Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1251/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 1251
Ședința publică de la 08 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
JUDECĂTOR 1: Ioan Apostu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ B cu sediul în- împotriva sentinței civile nr. 107//3.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B și intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că recursul este motivat, și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
CURTEA
Asupra recursului în contencios de față;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr-, reclamanta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bas olicitat, în contradictoriu cu pârâtul, pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligat acesta la plata sumei de 350 lei reprezentând contravaloarea bonurilor pentru achiziționare de semințe certificate, bonuri care au fost ridicate și nejustificate în termenul prevăzut de art. 7 alin. 17 din nr.OUG117/2005.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în baza cererii formulate de pârât acesta a beneficiat de bonuri valorice conform nr.OUG 117/2005, figurând ca beneficiar al sprijinului direct al statului astfel ca avea obligația de a utiliza bonurile valorice numai în scopul și termenele prevăzute de acest act normativ. A mai susținut reclamanta ca din evidențele sale nu rezultă că pârâtul ar fi respectat prevederile legale în vigoare astfel încât a apreciat că acesta trebuie obligat la repararea prejudiciului creat prin nerestituirea bonurilor valorice sau a contravalorii acestora.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1079 și 1089 din Codul civil, nr.OUG 117/2005 și art. 112 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 6949/19.11.2008 a Judecătoriei Brăilas -a admis excepția lipsei capacității procesuale pasive a pârâtului și s-a respins cererea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesual pasivă.
În motivarea hotărârii s-a reținut că în baza cererii formulate de pârât, acesta a beneficiat de bonuri valorice conform nr.OUG 117/2005, în evidențele B figurând ca beneficiar al sprijinului direct al statului.
S-a arătat că beneficiarii acestui ajutor aveau obligația de a utiliza bonurile valorice numai în scopul prevăzut de nr.OUG117/2005 și numai în termenele prevăzute de acest act normativ.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri depuse la dosar de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât în caz de nerespectare a obligației de a utiliza bonurile valorice în termenele prevăzute de nr.OUG115/2007, acestea trebuiau restituite către pentru a se face dovada că producătorul agricol nu a fost beneficiar al sprijinului de stat. A susținut recurenta ca, in caz contrar, conform art. 52 alin. 8 din Legea nr. 500/2002, instituția publică care acordă subvenția este obligată să recupereze sumele nejustificate pe bază de documente ceea ce explică și transformarea obligației de a face (restituirea bonurilor neutilizate) în despăgubiri bănești echivalente cu valoarea înscrisă pe bonuri.
Recurenta a mai arătat că prejudiciul constă în faptul că fondurile necesare tipăririi bonurilor se asigură din bugetul aprobat de Ministerul Agriculturii, iar în situația în care producătorul agricol nu a utilizat bonurile valorice, caracterul gratuit al sprijinului de stat dispare, iar valoarea plătită de ministerul d e resort pentru tipărirea bonurilor trebuie recuperată de la cei care au beneficiat de ele fără a respecta scopul în care au fost distribuite.
Prin decizia civilă nr. 59/16.03.2009 a Tribunalului Brăila - Secția Comercială și de Contencios Administrativ s-a admis recursul declarat de reclamanta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B, s-a casat sentința Judecătoriei Brăila și s-a dispus reținerea cauzei pentru competentă soluționare la Tribunalul Brăila - Secția Comercială și de Contencios Administrativ constatându-se ca din cuprinsul nr.OUG117/2005 privind acordarea unui sprijin direct al statului producătorilor agricoli pentru înființarea culturilor în toamna anului 2005 reiese că bonurile valorice eliberate intimatului reprezintă o formă de ajutor finanțată de la bugetul de stat.
Așa fiind, s-a concluzionat că raporturile juridice născute în temeiul acestui act normativ sunt raporturi de drept financiar public, concluzie ce se desprinde clar și din art. 8 alin. 2 al ordonanței, conform căruia încasarea sumelor de la bugetul de stat în mod necuvenit constituie contravenție și se sancționează cu amendă, precum și cu obligarea la restituirea sprijinului încasat nejustificat și a plății penalităților prevăzute de legislația fiscală în vigoare.
S-a mai reținut ca in privința competenței de soluționare a litigiilor, normele de drept financiar public se completează cu dispozițiile cuprinse în normele juridice administrative astfel că sunt incidente prevederile art. 2 lit. d Cod procedură civilă care stabilesc că procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afara celor date prin lege în competența altor instanțe, sunt de competența tribunalului.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila - Secția Comerciala și de Contencios Administrativ sub nr-.
