Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1891/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1891
Ședința publică din 5 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 2: Ududec Elena
JUDECĂTOR 3: Nastasi Dorina
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, cu sediul în municipiul B, nr.5, județul B, împotrivasentinței nr. 804 din 24 iunie 2009 Tribunalului Botoșani - secția comercială,contencios administrativ și fiscal ( dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit recurenta, pârâții intimați Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B, Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului B și reclamantul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, instanța constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu disp.art. 150 Cod pr.civilă, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA:
Asupra recursului de față,constată;
Prin cererea înregistrată pe rolul Secției Comerciale și contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Botoșani la data de 5.05.2009, reclamantul a chemat în judecată pârâții Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului B, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și Administrația Finanțelor Publice a municipiului B pentru a se dispune, prin hotărâre judecătorească, recunoașterea de către instanța română a aplicabilității dispozițiilor art. 28 din Tratatul Comunității Europene și obligarea pârâților la restituirea taxei de primă înmatriculare în sumă de 1.151 lei, plătită pentru autoturismul cumpărat din spațiul european.
În motivare, reclamantul a arătat că a cumpărat din spațiul european un autoturism pentru care a fost obligat să plătească taxa de primă înmatriculare anterior menționată, în vederea înmatriculării acesteia în circulație.
A apreciat reclamantul că taxele percepute de autoritățile române nu sunt în acord cu dispozițiile art. 28 și 90 din
În susținerea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere faptul că taxa a fost achitată la Trezoreria municipiului B, precum și lipsa îndeplinirii procedurii prealabile prev. de art. 7 aliniat 1 din Legea nr. 554/2004, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii, justificat de faptul că taxa de primă înmatriculare a fost încasată în temeiul disp. art. 241 indice 1 aliniat 1 din nr.OUG 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003, iar începând cu data de 1 iulie 2008 intrat în vigoare nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare care conține prevederi privind restituirea taxei auto.
Pârâtul Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului Bad epus întâmpinare la dosar prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Tribunalul Botoșani - secția comercială,contencios administrativ și fiscal prin sentința nr.804 din 24 iunie 2009 a admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului B, față de care s-a respins acțiunea ca inadmisibilă; s-au respins ca nefondate excepțiile privind lipsa de calitate procesuală pasivă a pârâtului Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și cea privind lipsa procedurii prealabile; s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, care au fost obligați să restituie reclamantului contravaloarea taxei de primă înmatriculare în sumă de 1.151 lei, achitată cu chitanța seria - nr. -/21.04.2008, sumă ce se va actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța reținut următoarele:
Față de calitatea procesuală pasivă a Serviciului Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului, instanța a admis această excepție, a respins acțiunea față de acest pârât ca inadmisibilă, motivat de faptul că Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului B nu este parte în raportul juridic dedus judecății, care implică atragerea răspunderii materiale a statului pentru nerespectarea unei norme de drept comunitar.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Statului Român - prin, aceasta este justificată prin aceea că repararea prejudiciului cauzat reclamantului prin violarea obligației de a respecta normele comunitare revine Statului Român potrivit art. 28 din, motiv pentru care va respinge excepția invocată față de acesta. Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere și faptul că Trezoreria doar a încasat suma plătită cu titlu de taxă de primă înmatriculare, ca orice altă taxă sau impozit ce se virează la bugetul de stat, neputând fi atrasă răspunderea directă a acesteia pentru restituirea unei taxe încasată în baza legii române.
Excepția lipsei procedurii prealabile a fost respinsă întrucât potrivit art. 148 aliniat 2 din Constituție, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Prin această dispoziție constituțională s-a recunoscut de către statul român principiul priorității dreptului comunitar și cel al efectului direct al acestuia în dreptul intern, fapt ce presupune obligația României de a respecta caracterul obligatoriu al tuturor izvoarelor dreptului comunitar.
În categoria acestora, un rol important îl deține jurisprudența Curții de la Strasbourg care a instituit o serie de principii generale de drept - cu aceeași valoare juridică ca și dispozițiile tratatelor constitutive.
