Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1409/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--11.09.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.1409
Ședința publică din 17 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 2: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 3: Răzvan Pătru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta SC M SRL împotriva sentinței civile nr.297/30.06.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat Consiliul Local al Municipiului A, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâtă recurentă consilier juridic, iar în reprezentarea reclamantului intimat se prezintă consilier juridic Bonca.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul recurentei depune la dosar situația plăților efectuate de către intimat în perioada 2005-2008.
Instanța pune în discuție necesitatea timbrării recursului, potrivit art.17 din Legea nr.554/2004, întrucât asemenea acțiunii se trimbrează la valoare.
Reprezentantul recurentei solicită acordarea unui termen pentru a face dovada achitării taxei de timbru.
Reprezentanta reclamantului se opune acestei cererii.
Instanța având în vedere faptul că recurenta a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 4171,55 lei și timbru judiciar în sumă de 5 lei, potrivit citației de la fila 12 dosar și nu s-a conformat nici până la termenul de astăzi și față de poziția intimatului, pune în discuție excepția netimbrării recursului.
Reprezentantul recurentei solicită respingerea recursului.
Reprezentanta intimatului solicită admiterea excepției.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.297/30.06.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Arada admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Consiliul Local al Municipiului împotriva pârâtei M SRL C și în consecință a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 515.657,16 lei reprezentând penalități de întârziere în executarea contractelor nr. 22/03 04 2004 și nr. 38/ 21 06 2004 și a respins cererea reconvențională formulată de pârâtă pentru plata sumei de 228.942 lei dobânzi.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță - Secția comercială, la data de 27 martie 2008, reclamanta Consiliul Local al Municipiului A în contradictoriu cu pârâta M SRL C, pentru penalități cauzate de întârzierea plății redevenței.
Prin încheierea din data de 10 06 2008, secția comercială a admis excepția de necompetență funcțională și a transpus cauza spre soluționare, Secției de contencios administrativ fiscal din cadrul Tribunalului Arad.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că între părți s-au încheiat Contractele de concesiune nr. 22 din 3 aprilie 2004 și nr. 38 din 21 iunie 2006, prin care s-a concesionat pârâtei serviciul public de salubrizare stradală a Municipiului A, însă pârâta nu a achitat la scadență redevența,astfel că s-au calculat penalități de 0,2% pe zi, pentru fiecare zi de întârziere,în baza Cap V- art. 4 alin 3 din cele două contracte de concesiune.
Menționează că prin procesul verbal nr.2404/17 03 2006 încheiat cu ocazia concilierii directe, pârâta recunoaște debitul datorat reprezentând contravaloarea redevenței însă nu este de acord cu plata penalităților de întârziere solicitate de reclamantă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantei pe cale de excepție invocând prescripția dreptului la acțiune pentru penalitățile solicitate, calculate anterior datei de 27 03 2005, respectiv, penalitățile aferente trim. III și IV ale anului 2004, iar pe fond, arată că între părți s-au încheiat două contracte respectiv, contractul nr. 38 /2004 și contractul nr. 22 /2004, având ca obiect concesiunea serviciului public de salubrizare menajeră și stradală în municipiul
Motivează că neplata redevenței la scadența stabilită prin aceste contracte, s-a datorat faptului că reclamantul nu și- achitat obligația de plată conform contractului, a facturilor pentru efectuarea serviciului la scadență și că potrivit art. 4 pct. 4 din cele două contracte, neplata redevenței sau executarea cu întârziere a acestei obligații, conduce la reținerea sumelor datorate din situația de plată a lunii următoare.
Consideră că dacă reclamantul ar fi urmat această procedură consfințită prin contracte, nu ar fi existat întârzieri în plata redevenței și în consecință, nici penalități de întârziere.
Pârâta a formulat și cerere reconvențională solicitând obligarea Consiliului Local al mun. A, la plata sumei de 228.942 lei, reprezentând dobânzi, cu motivarea că prin contractele dintre părți s-au stabilit o serie de obligații corelative principalele fiind din partea M SRL, prestarea activității de salubrizare și plata unei redevențe iar din partea Consiliului Local A, plata contravalorii prestației.
Arată că reclamantul - pârât reconvențional, nu și- îndeplinit obligația de plată a contravalorii prestației la timp, fiecare factură fiind plătită cu întârziere de până la 127 zile, situație în care, potrivit art.43 Cod comercial, este îndreptățită la plata dobânzilor de drept pe care le- calculat la valoarea de 228.942 lei.
Prin întâmpinarea la cererea reconvențională, reclamantul - pârât reconvențional a solicitat respingerea excepției prescripției cu motivarea Cod penal termenul de prescripție a fost întrerupt prin realizarea concilierii directe în data de 17 03 2006 și pe fond, respingerea cererii cu motivarea că printre clauzele contractuale nu sunt stipulate prevederi referitoare la plata penalităților și a dobânzilor în cazul neplății la termen de către Consiliul Local al Municipiului a facturilor.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune pentru penalități calculate și solicitate anterior datei de 17 03 2005, față de prevederile art.3 din Decretul nr. 167 / 1958, instanța a constatat că termenul de 3 ani de prescripție a fost întrerupt la data de 17 03 2006 când între părți a avut loc o conciliere directă și s-a încheiat procesul verbal nr. 2404/17.03.2004, prin care reclamanta solicita penalitățile.
Din probele administrate în cauză, instanța a reținut în fapt că între reclamantul Consiliul Local al Municipiului și pârâta M SRL C, s-au încheiat contractele de concesiune a Serviciului public de salubrizare menajeră și stradală a municipiului A, cu nr. 33/24 02 2004 și nr. 87 /30 03 2004.