Examinând acțiunea față de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a susținerilor părților și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul va constata că nu este fondată și va fi respinsă.
Prin adresa nr. 5255/14.11.2008 Primăria a comunicat că numitul figurează ca fiind decedat din data de 08.10.2006, act nr. 19/09.10.2006.
Dispozițiile art. 7 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice prevăd începerea capacității de folosință, respectiv capacitatea de a avea drepturi și obligații, la nașterea persoanei și încetarea acestei capacități la moartea persoanei, iar reflectarea în plan procesual a acestor dispoziții este cuprinsă în art. 41 Cod procedură civilă, potrivit cu care poate să fie parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.
Prin urmare, numai o persoană în viață poate fi parte în proces, consecință chemării a unei persoane care a decedat fiind lipsa capacității procesuale de folosință a acesteia.
În cauză instanța a reținut din adresa nr.525/52008 împrejurarea că numitul era decedat la data introducerii acțiunii.
Împotriva sentinței nr. 107/2009 a Tribunalului Brăila, în termen legal a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare recurenta a arătat că sentința a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, deoarece a luat la cunoștință despre decesul pârâtului la prima instanță care ar fi trebuit să dispună suspendarea cauzei în temeiul disp. art. 243 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.
Obligația de plată nu se stinge numai prin moartea debitorului, ci acesta trece asupra moștenitorilor ca o parte a pasivului succesoral.
Obligația de restituire a sumelor ce echivalează valoarea nominală a bonurilor primite se regăsește ca mențiune expresă în ultima frază a formularului tip de cerere pentru acordarea sprijinului financiar către producătorii agricoli prevăzut în anexa nr. 2 ) și 2 b) la.OUG nr. 117/2005.
În aceleași anexe se regăsește și condiția care generează obligația de restituire, respectiv nedovedirea prin actele prevăzute de lege, a îndeplinirii obligației de a realiza lucrările pentru care a provenit sprijinul.
Reclamanta are obligația legală de a recupera sumele care nu au fost justificate prin efectuarea lucrărilor pentru care au fost făcute plățile.
La data depunerii cererii, pârâtul avea capacitate deplină de folosință și de exercițiu - dovadă în acest sens fiind semnătura de pe cerere.
La fel și la data când bunurile și-au încetat valabilitatea și nu își mai puteau îndeplini funcția de instrument de plată.
Rezultă că la data decesului pârâtul era deja debitor deoarece era vorba despre termene legale esențiale a căror nerespectare punea în întârziere de drept pe debitor.
Examinând sentința pronunțată prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a prevederilor legale în materie și o integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând o sentință legală și temeinică a cărei reformare ni se impune.
Susținerile recurentei sunt nefondate, prima instanță apreciind în raport de obiectul acțiunii și situația de fapt reținută că la data introducerii acțiunii, pârâtul nu putea fi parte în proces, acesta fiind decedat la data de 08.10.2006.
Instanța de fond a făcut o corectă interpretare a prevederilor art. 7 din Decretul nr. 91/1854 privitor la persoanele fizice și juridice, precum și a prevederilor art. 41 Cod procedură civilă, apreciind în mod corect că parte în judecată poate fi orice persoană care are folosința drepturilor civile.
Ca atare, nu prezintă relevanță în cauză faptul că recurenta nu a avut cunoștință despre decesul pârâtului, dispozițiile menționate stabilind imperativ momentul nașterii și încetării capacității de a avea drepturi și obligații a unei persoane.
Curtea constată ca nefondată susținerea recurentei în sensul că prima instanță ar fi trebuit să dispună suspendarea cauzei în temeiul art. 243 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, având în vedere că textul de lege menționat reglementează suspendarea judecății prin moartea uneia din părți, ceea ce nu este cazul în speță.
Față de cele expuse, constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a sentinței recurate, de natură a fi luate în discuție și din oficiu, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ B cu sediul în B, - - nr. 58 împotriva sentinței civile nr. 107//3.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 2009.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - | JUDECĂTOR 2: Elena Romila - - | JUDECĂTOR 3: Simona Gavrila - - |
Grefier, - - |
Red. Ap./05.02.2010
Tehnored. /4 ex./05.02.2010
Fond:
Comunicat 2 ex./19.02.2010
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Elena Romila, Simona Gavrila