Instanța a constatat că jurisprudența a clarificat problema existenței unei proceduri legislative, administrative sau judiciare care ar putea afecta aplicabilitatea dreptului comunitar, stabilind în Cazul II 106/77 că: "orice prevedere din sistemul legislativ național și orice practică legislativă administrativă sau judiciară care ar putea afecta negativ aplicabilitatea dreptului comunitar, prin împiedicarea instanțelor naționale competente să aplice dreptul comunitar să-și exercite dreptul de a întreprinde acțiunile necesare ca, în momentul intrării în vigoare a prevederii comunitare, să anuleze prevederile legislative naționale care ar putea împiedica aplicabilitatea deplină și efectele regulilor comunitare, sunt incompatibile cu cerințele care constituie însăși esența dreptului comunitar."
Față de aceste concluzii formulate de, instanța a apreciat că, în speța de față, nerespectarea procedurii prealabile prev. de art. 7 din Legea nr. 554/2004 este de natură a împiedica exercițiul dreptului la acțiune - întemeiat pe o normă de drept comunitar pretins încălcată - motiv pentru care instanța va constata inaplicabile aceste dispoziții din legislația internă, dispoziții care sunt de natură a înlătura posibilitatea instanței de a da eficiență dreptului comunitar.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat următoarele:
Potrivit disp. art. 1 aliniat 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.
În ce privește competența Tribunalului Botoșani de a soluționa prezentul litigiu, instanța a apreciat că în speță sunt aplicabile disp. art. 10 aliniat 1 din Legea nr. 554/2004 care conferă tribunalelor administrativ-fiscale competența de a soluționa litigiile care privesc taxele și impozitele de până la 500.000 lei - având în vedere că obiectul litigiului îl constituie o taxă care este pretinsă în baza Codului d e Procedură Fiscală și care este virată la bugetul de stat - fapt care rezultă explicit din chitanța depusă la dosarul cauzei.
Față de dreptul pretins de reclamant, instanța a constatat că odată cu aderarea țării noastre la Comunitatea Europeană, România - ca și orice alt stat membru - are obligația de a respecta o dispoziție de drept comunitar direct aplicabilă, iar atunci când are loc o violare a acesteia - are obligația de a repara daunele cauzate persoanelor particulare.
În speță, norma de drept comunitar pretinsă încălcată este cea prevăzută de art. 28 din - dispoziție direct aplicabilă în fiecare stat membru, ceea ce presupune că aceasta se adresează nu numai statelor membre ci și subiectelor de drept intern ale statelor membre, conținând drepturi și obligații individuale, fără să mai necesite adoptarea unui act normativ de transpunere a acesteia în dreptul intern.
Potrivit acestei dispoziții din, sunt interzise în statele membre orice restricții cantitative la import, precum și toate măsurile cu caracter echivalent, noțiuni care au fost interpretate de către Curtea Europeană de Justiție într-o manieră foarte cuprinzătoare ca fiind "orice reglementare comercială a statelor membre susceptibilă de împiedicarea directă sau indirectă, actuală sau potențială a comerțului intracomunitar, chiar dacă s-a dovedit că autorii ei nu au fost animați de vreo intenție discriminatorie sau protecționistă și chiar dacă se aplică fără distincție și produselor naționale și celor importate" (Hotărârea nr. 8/74 ). Curtea a arătat prin aceeași hotărâre că: "pentru ca o măsură a statului membru să poată intra în câmpul de aplicare a acestei definiții nu este necesar nici ca aceasta să producă un efect restrictiv asupra importurilor, ci este suficient doar ca măsura să afecteze, de o anumită manieră, cursul importurilor".
Instanța a mai constatat că prin instituirea taxei de primă înmatriculare este evident că Statul Român a afectat, într-o anumită manieră, cursul importurilor de autoturisme din spațiul european, aducând atingere unuia dintre dezideratele majore ale Comunității Europene înscrise în art. 14 din - respectiv acela de realizare a unei "piețe comune", a unui spațiu fără frontiere interioare, în care este asigurată libera circulație a mărfurilor.
