanța în termenul de trei ani prevăzut de lege.
Pe fondul cauzei s-a arătat că ordinul de trecere în rezervă a fost comunicat potrivit actelor normative speciale care reglementau drepturile și obligațiile militarilor. Ordinul respectiv a fost contestat de reclamant în dosarul nr.1476/1997 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI, iar prin sentința civilă nr.1262/10.12.1997 a fost respinsă acțiunea ca tardiv formulată, hotărârea ce a rămas irevocabilă.
Prin răspunsul la întâmpinare înregistrat la data de 19.11.2007, reclamantul și-a completat acțiunea solicitând să se constate nulitatea absolută a ordinului /737/27.08.1992, să se constate că termenul de 30 de zile nu a început să curgă deoarece ordinul nu a fost comunicat, să se constate că sunt aplicabile dispozițiile art.19 din Decretul nr.167/1958, să se dispună anularea ordinului amintit și repunerea părților în situația anterioară.
La data de 26.11.2007 a intervenit în favoarea reclamantului Asociația Liga Națională și Internațională pentru Apărarea Drepturilor Omului,solicitând admiterea acțiunii formulată de reclamant.
În ședința publică de la 10.01.2008, instanța a invocat din oficiu și a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale a cererii astfel cum a fost completată.
Prin sentința civilă nr.119 din 10.01.2008 Tribunalul București - Secția a-VIII-a Conflicte de muncă, Asigurări sociale și Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI, reținând că funcția deținută de reclamant, care este cadru militar, precum și disp. legale aplicabile la data emiterii ordinului de trecere în rezervă, raportul juridic dedus judecății este unul de funcție publică (militară) care nu poate fi analizat decât de instanța de contencios administrativ.
Cum calitatea de pârât în cauză o are Ministerul Apărării Naționale, organ administrativ al autorității publice centrale, competența de soluționare a cauzei în primă instanță aparține Curții de APEL BUCUREȘTI - potrivit disp. art.3 pct.1 Cod procedură civilă și art.10 din Legea 5554/2004.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a-VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 31.01.2008.
La termenul de judecată din data de 20.05.2008 pârâtul Ap. a invocat excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr.1262/10.12.1997 a, irevocabilă prin decizia civilă nr.2181/ 24.04.2007 a, în ceea ce privește capătul de cerere ce vizează constatarea nulității Ordinului Ap. 737 din 27.08.1996 prin care a fost trecut în rezervă.
Prin sentința civilă nr.1525/20.05.2008 Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul Ap.; a respins acțiunea cu privire la cererea de anulare a Ordinului MP 737/27.08.1992.
A fost respinsă cererea de acordare a drepturilor bănești actualizate corespunzător gradului și funcției, drepturi neîncasate de la data de 27.08.1992, ca neîntemeiată.
Sentința a fost atacată cu recurs de către reclamant, iar prin Decizia nr.439/29.01.2009 a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, la data de 19.05.2009 reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a Ordinului /737/27.08.1992 privind trecerea sa în rezervă, arătând că acesta încalcă prevederile art.45 din Statutul Corpului din 1965; art.43, 48, 81, 84, 85 și 93 din Regulamentul Disciplinei Militare din 1973.
Mai arată reclamantul că la această dată se consideră,din punct de vedere legal ofițer activ al Ministerului Apărării,întrucât la data de 27.08.1992 a fost anunțat doar verbal, că este trecut în rezervă, ordinul nefiind comunicat în scris nici în prezent.
Prin întâmpinarea formulată la data de 09.11.2009 pârâtul Ap. a solicitat respingerea excepției e nelegalitate întrucât vizează un act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004.
Analizând probatoriul administrat în cauză Curtea reține următoarele:
Cu privire la excepția de nelegalitate a Ordinului /737/ 27.08.1992 a Ap. se reține că acesta este un act administrativ cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr.54/2004.
În aplicarea art.20 alin.2 și art-148 alin.2 din Constituție prin raportare la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la jurisprudența CEDO și a Curții de justiție de la Luxemburg, Curtea înlătură aplicarea disp. art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.262/2007 și ale art.II alin.2 din Legea nr.262/2007, cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004, a cărui legalitate se contestă pe calea excepției de nelegalitate.
Curtea, asigurând aplicarea cu prioritate a normelor comunitare, față de orice prevedere contrară din legislația națională, are în vedere principiile comunitare ale securității rapoartelor juridice și protecției încrederii legitime în aprecierea comportamentului atât al beneficiarilor fondurilor pierdute, cât și al autorităților administrative.