Potrivit art. 4 alin.1 din aceste contracte, redevența se plătește trimestrial până la data de 15 lunii următoare închiderii trimestrului iar potrivit alin.3 al aceluiași articol, pentru întârzierea plății redevenței, concesionarul va plăti o penalizare de 0,2 % pe zi de întârziere, așa cum rezultă din fișa de calcul întocmită de reclamantă și necontestată de către pârâtă sub aspectul corectitudinii calculului, valoarea penalităților de întârziere calculate până la data de 31 12 2007, este 515.657,16 lei.
Având în vedere că potrivit art. 969 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar părțile au semnat contractele de concesiune în condiții legale și fără obiecțiuni, art. 4 alin.3 din aceste contracte îndreptățește reclamantul, corelativ cu obligația pârâtei, la plata penalităților de întârziere de 0,2 % pe zi pentru întârzierea în plata redevenței.
Cu privire la cererea reconvențională formulată de M SRL instanța a constatat că prin contractele semnate de părți nu sunt prevăzute sancțiuni în privința neplății la termen a contravalorii serviciului de salubrizare, situație în care, reclamanta reconvențională nu este îndreptățită la dobânzi legale întrucât în cauză nu este vorba despre o datorie comercială în sensul art. 43 Cod comercial datorie care să dea dreptul la pretinderea de dobânzi.
Între părți s-au încheiat două contracte civile de concesiune prin care s-au stabilit drepturi și obligații corelative precum și consecințele neîndeplinirii la termen a obligațiilor de plată.
Față de acesta considerente, instanța în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 969 Cod civil, a admis acțiunea reclamantului Consiliul Local al Municipiului împotriva pârâtei M SRL C și în consecință a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 515.657,16 lei reprezentând penalități de întârziere în executarea contractelor nr. 22/03 04 2004 și nr. 38/ 21 06 2004, calculate până la data de 31 12 2007 și a respins cererea reconvențională formulată de pârâtă pentru plata sumei de 228.942 lei dobânzi.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat recurs pârâta SC M SRL C solicitând în principal casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului și admiterea cererii reconvenționale.
În motivarea recursului pârâta a arătat, în esență, că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală deoarece nu a reținut prescripția dreptului la acțiune al reclamantului pentru perioada anterioară datei de 27.03.2005, nu a soluționat excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, nu a făcut în nici un fel vorbire despre motivele pentru care nu a încuviințat niciuna din probele solicitate, că reclamantul nu a respectat clauzele contractelor încheiate cu SC M SRL și nu a procedat potrivit art.4.4. din acele contracte pentru a reține sumele datorate din situația de plată a lunii următoare în situația în care redevența nu era plătită sau era executată cu întârziere. În privința cererii reconvenționale, a mai arătat pârâta, contractul cu reclamantul este un contract comercial și, prin urmare, este îndreptățită să solicite dobânda legală având în vedere că reclamanta a întârziat 127 de zile să-și execute obligațiile financiare scadente.
La termenul de judecată din, 17.XII.2008 Curtea, din oficiu, a invocat excepția netimbrării recursului.
Asupra excepției Curtea reține că:
cererii de chemare în judecată trebuie să se facă anticipat, sub sancțiunea anulării acesteia. În acest sens, art.20 (3) din Legea nr.146/1997 prevede că " neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii". Nulitatea este necondiționată, întrucât nu se pune problema vătămării procesuale, cu condiția ca instanța să-i pună în vedere părții că are obligația să achite taxa de timbru și timbrul judiciar până la termenul de judecată stabilit. Obligația achitării anticipate a taxei judiciare de timbru se analizează cu prioritate și prealabil oricăror excepții. Așadar, chiar în ipoteza în care partea a solicitat acordarea unui nou termen pentru pregătirea apărării, dacă a fost legal citată pentru termenul când a fost formulată cererea și a fost încunoștințată despre taxa de timbru ce trebuie achitată, instanța nu va trece la examinarea cererii până nu verifică dacă taxa de timbru a fost achitată anticipat, în caz contrar anulând cererea.
În speță, Curtea a dispus citarea recurentei cu mențiunea de a timbra cererea cu 4171,55 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, conform art.2 lit.g raportat la art.11 din legea nr.146/1997 și art.3 (2), din OUG nr.32/1995, în aplicarea art.17 din Legea nr.554/2004, text legal ce consacră regula timbrării la valoare în litigiile având ca obiect contracte administrative, măsură luată pentru termenul de judecată din 19.11.2008 pentru când SC M SRL a fost încunoștințată că are obligația achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar, astfel cum rezultă din citația expediată respectivei societăți comerciale, sub sancțiunea anulării cererii. Recurenta, observă Curtea, nu s-a conformat dispoziției instanței și nu a achitat taxa judiciară și timbrul judiciar până la termenul de din data de 19.11.2008 și nici măcar până la termenul din 17.12.2008 pentru când s-a amânat cauza la solicitarea acesteia în vederea pregătirii apărării.
Așa fiind, Curtea, constată că recursul declarat de SC M SRL este netimbrat, astfel că în temeiul art.20 (3) din Legea nr.146/1997 și la art.9 din OG nr.32/1995 îl va anula, fără a mai analiza motivele de recurs, analiza acestora fiind superfluă în raport de admiterea excepției de netimbrare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul formulat de pârâta SC M SRL C, împotriva sentinței civile nr.297/30.VI.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 17.XII.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. -6.01.2009
TEHNORED:LC/ 9.01.2009/2.ex.
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecători:
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru, Ionel Barbă, Răzvan Pătru
