Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1369/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIENr. 1369/CA/2009
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Nanea Paraschiv
JUDECĂTOR 3: Lucian
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul Municipiul reprezentat prin Primar împotriva sentinței nr. 1345/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că recursul este scutit de taxa de timbru, recurentul solicitând și judecarea în lipsă.
Față de înscrisurile administrate și solicitarea recurentului de judecare în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Reclamantul Municipiul a chemat în judecată pe pârâții și, solicitând să se dispună obligarea lor la plata sumei totale de 148.732 lei, din care redevență în cuantum de 1.651 lei pentru anii 2002 - 2008 și penalități de întârziere în cuantum de 147.081 lei, calculate conform contractului de concesiune pe perioada 2002-2008, reactualizată în raport de rata inflației, la data plății efective. S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că între Consiliul local și s-a perfectat Contractul de concesiune nr. 190/25 iunie 1996, având ca obiect concesionarea unui teren în suprafață de 75 mp. amplasat în zona de agrement Straja, pe o durată de 50 ani, suprafață mărită, printr-un act adițional, la 165 mp. Printr-un alt act adițional, pârâții au devenit concesionarii unei suprafețe de 120 mp. având obligația de a achita o redevență anuală în cuantum de 189.000 lei.
S-a precizat faptul că, prin art. 6 din contract, s-a stipulat faptul că prețul concesiunii va fi indexat anual, cu rata inflației, iar, prin art. 9, din contract s-a prevăzut că întârzierile la plata ratelor trimestriale se vor penaliza cu penalități zilnice de 5% din suma datorată, urmând ca dacă întârzierile depășesc 30 zile să se procedeze la retragerea concesiunii.
Deoarece pe perioada menționată în petitul cererii pârâții nu și-au respectat obligațiile de plată a redevenței la termenele convenite, se solicită admiterea acțiunii așa cum aceasta a fost formulată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 112-114 din Codul d e procedură civilă, 969, 1073 din Cod civil, art. 5, 6, 9 din Contractul de concesiune și art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Acțiunea este scutită de taxă de timbru, potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul reducerii cuantumului pretențiilor la suma de 145.427 lei, care reprezintă penalități de întârziere, ca urmare a faptului că în cursul judecății pârâții au achitat o parte din sumele datorate.
Prin Sentința civilă nr. 1345/CA/2009 Tribunalul Hunedoaraa respins ca nefondată acțiunea, reținând în considerentele acestei hotărâri faptul că, la data de 25 iunie 1996, între Consiliul Local și a fost încheiat Contractul de concesiune nr. 190 având ca obiect concesionarea suprafeței de 75 mp teren, amplasat în zona de agrement " Straja", pe o durată de 50 ani, suprafață care a fost mărită la 165 mp, prin Actul adițional nr. 1/2000.
Prin contract concesionarul s-a obligat să achite o redevență anuală în cuantum de 189.000 lei, în 4 rate trimestriale, prețul concesiunii putând fi indexat anual, cu rata inflației. De asemenea, s-a prevăzut o clauza potrivit căreia întârzierile la plata ratelor trimestriale se vor penaliza cu penalități zilnice de 5% din suma datorată, urmând ca, dacă întârzierile depășesc 30 zile, să se procedeze la retragerea concesiunii.
S-a constat faptul că pârâții au devenit concesionarii unei suprafețe de 120 mp, prin Actul adițional nr. 1/2 aprilie 2001, aceștia preluând astfel toate drepturile și obligațiile ce decurg din contractul de concesiune.
S-a mai reținut faptul că reclamantul a calculat penalități de întârziere până la data la care pârâții au achitat redevența anuală, deși ar fi putut să recurgă la retragerea concesiunii, precum și faptul că, din copiile chitanțelor depuse la dosar, rezultă că, cel puțin pentru anumite perioade, o dată cu achitarea redevenței, pârâții au achitat și penalități de întârziere.
