Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1420/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1420
Ședința publică de la 18 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Canțăr
JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 3: Costinel Moțîrlichie
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Școala de a Cadrelor Poliției de Frontieră O, împotriva sentinței civile nr. 472 din 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit recurenții pârâți Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Școala de a Cadrelor Poliției de Frontieră O, intimatul reclamant, intimatul pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative și intimatul chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă potrivit art. 302 Cod procedură civilă și este scutit de plata taxei de timbru.
S-a arătat că intimatul reclamant nu a depus întâmpinare.
S-a referit că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Curtea constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări:
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Mehedinți, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Administrației și Internelor și Școala de a Cadrelor Poliției de Frontieră, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata sporului de fidelitate prevăzut de art. 6 din OG nr. 38/2003 privind salarizarea polițiștilor, în sumele cuvenite pentru anul 2005, actualizate cu rata inflației.
In motivare a arătat că este funcționar public cu statut special -polițist la Școala de a Cadrelor Poliției de Frontieră O și în conformitate cu art. 6 din OG nr. 38/2003 aprobată prin Legea nr. 353/2003, beneficiază de un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază. Că acest drept i-a fost suspendat pentru anul 2005 în baza art. 2 alin. 1 din OUG nr. 118/2004. A precizat că prin suspendare nu se poate aprecia că aceste drepturi nu ar fi existat, considerent care este întărit de faptul că plata acestui spor a fost reluată în anul 2006.
A învederat că dispozițiile art. 2 alin. 1 din OUG nr. 118/2004 nu conțin vreo referire la eventualitatea desființării dreptului la sporul de fidelitate, ci doar la suspendarea exercițiului acestuia.
Pârâtul MAI și Școala de a Cadrelor Poliției de Frontieră O nu au formulat întâmpinare.
La termenul din 21.02.2008, instanța, din oficiu, a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârât, a, care a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
Prin sentința nr. 472 din 20 martie 2008 Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ, admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâții Ministerul Administrației, Școala de a Cadrelor Poliției de Frontieră O și să plătească acestuia sporul de fidelitate pentru per.01.01-31.12. 2005, actualizat cu rata inflației.
La pronunțarea soluției, prima instanță a reținut că reclamantul are calitatea de funcționar public cu statut special - polițist și, conform Legii 360/2002, are dreptul la spor de fidelitate.
A avut în vedere tribunalul că acordarea sporului de fidelitate a fost suspendat prin OUG nr.118/2004 R, numai pentru perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2005, situație în care la încetarea suspendării dreptul la acțiune devine actual.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Școala de a Cadrelor Poliției de Frontieră.
În motivele de recurs formulate de, s-a susținut că în anul 2005, art.6 din OG nr.38/2003, privind sporul de fidelitate a fost suspendat, că potrivit prev. art. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, acordarea drepturilor prevăzute în această ordonanță se poate face numai în limita fondurilor bugetare aprobate.
În motivele de recurs formulate Școala de a Cadrelor Poliției de Frontieră O s-a susținut că în Legea nr. 511/2004 a bugetului de stat pe anul 2005 este prevăzută obligația ordonatorilor principali de a se încadra în cheltuielile de personal, menționate pentru fiecare, în anexele la lege.
Recursul este nefondat.
Raportul de serviciu al polițistului este un ansamblu de drepturi și obligații ale acestuia și ale instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Sporul de fidelitate face parte din categoria drepturilor salariale ale polițistului, înscriindu-se în prevederile art.37 din OG 38/2003.
Fiind una dintre componentele drepturilor salariale, indemnizația de fidelitate se circumscrie sferei raportului de serviciu al polițistului.
Motivul de recurs privind suspendarea acordării sporului de fidelitate prin OUG nr.118/2004 este neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.6 din OG 38/2003, pentru activitatea desfășurată, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază.
Sporul de fidelitate este tratat de legiuitor în cadrul Secțiunii I din OG 38/2003, privind "salariul de bază al polițiștilor".
În cadrul acestei sancțiuni se prevăd componentele salariului polițistului. Astfel, polițiștii primesc, pentru activitatea desfășurată, salariul corespunzător funcției pe care o îndeplinesc. Alături de salariul aferent funcției, polițiștii primesc și alte drepturi salariale.
O parte din aceste drepturi se acordă la aprecierea unității, în funcție de criteriile stabilite, legiuitorul instituind posibilitatea beneficiului drepturilor, și nu obligativitatea acestora. Este cazul salariului de merit reglementat de art.4 din OG nr.38/2003.
Cu privire la sporul de fidelitate, legiuitorul a instituit obligativitatea acordării acestuia.
