Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1013/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 1013/CA/2009

Ședința publică de la 30 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș

JUDECĂTOR 2: Carmen Fiț

JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan

Grefier: - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A - în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice AIî mpotriva sentinței nr. 540/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul a fost motivat, este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997, recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Întrucât nu s-au formulat alte cereri, față de actele și lucrările dosarului și având în vedere că se solicită judecarea și în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față:

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamanta a chemat în judecată pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE AIs olicitând obligarea pârâtelor la restituirea taxei speciale pentru autoturisme în cuantum de 659 lei, taxă prelevată ilegal și obligarea acestora la plata dobânzii legale.

În motivarea acțiunii s-a arătat că s-a achiziționat în cursul lunii aprilie a anului 2008 un autoturism second-hand marca Opel Astra, iar pentru înmatricularea acestuia în România în anul 2008 fost plătită suma de 1151 lei, taxă de primă înmatriculare percepută în temeiul art.214 ind.1-3 Cod fiscal.

În opinia reclamantei taxa respectivă introduce un regim juridic discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență,în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România taxa nu se mai percepe.

Față de acest aspect, reclamantul precizează că legiuitorul român a încălcat disp. art.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene și ca atare neputând fi aplicabile art.214 alin.1-3 cod fiscal, taxa specială achitată pentru reînmatricularea autoturismelor este ilegală și se impune restituirea acesteia.

În drept: art.90 paragraful 1 din Tratatul CEE,Legea Nr.554/2004, art.21 și 117 Cod pr. fiscală.

Prin întâmpinarea depusă în cauză pârâtele au solicitat respingerea acțiunii deoarece legislația europeană nu interzice instituirea taxei, ci doar prevede că nivelul acesteia să nu fie mai mare decât al taxelor care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare. În consecință, se apreciază că disp. art. 90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene nu sunt incidente în cauză deoarece nu ne aflăm în prezența unui regim fiscal discriminatoriu întrucât obligația plății taxei de primă înmatriculare există pentru toate autovehiculele, indiferent de țara de proveniență a acestora, nefiind în prezența unei îngrădiri a liberei circulații a mărfurilor.

De asemenea, se menționează că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule reglementată prin art.2141cod pr. fiscală a fost abrogată prin OUG nr.50/2008, astfel că în cauză devin aplicabile disp. art.11 din acest act normativ, prevederi care reglementează situația sumelor achitate cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și autovehicule în perioada 1 ianuarie 2007- 30 iunie 2008.

Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Alba prin sentința nr. 540/CAF/10.06.2009 a admis acțiunea reclamantei, a obligat pârâtele la restituirea sumei de 659 lei achitată de reclamantă, reprezentând diferența dintre taxa de primă înmatriculare și taxa de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data încasării până la restituirea integrală a creanței.

Au fost acordate cheltuieli de judecată în cuantum de 39,3 lei.

Instanța a reținut în considerentele expuse că taxa a fost percepută cu încălcarea dispozițiilor art. 90 al. 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene.

Conform art.90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Comunității Europene,nici un stat membru nu poate aplica,direct sau indirect,produselor altor state membre,impozite interne de orice natură,mai mari decât cele care se aplică,direct sau indirect,produselor naționale similare.

Ținând cont că România este și ea membru UE,îi sunt aplicabile prevederile susmenționate,fiindu- interzisă discriminarea fiscală între produsele importate și cele autohtone. Or, față de împrejurarea că această taxă este plătită doar pentru înmatricularea în România a autovehiculelor și autoturismelor aduse din străinătate nu și a celor autohtone sau care au fost înmatriculate în țara noastră și se reînmatriculează, este clar că suntem în prezența unei discriminări în sensul -art.90 din Tratat. Prevederile art.214/1-214/3 din Legea 571/2003 fiind contrare prevederilor dreptului comunitar, au aplicabilitate acestea din urmă,cf. art.148 alin.2 din Constituție.