Totodată, s-a reținut și faptul că pârâții au achitat reclamantului suma de 3305 lei reprezentând redevență și penalități de întârziere după introducerea acțiuni, că penalitățile de întârziere au fost stabilite la un nivel care este împovărător și imoral și că, cel puțin pentru o parte din suma pretinsă, dreptul la acțiune al reclamantului este prescris, potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea cererii de recurs s-a susținut faptul că, prin achitarea de către pârâți a sumei de 3305 lei, cursul prescripției a fost întrerupt, astfel că de la data de 10.10.2008 și respectiv de la data de 10.11.2008 a început să curgă un nou termen de prescripție.
Întrucât, potrivit art.969 din codul civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, reclamatul solicită admiterea acțiunii în totalitate a acțiunii sale.
În drept, au fost invocate prevederile art.299 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
Intimatul-pârât nu a depus întâmpinare.
Examinând sentința recurată în raport de criticile formulate, precum și conform art.304 ind.1 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată recursul întemeiat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Reclamantul a solicitat prin cerere obligarea pârâților la plata sumei de 1651 lei redevență pentru anii 2002-2008 și a sumei de - lei penalități de întârziere pentru aceeași perioadă, conform Contractului de concesiune nr. 190/20.06.1996 și Actului adițional nr. 1/02.04.2001.
Potrivit art. 8 din Contractul de concesiune nr. 190/20.06.1996, plata redevenței trebuia realizată în patru rate trimestriale, în termen de 10 zile de la expirarea fiecărui trimestru, iar potrivit art.9 din același contract, întârzierile de la plata ratelor trimestriale se vor penaliza cu penalități zilnice de 5% din suma datorată, urmând ca dacă întârzierile depășesc suma de 30 de zile să se procedeze la retragerea cesiunii.
Din cele de mai sus, rezultă că scadența pentru plata redevenței aferente trimestrul Iaf ost la data de 10.04, pentru plata redevenței aferente trimestrului II a fost la data de 10.07, pentru plata redevenței aferente trimestrului III a fost la data de 10.10, iar pentru plata redevenței aferente trimestrului IV a fost la data de 10.01 anului următor celui pentru care se datorează redevența.
Potrivit celor stipulate în contract, reclamantul este îndreptățit să beneficieze de penalități de întârziere numai pentru o perioadă de 30 de zile, calculată începând cu data scadenței redevenței, întârzierea la plata redevenței peste această perioadă fiind sancționată cu retragerea concesiunii.
Cât privește prescripția dreptului material la acțiune, se constată că în mod greșit instanța de fond a reținut că în speță este aplicabil termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958.
Atât redevența, cât și penalitățile de întârziere constituie creanțe ce decurg dintr-un act de drept administrativ și care se fac venit la bugetul local, astfel că procedura de colectare este reglementată de prevederile Codului d e procedură fiscală, fapt ce rezultă din prevederile art. 1 din OG nr.92/2003. Prin urmare, în materie de prescripție nu sunt aplicabile prevederile art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, ci cele ale 131 din Codul d e procedură fiscală.
Criticile reclamantului în sensul că plata făcută de către pârâți la data de 10.10.2008 și respectiv de la data de 10.11.2008 a întrerupt termenul de prescripție și a determinat curgerea unui nou termen de prescripție sunt nefondate în ceea ce privește redevența și penalitățile de întârziere aferente anului 2002.
Acesta întrucât la data de 08.04.2008, când plata sumei de 237 lei, făcută de către pârâți cu Chitanța nr. 3514/08.04.2008, a fost imputată de către reclamant asupra redevenței datorată pentru 2002, termenul de prescripție era deja împlinit, ceea ce face ca efectul întrerupător de prescripție să nu se producă pentru redevența și penalitățile de întârziere aferente anului 2002, ci numai în ceea ce privește redevența și penalitățile de întârziere datorate pentru restul perioadei de timp.
