Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 129/2010. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 129
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Galan Marius
JUDECĂTOR 2: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 3: Artene Doina
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta - SRL - prin administrator cu sediul social în sat, com., județul, împotrivasentinței nr. 1610 din 8 octombrie 2009pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal au lipsit recurenta și pârâții intimați Ministerul Finanțelor Publice B, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S și Administrația Finanțelor Publice Câmpulung
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că, recurenta a depus la dosar prin serviciul arhivă chitanța nr.- din 8.01.2010 în sumă de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar mobil de 0,3 lei cu care timbrează legal recursul.
Instanța luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constată recursul legal timbrat și în stare de judecată și în conformitate cu disp. art.150 Cod proc. civilă, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din data de 14 mai 2009, reclamanta - " " SRL Sac hemat în judecată pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S și Administrația Finanțelor Publice Câmpulung M solicitând restituirea taxei de poluare în cuantum de 16.281 lei, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, că a achiziționat un autoturism marca, pentru a cărui înscriere în circulație a fost nevoit să plătească la Trezoreria S suma de 16.281 lei, pe care a achitat-o cu OP nr. 55 din 25.02.2009.
Potrivit art. 2141-2143din Codul Fiscal și pct. 311 - 312 din Normele Metodologice de aplicare a taxa specială pentru autoturisme si autovehicule se plătește cu ocazia primei România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autovehiculele noi cât si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare
Taxa încalcă dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene care prevăd că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele cere se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Articolul 90 CE reprezintă în cadrul Tratatului CE o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre.
De asemenea, în materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate, Curtea a considerat că articolul 90 CE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne cu privire la concurența dintre produsele care se afla deja pe piața internă si produsele din import.
Taxa de poluare introdusă în România încalcă prevederile articolelor art. 23, 25 și 28 din Tratatul Comunității Europene.
Noțiunea de taxa cu efect echivalent, rezultă și din jurisprudență și se constată ca orice taxă impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi ea și modul de aplicare ale acesteia, și care reprezintă o taxa specială de înmatriculare propriu-zisă constituie o taxa cu efect echivalent in sensul articolelor 23 CE si 25 CE (hotărârile din 17 iulie 1997, C-90/94,. p. 1-4085, punctul 20, din 2 aprilie 1998, C-213/96,. p. 1-1777, punctul 20, precum si cea din 5 octombrie 96, si, C-290/05 si C-333/05, încă nepublicata în, punctul 39).
Taxa specială de primă înmatriculare este instituită asupra tuturor autoturismelor înainte de prima lor înmatriculare în România și se aplică fie la vânzarea autovehiculului, fie, în cazul unei achiziții intracomunitare, astfel cum este definită în art. 2141, cap. 21din Codul Fiscal - Legea 343/2006, la obținerea dreptului de a dispune de un autoturism în calitate de proprietar și, cel târziu, de la înmatricularea sa pe teritoriul național.
Taxa este discriminatorie. Conform hotărârii in cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele impo rtate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru auto turismele produse în țară si înmatriculate aici.
Reclamanta a invocat principiul supremației dreptului comunitar, prevăzut și de dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituție.
În același sens a invocat și deciziile pronunțate de în cauzele Enel (1964) și (1976).
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Sad epus la dosar întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Taxa a fost achitată în temeiul dispozițiilor OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, act normativ în vigoare începând cu data de 01.07.2008, ce a abrogat prevederile art.2141-2143din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și care stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Nu există incompatibilitate între normele comunitare și dispozițiile G nr. 50/2008, taxa de poluare instituită prin acest act normativ respectând exigențele art. 90.
La termenul de judecată din 18 iunie 2009, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Saf ormulat în temeiul art. 60 și următoarele Cod procedură civilă o cerere de chemare în garanție a Administrației Fondului pentru Mediu B pentru ca în situația în care acțiunea reclamatului va fi admisă să se dispună obligarea chematului în garanție la restituirea către acesta a sumei de 16281 lei reprezentând taxă de poluare, cu motivarea că doar calculul și încasarea taxei se efectuează de către autoritatea fiscală competentă, taxa constituind în fapt venit la bugetul fondului pentru Mediu, iar nu la bugetul de stat, fiind gestionată de Administrația Fondului pentru Mediu și invocând în acest sens dispozițiile art. 3 alin. 5,6, 7, 8 din Hotărârea nr. 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 50/2008.
