Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 142/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Decizia nr. 142/ Dosar Nr-
Ședința publică din 04 martie 2008
PREȘEDINTE: Comșa Marcela JUDECĂTOR 2: Silviu Barbu
- - - JUDECĂTOR 3: Georgeta Bejinaru
- -- - președinte secție
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta COMPANIA RA împotriva sentinței civile nr. 2687 din 20.11.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurentei reclamante Compania RA B și intimaților pârâți, și.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Recursul este declarat de reclamanta Compania RA B în termen și timbrat cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Instanța constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților și față de actele și lucrările dosarului rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 3687/c/20.11.2007 pronunțată de Tribunalul Brașovs -a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Brașov și s-a declinat în favoarea Judecătoriei Brașov competența de soluționare a cererii formulată de reclamanta Compania RA B în contradictoriu cu pârâții pârâți, și .
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că sub incidența prevederilor Legii nr. 51/2006 intră numai serviciile publice care deservesc comunitatea fiind activități de utilitate publică și interes public general, enumerate la art. 1 alin. 2 lit. a - h din lege.
Dispozițiile privind operatorii și utilizatorii din această lege se referă la serviciile de utilitate publică care nu au în vedere furnizarea apei, salubritatea, iluminatul public, etc. servicii asigurate de furnizori în baza contractelor administrative încheiate cu autoritățile publice potrivit prevederilor legale privind achizițiile publice.
Toate celelalte litigii și respectiv cel care face obiectul cauzei de față, vizând furnizarea serviciilor beneficiarilor direcți, nu se încadrează în categoria serviciilor de utilitate publică, fiind litigii cu caracter comercial, de competența instanțelor de drept comun potrivit art. 1 și respectiv art. 2 punctul 1 lit. a Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Compania RA B criticând-o pentru nelegalitate. În dezvoltarea motivelor de recurs se citează dispozițiile art. 51 alin. 3 din Legea nr. 51/2006.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată, raportat la motivele de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Reclamanta Compania RA Bac hemat în judecată pârâții pârâți, și, pentru a fi obligați la plata sumei de 738,09 lei cu titlu de preț pentru serviciile prestate și facturate în perioada aprilie 2006 - ianuarie 2007 și sumei de 94,19 lei reprezentând penalități de întârziere.
Recurenta invocă prevederile Legii nr. 51/2006 în menținerea recursului.
Conform art. 1 din Legea 51/2006 această lege stabilește cadrul juridic și instituțional unitar obiectivele, competențele, atribuțiile și instrumentele specifice necesare înființării, organizării, gestionării, finanțării, exploatării, monitorizării și controlului funcționării serviciilor comunitare de utilități publice.
Art. 8 stabilește că autoritățile administrației publice locale au competență exclusivă în tot ceea ce privește îndeplinirea atribuțiilor menționate mai sus.
Raporturile juridice dintre autoritățile administrației publice locale și utilizator stabilite pe baza prevederilor prezentei legi sunt raporturi juridice de natură administrativă supuse normelor juridice de drept public. La fel raporturile juridice dintre autoritățile administrației publice locale și operatori pot fi norme juridice de drept public sau privat după caz.( a se vedea art. 9 din legea menționată.)
Art. 36 alin. 1 din Legea 51/2006 precizează în mod expres că raporturile juridice dintre operatorii și utilizatorii serviciilor de utilități publice sunt raporturi juridice de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat.
În speță, se pune problema analizării îndeplinirii obligațiilor contractuale de către utilizatorul serviciului de salubritate, pârâții din dosar, și operatorul de serviciul public, societatea comercială reclamantă. Raporturile juridice dintre cele două părți bazate pe un contract sunt raporturi juridice de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat ( drept civil sau comercial după caz ).
Într-adevăr art. 51 alin. 3 din Legea 51/2006 invocat de recurentă prevede că: "soluționarea litigiilor patrimoniale și nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor reglementate de prezenta lege, precum și a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate / prestate este de competența instanțelor de contencios administrativ și se face cu precădere, în procedură de urgență", dar această dispoziție legală trebuie interpretată în concordanță cu scopul urmărit la adoptarea acestei legi.
Legea nr. 51/2006 s-a adoptat în scopul implementării Directivei nr. 92 /13/CEE din 25.02.1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturile și telecomunicațiile. ( Oficial al CEE 76/23 martie 1992).
Legea 51/2006 trebuie interpretată în sensul directivei comunitare în a cărei aplicare a fost adoptată.
Furnizarea unor servicii publice pentru satisfacerea comunității locale se realizează prin încheierea unor contracte de drept administrativ sau public. Este firesc ca și executarea contractului să fie supusă regulilor de drept administrativ. Furnizarea unor servicii către persoane fizice sau juridice în baza unor contracte de drept privat se face în baza unor contracte supuse normelor de drept privat și nu public.
În acest sens sunt dispozițiile art. 36 și art. 51 așa cum a fost modificat prin nr.OUG 13/20.02.2008.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează ca în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă să respingă recursul declarat și să mențină sentința atacată ca legală cu completarea motivării din prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta Compania RA B împotriva sentinței civile nr. 3687/c/20.11.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER,
Red.-/07.03.2008
Dact. /14.03.2008
Jud. fond: -
Președinte:Comșa MarcelaJudecători:Comșa Marcela, Silviu Barbu, Georgeta Bejinaru