Având în vedere faptul că din valoarea redevenței pentru anul 2003 pârâții au achitat suma de 352 lei, cu chitanțele nr. 14551/16.12.2003 și -/18.02.2005, rămânând de achitat suma de 208 lei; că din valoarea redevenței pentru anul 2004 pârâții au achitat suma de 401 lei, cu chitanțele nr.-/18.02.2005 și-/26.10.2005, rămânând de achitat suma de 238 lei; că din valoarea redevenței pentru anul 2005 pârâții au achitat suma de 439lei, cu chitanțele nr. -/26.10.2005 și 3514/08.04.2008, rămânând de achitat suma de 259 lei; că din valoarea redevenței pentru anul 2006 pârâții au achitat suma de 571 lei, cu chitanța nr.3514/08.04.2008, rămânând de achitat suma de 187 lei; că din valoarea redevenței pentru anul 2007 pârâții au achitat suma de 698 lei cu chitanța nr. 3514/08.04.2008, rămânând de achitat suma de 97 lei; că din valoarea redevenței pentru anul 2008, trimestrele I și II, în sumă de 424 lei pârâții nu au achitat vreo sumă, acțiunea reclamantului se privește întemeiată în ceea ce privește petitul privind redevenței neachitate pentru perioada 2003- trimestrele I și II 2008.
Pentru neachitarea redevenței la stabilit prin contract, pârâții datorează reclamantului penalități de întârziere în limita a 30 de zile, potrivit art.9 din contractul de concesiune.
Față de cele expuse, recursul s-a constatat întemeiat, motiv pentru care, în temeiul art.312 raportat la art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, va fi admis, iar sentința atacată va fi modificată în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamantului și obligării pârâților să plătească reclamantului suma de 1.413 lei reprezentând redevența aferentă anilor 2003- 2007 și trimestrele I-II 2008 și penalități de întârziere aferente redevenței pentru anii 2003- 2007 și trimestrele I-II 2008 calculate pentru perioada de 30 de zile prevăzută de art.9 din contractul de concesiune nr. 190/25. 06.1996 modificat prin actul adițional nr. 1/ 02.04.2001 începând cu cea de a 11 zi de la expirarea fiecărui trimestru.
Cererea reclamatei referitoare la actualizarea penalităților de întârziere cu rata inflației va fi respinsă deoarece penalitățile de întârziere constituie prin ele însele o evaluare convențională a prejudiciului suferit de creditor prin executarea cu întârziere a obligației de plată, acoperind inclusiv inflația, așa încât nu se justifică reactualizarea acestora în raport cu indicele de inflație, și acesta cu atât mai mult cu cât creditorul a stat în pasivitate o perioadă îndelungată de timp.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul municipiul prin Primar împotriva sentinței nr. 1345/CA/2009 pronunțată de secția de contencios administrativ a Tribunalului Hunedoara și în consecință:
Modifică sentința atacată în sensul că:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune privind plata redevenței pe anul 2002 și penalităților aferente acesteia și în consecință respinge acțiunea reclamantului pentru plata acestor pretenții.
Admite în parte acțiunea reclamantului municipiul prin Primar în contradictoriu cu pârâții și și obligă pârâții să plătească reclamantului suma de 1.413 lei reprezentând redevența aferentă anilor 2003- 2007 și trimestrele I-II 2008 și penalități de întârziere aferente redevenței pentru anii 2003- 2007 și trimestrele I-II 2008 calculate pentru perioada de 30 de zile prevăzută de art.9 din contractul de concesiune nr. 190/25. 06.1996 modificat prin actul adițional nr. 1/ 02.04.2001 începând cu cea de a 11 zi de la expirarea fiecărui trimestru.
Respinge cererea reclamantului privind actualizarea sumelor cu rata inflației.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02. 12. 2009.
Președinte, - - | Judecător, - --- | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Dact./ex.5/28 12 2009
Jud.fond.
Președinte:Gabriela CostinașJudecători:Gabriela Costinaș, Nicoleta Nanea Paraschiv, Lucian