De asemenea,instanța menționează cauza Simmenthal (1976), în care a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.

În ceea ce privește OUG 50/2008 invocată de pârâte prin întâmpinare, Tribunalul apreciat că acest act normativ nu poate fi reținut în cauză întrucât nu era în vigoare la data când a fost plătită de către reclamant, taxa, legalitatea sau nelegalitatea acesteia trebuind apreciată în raport de legea aplicabilă la momentul respectiv. Reținerea în cauză aplicabilității OUG 50/2008 ar însemna o încălcare a principiului neretroactivității legii și a dispozițiilor art.15 alin.2 din Constituție,potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor,cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DGFP A în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant al A I, prin care solicită modificarea hotărârii instanței de fond și respingerea acțiunii. Prin motivele de recurs se susține că reclamantul a uzat de dispozițiile art.11 din OUG nr.50/2008 solicitând și încasând diferența dintre taxa de primă înmatriculare și taxa de poluare așa încât recunoscut aplicabilitatea acesteia în speță.

Mai arată recurenta că potrivit art. 11 "Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

Instanța trebuia să țină cont de prevederile OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare, care prevede că se restituie diferența dintre taxa specială încasată pentru autovehicule în perioada 1.01.2007-30.06.2008 și taxa de poluare pentru autovehicule.

Referitor la dobânda legală se impune a fi acordată doar de la data pronunțării hotărârii.

În drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9, 304 ^1 din Codul d e procedura civilă.

Recursul nu este supus timbrajului potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997.

Prin întâmpinare reclamanta intimată solicită respingerea recursului apreciind că instanța a făcut o corectă interpretare a normelor juridice interne și a celor comunitare.

Analizând sentința atacată prin prisma criticilor invocate în recurs, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Reclamanta intimată a achiziționat în cursul lunii aprilie a anului 2008 un autoturism second-hand marca Opel Astra, iar pentru înmatricularea acestuia în România în anul 2008 fost plătită suma de 1151 lei, taxă de primă înmatriculare percepută în temeiul art.214 ind.1-3 Cod fiscal.

La data de 30.09.2008 reclamantei i-a fost restituită suma de 492 lei din totalul sumei plătite de 1.151lei. Restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1.07.2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin.1 din Constituție.

Taxa a fost percepută în temeiul art.214^1 din Codul fiscal sub forma taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule.

Din punctul de vedere al exigibilității, taxa specială se plătește la momentul primei înmatriculări în România (art. 214^2 din Cod).

Conform practicii judiciare constante instanțelor, norma internă s-a statuat că încalcă prevederile Tratatul Uniunii Europene care prin art. 90 al. 1 stabilește cănici un stat membru nu poate să impună, în mod direct sau indirect, asupra produselor altor state membre, impozite interne de orice natură în plus față de cele impuse direct sau indirect asupra produselor interne similare. Mai mult, nici un stat membru nu poate să impună asupra produselor altor state membre impozite interne de natură să acorde protecție indirectă altor produse.

Potrivit art. 148 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării. Prevederea constituțională consacră supremația dreptului comunitar și aplicarea directă a acestuia. Potrivit caracteristicilor dreptului comunitar, orice normă comunitară are forța juridică superioară nomelor naționale, chiar și în situația în care acestea sunt adoptate ulterior normei comunitare. In caz de conflict au prioritate nomele comunitare, chiar și împotriva normelor naționale. Normele dreptului comunitar au aplicabilitate imediată, directă și prioritară, iar judecătorul național areobligațiasă aplice aceste norme, chiar cu refuzul aplicării legislației naționale neconforme cu acestea. Acest principiu a fost consacrat și de jurisprudența Curtea de Justiție a Comunității Europene.