Prin încheierea de ședință din data de 18 iunie 2009, instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de chemată în garanție a Administrației Fondului pentru Mediu
Legal citată, chemata în garanție a formulat în întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant.
Art. 90 din Tratatul CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului, clasificarea din punct de vedere al poluării, este stabilită fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, acestea exced valoarea taxei incluse în taxa reziduală a unor autoturisme second hand similare, care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
Din cuprinsul OUG nr. 50/2008 rezultă că acest act normativ respectă întru-totul exigențele de compatibilitate cu prevederile art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE.
Prin sentința nr.1610 din 8 octombrie 2009 Tribunalul Suceavas -au respins ca nefondate acțiunea formulată de reclamantă și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Conform jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Comunităților Europene, dispozițiile art.90 au în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană () un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import și export și a taxelor cu efect echivalent cuprinse în art. 25. Finalitatea acestor dispoziții este de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență prin eliminarea oricărei forme de protecție ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privința produselor provenind din alte state membre (hotărârile pronunțate de în cauzele Air Industries, C-393/04 și C-41/05, C-313/05).
De remarcat însă că noțiunea de impozit intern are accepțiune diferită de cea din dreptul intern, desemnând în jurisprudența (hotărârea Haar, C-90/94, Weigel, C-387/01), un sistem general de taxe interne aplicabil în mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor.
S-a reținut de Curtea de Justiție a Comunităților Europene prin hotărârea pronunțată în cauza, C-313/05, că o acciză care se aplică tuturor autoturismelor în temeiul primei lor înmatriculări pe teritoriul unui stat membru, iar nu în temeiul faptului că trec frontiera, nu constituie o taxă vamală la import și nici o taxă cu efect echivalent în înțelesul art. 25, ci intră în sfera regimului general intern de impozitare a mărfurilor și trebuie, ca urmare, analizată în raport cu art. 90.
În ceea ce privește compatibilitatea taxei de poluare cu prevederile art. 90 din Tratat, se recunoaște în mod constant în jurisprudența comunitară libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferențiată pentru anumite produse, chiar similare în sensul art. 90 alin.1, în funcție de criterii obiective. Asemenea diferențieri sunt compatibile cu dreptul comunitar dacă urmăresc obiective compatibile cu exigențele tratatului și ale dreptului derivat și dacă evită orice formă de discriminare, directă sau indirectă, în privința importurilor provenind din state membre, sau de protecție în favoarea produselor naționale concurente (hot., C-213/96, hot. și C-290/05).
Un sistem de impozite este compatibil cu art.90 dacă este conceput de manieră a exclude în orice ipoteză ca produsele importate să fie taxate la un nivel superior față de produsele naționale și dacă nu are, în nici-o situație, efecte discriminatorii (hot.Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/, C-375/1995).
Așadar, este incidentă încălcarea art.90 alin.1 atunci când impozitul aplicat produsului importat și cel aplicat produsului național similar sunt calculate în mod diferit, ducând, chiar dacă numai în anumite cazuri, la o impozitare superioară a produsului importat.
În cauza de față, rezultă din interpretarea nr.OUG 50/2008 că taxa de poluare se aplică în cazul autoturismelor noi, autohtone și importate, precum și autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand înmatriculate deja în România.
Nu se realizează însă o discriminare între autoturismele second - hand importate din statele comunitare și acestea, în condițiile în care valoarea taxei de poluare nu depășește valoarea taxei reziduale încorporate în valoarea vehiculelor similare deja înmatriculate (hotărârea, C-313/05).
Pe de altă parte, este de remarcat că taxa de primă înmatriculare sub denumiri diferite se percepe în aproape toate statele Uniunii Europene și se calculează în funcție de valoarea reală a autovehiculului (Polonia), prețul facturat (Austria), procent din prețul mașinii (Finlanda) sau taxă fixă (în Spania).