Astfel, dispozițiile respective din legea contenciosului administrativ cu modificările și completările ulterioare, care permit cenzurarea fără limită în timp, pe calea excepției de nelegalitate a actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004, contravin dreptului la un proces echitabil prev. de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prin prisma atingerii aduse principiului securității raporturilor juridice și dreptului la justiție.
Mai mult decât atât excepția de nelegalitate urmărește cenzurarea legalității unui act administrativ, pe cale incidentală, astfel că nu poate viza actul administrativ ce constituie chiar obiectul acțiunii principale, ca în cazul de față.
Așadar, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a Ordinului /737/27.08.1992 prin care reclamantul a fost trecut în rezervă.
Curtea va respinge ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârâtul Ap. respectiv lipsa calității procesuale pasive și inadmisibilitatea acțiunii, ambele motivate de pârât pe lipsa raporturilor de muncă cu reclamantul, arătând că acesta a fost trecut în rezervă în data de 27.08.1992.
Această apărare este lipsită de relevanță în raport cu împrejurarea că pârâtul este emitentul actului administrativ a cărui nelegalitate este invocată în prezenta cauză.
Cu privire la excepția tardivității formulării acțiunii, reține că ordinul atacat a fost emis la data de 27.08.1992, reclamantul fiind trecut în rezervă în baza art.43 lit.i dn Statutul Corpului, din funcția de Secție Expertiză Psihologică a Armatei.
Potrivit legislației specifice cadrelor militare, RG -1, în vigoare la acea dată, trecerea în rezervă, precum și orice altă mutare, detașare, concediu ale personalului era consemnată în Ordinul de zi pe unitate.
În calitatea sa de al Unității Militare 02515K, Secția de Expertiză Psihologică, reclamantul era obligat să ia cunoștință de ordinul de zi pe unitate nr.207/01.09.1992, în care a fost consemnată trecerea sa în rezervă cu motivarea corespunzătoare.
Chiar dacă am trece peste acest aspect, deși nu există în dosar un înscris doveditor al comunicării Ordinului de trecere în rezervă emis la data de 27.08.1992, existența și conținutul acestuia i-au fost, în mod evident, cunoscute acestuia, având în vedere numeroasele memorii adresate generalului de armată, Ministrului Apărării Naționale, prin care solicita reexaminarea cazului și reintegrarea în armată.
Astfel, la dosar se află cererea înregistrată sub nr.4998/ 01.11.1995 adresată de armată (fila 22) și răspunsul primit la această cerere cu nr.CN 10392/21.11.1995 (fila 23); cererea adresată Consilierului prezidențial pentru apărare și siguranță națională înregistrată sub nr.1744/06.05.1996 (fila 24) și răspunsul la această cerere, nr.10333/22.03.2004 (fila 27).
De altfel, cererea de anulare a Ordinului a constituit obiectul dosarului nr.1476/1997 aflat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI, în care a fost pronunțată sentința nr.1262/10.12.1997, irevocabilă prin decizia nr.2181/24.04.2007 a prin care acțiunea a fost respinsă ca tardiv formulată.
reține că orice formă de comunicare a actului administrativ atacat produce efecte juridice, în măsura în care se dovedește că reclamantului i s-a adus la cunoștință în mod efectiv actul administrativ și efectele pe care acesta le produce.
În consecință, chiar dacă ordinul de trecere în rezervă nu a fost comunicat reclamantului sub forma unui înscris, acesta nu se poate prevala de faptul că nu a cunoscut conținutul și efectele acestuia, atâta timp cât încetarea raportului de serviciu cu unitatea militară era evidentă și de necontestat.
Așa fiind, prin prisma celor arătate și în raport de data formulării acțiunii - 03.07.2007, potrivit disp. art.11 alin.2 din Legea nr.554/2004, Curtea constată întemeiată excepția tardivității, cu consecința respingerii acțiunii ca tardiv formulată.
Va fi respinsă, în consecință, și cererea accesorie de acordare a drepturilor salariale actualizate corespunzător gradului și funcției deținute și neîncasate începând cu data de 27.08.1992.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția de nelegalitate a Ordinului /737/27.08.1992 al Ministerului Apărării Naționale ca neîntemeiată.
Respinge excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Apărării Naționale.
Admite excepția tardivității formulării acțiunii, privind pe reclamantul, domiciliat în B Calea nr.117 - 119,.A.2,.9, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării, cu sediul în B- - 5, sector 5 și respinge acțiunea așa cum a fost precizată la data de 19.11.2007, ca tardiv formulată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.02.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
-
Red.
Gh./4 ex.
29.04.2010
Președinte:Stănișor Denisa AngelicaJudecători:Stănișor Denisa Angelica