Din prevederile art.6 din OG nr.38/2003, reiese că "polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 13% din salariul de bază".
Examinând structura normei juridice enunțate, Curtea constată că aceasta are o ipoteză relativ determinată, pentru că sunt prezentate împrejurările în care se aplică dispoziția.
Aceste împrejurări sunt deduse din calitatea de polițist a reclamantului.
Dispoziția normei analizate stabilește drepturile subiectului raportului juridic.
Drepturile persoanelor la care norma se referă sunt stabilite fără posibilitatea unei derogări, norma juridică fiind imperativă cu privire la acordarea sporului de fidelitate.
Plata sporului de fidelitate nu este lăsată de legiuitor la aprecierea instituției, așa cum este cazul salariului de merit.
Dreptul polițistului de a primi sporul de fidelitate a fost suspendat prin art.2 din OUG nr.118/2004.
Acest act normativ a suspendat plata sporului, fără a abroga dreptul, fără a-l înlătura.
Dreptul polițistului de a i se plăti sporul de fidelitate a rămas în vigoare, numai plata a fost suspendată.
Dreptul la sporul de fidelitate nu a fost înlăturat prin nici un act normativ echivalent celui prin care a fost instituit.
Ca urmare, dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării devine actual, partea fiind repusă în dreptul respectiv cu efect retroactiv.
Din conținutul art.53 din Constituția României, care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți rezultă că aceasta este o măsură excepțională și se dispune în condiții limitativ prevăzute în Constituție, numai prin lege.
În speță printr-un act normativ cu putere de lege, dreptul la sporul de fidelitate, care face parte din categoria dreptului la muncă și protecție socială, reglementat de art.41 din Constituția României, a fost suspendat, și nu înlăturat.
Pentru ca dreptul la sporul de fidelitate să nu fie o simplă ficțiune, ceea ce ar echivala cu înlăturarea lui, cu lipsirea de substanță, este necesar ca după încetarea suspendării, dreptul să producă efectele pentru care a fost creat, sens în care autoritățile statului trebuie să asigure plata sporului de fidelitate
Obligativitatea plății, după încetarea suspendării, rezultă și din principiul general constituțional prevăzut în art.1 alin.5 din Constituție, care dispune că în România, respectarea Constituției, a supremației legii și a legilor este obligatorie.
OG 38/2003 a produs efecte de la data publicării în Monitorul Oficial, efecte care mențin pe toată perioada cât este în vigoare.
Suspendarea a produs efecte temporare, ceea ce înseamnă că temporar a fost amânată plata sporului de fidelitate.
Această explicație se întemeiază și pe interpretarea semantică și gramaticală a textului.
De altfel, din prevederile art.64 din Legea 24/2000 privind tehnica legislativă, suspendarea are durată determinată, iar la expirarea duratei de suspendare dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Numai această interpretare este de natură a asigura principiul constituțional al supremației legii și acela al caracterului excepțional al limitării unor drepturi.
Și motivul privind condiționarea plății sporului de fidelitate, de existența fondurilor este neîntemeiat.
Interpretarea art.57 din OG nr.38/2003 nu poate fi făcută în sensul că plata tuturor drepturilor salariale este condiționată de existența fondurilor.
Dacă s-ar admite această teză ar însemna că inclusiv salariul de bază să nu se plătească decât în limita fondurilor.
Ori o astfel de abordare este în afara legii, a Constituției și a Convenției Europene a Drepturilor Omului, care interzice limitarea folosirii restrângerii drepturilor.
S-ar ajunge la o limitare a unui drept cu caracter civil, care aparține unei activități profesionale, ceea ce ar contraveni legislației naționale analizate mai sus, dar și interpretării art.6 din CEDO.
Eventuala nealocare a resurselor de finanțare a plății drepturilor stabilite prin lege, chiar de către stat, prin legea bugetului anual, constituie neîndeplinirea de către acesta a unei obligații legale.
Așa cum recent s-a pronunțat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cazul îndeplinirii unei obligații legale, "statul nu face uz de puterea sa discreționară și poate fi comparat în această privință cu unangajator privat, parte într-un contract de muncă guvernat de dreptul privat".
Alături de aceste considerente, Curtea mai are în vedere și faptul că plata sporului de fidelitate este prevăzută imperativ, și nu supletiv.
În consecință, având în vedere prevederile art.312 Cod procedură civilă, se va respinge recursul declarat, motivele de recurs fiind neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâții Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Școala de a Cadrelor Poliției de Frontieră O, împotriva sentinței civile nr. 472 din 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
Tehnored./2 ex.
26.06.2008
Președinte:Elena CanțărJudecători:Elena Canțăr, Sanda Lungu, Costinel Moțîrlichie