Din acest punct de vedere taxa astfel percepută nu este discriminatorie întrucât privește numai prima înmatriculare, indiferent de proveniență, numărul de eventuale revânzări pe teritoriul României.
Astfel, taxa de poluare achitată de reclamant la prima înmatriculare a unui autoturism second-hand pe teritoriul României nu constituie o taxă echivalentă la import, ci o măsură dispusă pentru protecția mediului, cu atât mai mult cu cât taxele încasate sunt gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu, pentru mediul din România.
Față de cele expuse mai sus, tribunalul a respins ca nefondată cererea principală.
În ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S, instanța constatat că aceasta nu este întemeiată având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.60 Cod procedură civilă, neexistând nici un temei în baza căruia aceasta ar avea obligația de a garanta sau despăgubi Direcția Generală a Finanțelor Publice S, în cazul în care acesta ar fi obligată la plata sumelor reprezentând taxă de poluare, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în garanție ca nefondată.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta reiterând motivele din cererea de chemare în judecată și susținând că au fost încălcate dispozițiile art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, a cărui scop general este de a asigura libera circulație a mărfurilor, iar OUG nr. 50/2008 este contrară art. 90, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în prezenta cauză, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România.
OUG nr.50/2008 reglementează o situație identică în sensul că, din moment ce art.4 lit.a prevede că obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România,per a contrario, taxa nu se percepe cu ocazia reînmatriculârii unui autovehicul în România, autovehicul care prezintă aceleași caracteristici cu un autovehicul second-hand importat.
OUG nr.50/2008 prevede că scopul adoptării acesteia este asigurarea protecției mediului, însă, în măsura în care din motive de protecția mediului România nu refuză reînmatricularea vehiculelor folosite care au fost deja înmatriculate în România, nu poate invoca astfel de motive pentru a refuza înmatricularea vehiculelor folosite importate și care sunt de același tip.
Criteriul discriminatoriu al modului în care este percepută taxa de poluare rezultă și din prevederile OUG nr. 218/2008, care reglementează modul de plată/de suspendare a plății taxei de poluare nu în funcție de vechimea autovehiculului, ci în funcție de proveniența acestuia.
Analizând actele și lucrările dosarului,Curteareține că recursul este întemeiat.
Cu privire la fondul litigiului, dreptul comunitar este incident in speță, mai exact dispozițiile art. 90 alin.1, care interzic orice discriminare intre produsele naționale si produsele altor state membre, așadar si o discriminare determinată de o diferență între impozitele aplicate"produselor altor state membre"și impozitele"interne de orice natură care seaplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Așadar, discriminarea la care se referă acest text legal are în vedere o comparație între nivelul de impozitare a produselor altor state membre ale Uniunii Europene, în comparație cu nivelul de impozitare a produselor de pe piața internă a Statului Român.
Curtea consideră că art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană este aplicabil în privința taxei speciale de primă înmatriculare plătită de reclamant și contestată în prezenta cauză, considerentele expuse de Curtea Europeana de Justiție în hotărârea din 5 decembrie 2006 - dată în cauzele reunite C-290/05 și C-333/05, . Nâdasdi - Regionalis, respectiv -es - Regionalis fiind relevante in acest sens:
Așa cum Curtea a statuat deja, în sistemul Tratatului instituindComunitatea Europeană art. 90 suplimentează dispozițiile referitoare la abolirea taxelor vamale și a măsurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela dea asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normalede concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din altestate membre (cauzele reunite C-393/04 și C-41/05, Air Industries.
Conform unei jurisprudențe bine stabilite,art. 90 par. 1 este încălcatatunci când taxaaplicată produselor importate și taxa aplicată produselornaționale similare sunt calculate diferitpe baza unor criterii care conduc, chiardacă numai în anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare în cazul produselorimportate(a se vedea cauza Weigel, par. 67, precum și jurisprudența acolocitată).Totuși,hiar daca nu sunt îndeplinite condițiile pentru existența uneiasemenea discriminări,impozitarea poate fi discriminatorie în mod indirect,datorită efectelor pe care le produce.