În acest context se apreciază că potrivit legislației fiscale naționale se ajunge la situația în care se percepe taxa specială doar pentru autoturismele și autovehiculele importate din statele membre ale Uniunii Europene cu ocazia înmatriculării în România, dar nu se percepe această taxă pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fapt ce determină situația impunerii în plus, în sensul dreptului comunitar, a produselor altor state membre comparativ cu produsele interne similare. În această situație se ajunge la protecția indirectă a anumitor produse, fapt interzis de prevederile Tratatului. Scopul normei comunitare a fost acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea practicilor protecționiste rezultate din aplicarea unor impozite interne de orice natură prin care se discriminează produsele provenite din alte state. Invocăm în acest sens Hotărârile din 5 12 2006 -C-290/2005 si c-333-2005, și alții (Ungaria),c-387/2001 Weigel contra Austriei cât și Comisia Danemarca C-47/88, prin care Curtea a constatat că stabilirea unei taxe de primă înmatriculare pentru autoturismele importate folosite dintr-un stat membru care este mult mai mare decât cea aplicată produselor autohtone cu caracteristici tehnice similare are efect discriminatoriu și este interzisă de prevederile art.90 al.1. Curtea Europeană de Justiție a stabilit prin aceleași hotărâri că nu se aplică prevederile art.33 din Directiva 6 nefiind în cauză discuții în legătură cu cifra de afaceri și nici de schimburi comerciale la frontieră.

În consecință, ca efect al aplicării directe a normei comunitare cuprinsă în art. 90 din Tratat, urmare a faptului că dispozițiile legii fiscale naționale, art. 214^1 și 214^2 din Codul fiscal sunt contrare dreptului comunitar,se constată că prevederile dreptului intern nu au aplicabilitate, urmând a fi înlăturate, iar taxa achitată de reclamantă urmează a fi restituită.

Reclamanta este îndreptățită și la plata dobânzii legale de la data achitării sumei către bugetul statului și până la data restituirii, având în vedere că de la această data reclamanta a fost privata de folosința bunului său, în sensul Primului Protocol adițional al CEDO.

Aplicarea în speță a dispozițiilor OUG nr. 50/2008 privind taxa de poluare contravine principiilor privind neretroactivitatea legii și stabilitatea raporturilor juridice. OUG nr. 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata în <LLNK 32008 3270 45> OF. nr. 327 din 25 aprilie 2008, intră în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14).taxei intervine,la fel ca în reglementarea precedentă, în momentul primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art.4).

Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare ordonanței de urgență (art.11). La data intrării în vigoare ordonanței de urgență se abrogă <LLNK 12003 571 10 202 214 39>art. 214^1-214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (art.14)

În conformitate cu art. 15 (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Față de acest principiu, raportat la momentul exigibilității taxelor, cel al primei înmatriculări în România, nu se poate aplica retroactiv o dispoziție a legii care nu era în vigoare la data primei înmatriculări în România pentru produsele importate. In același sens, este afectată și stabilitatea raporturilor juridice, deoarece la data efectuării importului și achiziționării autoturismului, reclamantul a efectuat operațiunea juridică cunoscând legislația aplicabilă la acea dată, astfel că nu se poate aplica o prevedere legală ce nu era în vigoare la data importului.

Corect a reținut instanța de fond că, în ce privește incidența prevederilor OUG nr.50/2008 Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea art.90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără just temei ( CJCE, cazul nr.68/79 contre Ministere danois des impots accises ). Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008, pe care să o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa respectivă.

În consecință, recursul pârâtei DGFP A, formulat în nume propriu și în calitate de reprezentant al A I, este nefondat, nefiind incidente prevederile art.304 pct.9 și 304 /1 Cod pr. civ. și urmează a fi respins conform art. 312al.1 Cod pr. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A - în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice AIî mpotriva sentinței nr. 540/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 30 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

încetat activitatea - semn Președintele Curții de Apel

Grefier,

- -

Red.

Tehnored./4 ex./ 09.10.2009

Jud. fond

Președinte:Gabriela Costinaș
Judecători:Gabriela Costinaș, Carmen Fiț, Iosif Morcan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1013/2009. Curtea de Apel Alba Iulia