Potrivit art. III din nr.OUG 218/2008, autovehiculele M 1 cu norma de poluare EURO 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000, precum și toate vehiculele N 1 cu norma de poluare EURO 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15.12.2008 - 31.12.2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare.
Rezultă așadar că în prezent, a fost înlăturată taxa de poluare pentru autoturismele noi EURO 4, ce au capacitatea cilindrică mai mică de 2000 mc. Or, este de notorietate că în România sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici. Astfel, consumatorii sunt direcționați spre un autoturism nou fabricat în România, fapt dovedit tot de împrejurarea de notorietate că prețul la care sunt achiziționate autoturismele second hand dintr-o altă țară este preț apropriat de prețul autoturismului nou fabricat în România.
Aspectul esențial ce trebuie reținut e acela că autoturismele fabricate în România sunt scutite de plata taxei de poluare, fapt ce contravine art. 90 întrucât achiziționarea unui autoturism cu o capacitate mai mare de 2000 (care nu este fabricat în România) impune achitarea taxei de poluare.
Iar în acest context se cuvine să amintim raționamentul Curții în cauza Humblot ( 112/84 ). Astfel, în Franța, autoturismele clasificate până la 16 cai putere fiscali ( - chevaux vapeur) erau supuse unei taxări graduale de până la 1100 franci iar cele peste 16 erau taxate cu o singură sumă de 5000 franci. La acea dată nu se fabricau în Franța autoturisme de peste 16 și de aceea toate autoturismele pentru care se percepea taxarea mai mare de 5000 franci erau importate. Curtea a reținut că taxa de 5000 franci a fost fixată la un asemenea nivel încât numai autovehiculele importate pot fi subiectul acesteia. În mod similar, în actuala reglementare a nr.OUG50/2008 modificată prin nr.OUG 218/2008 și nr. 7/2009, un autoturism nou fabricat în România, cu o capacitate de sub 2000 m este scutit de plata taxei de poluare iar achiziționarea unui autoturism nou cu o capacitate mai mare de 2000 (ce nu sunt fabricate în România ci doar în străinătate) impune achitarea taxei de poluare. Art. 90 din este încălcat și în situația achiziționării din altă țară a unui autoturism second - hand cu o capacitate sub 2000 întrucât majoritatea acestor autoturisme achiziționate nu au norma de poluare EURO 4 pentru a fi scutite de la plata taxei.
După aderarea României la favorizarea vânzării autoturismelor noi fabricate în România precum și favorizarea autoturismelor second - hand deja înmatriculate în România ( ce pot fi considerate autoturisme naționale ) sunt prohibite de disp. art.90 paragraf 1 CE, aceasta pentru că, pentru considerentele arătate, norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate influențând astfel alegerea consumatorilor (E, nr. Hotărârea din 7 mai 1987, cauza 193/85 CO - ADMINISTRAZIONE Finanze STATO).
Pentru considerentele învederate urmează a fi admisă acțiunea formulată de reclamantă și pe cale de consecință, va fi admisă și cererea de chemare în garanție. Suma de plată urmează a fi actualizată ca o exigență a principiului reparării integrale a prejudiciului.
Pentru considerentele învederate, în temeiul art. 304 pct.9, 312 alin. 1,2,3 Cod procedură civilă,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta - SRL - prin administrator cu sediul social în sat, com., județul, împotrivasentinței nr. 1610 din 8 octombrie 2009pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Modifică în totalitate sentința civilă nr.1610 din 8 octombrie 2009 a Tribunalului Suceava și în consecință:
Admite ac iunea. Admite cererea de chemare în garanție.
Obligă pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S să plătească reclamantei suma de 16.281 lei achitată cu titlu de taxă poluare autovehicule, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
Obligă chemata în garanție să pună la dispoziția pârâtei suma sus-menționată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored. MD.
2ex/4.02.2010
Președinte:Galan MariusJudecători:Galan Marius, Andrieș Maria, Artene Doina