Ori, potrivit art. 10 din Tratat, autoritățile statale (inclusiv jurisdicțiile) au obligația de a lua toate măsurile destinate asigurării executării dreptului comunitar, iar atunci când textul național este redactat într-o asemenea manieră încât să nu pară posibilă interpretarea conformă cu dreptul comunitar, judecătorul național este nevoit să îndepărteze textul intern, dând întâietate normei de drept comunitar, fără a fi necesară abrogarea sau modificarea prealabilă a normei interne.
În același sens, Curtea Europeană de Justiție a decis, în repetate rânduri, că judecătorul național are obligația - în calitatea sa de judecător comunitar - de a face tot ce este necesar pentru eliminarea dispozițiilor naționale care se opun eficacității depline a normelor comunitare, precum și obligația de a aplica principiul, inerent în sistemul Tratatului, după care statele membre sunt obligate să repare pagubele cauzate particularilor prin încălcările imputabile ale dreptului comunitar.
Totodată, Curtea a decis că judecătorul național este competent să judece toate litigiile care privesc aplicarea dreptului comunitar, fapt care decurge din efectul aplicării directe și a priorității dreptului comunitar și care implică o dublă consecință, respectiv: particularii pot să-și valorifice în fața judecătorilor naționali drepturile recunoscute prin norme comunitare pretins încălcate, iar instanțele naționale au obligația de a asigura respectul lor.
Mai mult, și în sistemul de drept românesc, legea fundamentală prin art. 148 aliniat 2 din Constituție statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar conform aliniatului 4 al aceluiași articol, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a acestei obligații.
În ceea ce privește repararea prejudiciului cauzat reclamantului prin violarea obligației ce incumbă Statului Român potrivit art. 28 din, instanța observă că această problemă a fost elucidată de Curtea Europeană de Justiție care s-a pronunțat deja printr-o hotărâre emisă la data de 5.03.1996 în dosarele du pecheur și III, arătând că: "principiul responsabilității statelor membre se aplică tuturor ipotezelor de violare a dreptului comunitar, mai ales în cazul în care respectiva violare este rezultatul unei legi".
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, reiterând excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, întrucât această taxă specială pentru autoturisme și autovehicule a fot achitată la organul teritorial, în conformitate cu prevederile Codului d e procedură fiscală referitoare la competența teritorială.
Administrația Finanțelor Publice Municipala B, a încasat valoarea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule respectând prevederile Codului Fiscal, fără a emite un act administrativ fiscal ce ar putea face obiectul unei acțiuni in contencios administrativ. Astfel, solicitarea reclamantei, adresată Administrației Finanțelor Publice Municipala B, de a i se restitui contravaloarea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, nu constituie îndeplinirea procedurii prealabile prevăzuta de dispozițiile art.7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
A mai arătat recurenta că această taxă specială de primă înmatriculare a fost stabilită și încasată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv art. 214/1 și art.214/2 din Codul fiscal care stabilesc: "taxele speciale se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România".
Că, aceste norme stabilite de către Codul fiscal sunt obligatorii și conforme cu normele relevante de bază din dreptul comunitar și anume art.(3) alin.3 din Directiva 92/12 a Consiliului comunității europene din 25.02.1992, privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse. Mai arată că taxa specială de primă înmatriculare a autovehiculelor, care nu este percepută ca urmare a trecerii frontierei unui stat membru, ci cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculului pe teritoriul României, trebuie considerată ca aparținând regimului intern de impozitare a mărfurilor. Că, acesta este un impozit național perceput o singură dată, pentru fiecare autovehicul, cu ocazia primei înmatriculări a acestuia într-un stat membru și este calculată astfel încât să evite orice discriminare împotriva unor astfel de autovehicule din alte state membre.
Totodată mai arată că, avându-se in vedere armonizarea la nivel comunitar a regimului de taxare a autoturismelor, de la data de 1 iulie 2008 a intrat in vigoare OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care prevede o noua formula de calcul a taxei, din sumele colectate finanțându-se programe si proiecte privind protecția mediului.
Având in vedere textul legal menționat, recurentul consideră acțiunea formulata ca fiind nefondata, întrucât, art. 11 al ordonanței susmenționate conține prevederi privind restituirea taxei auto: " taxa rezultata ca diferența intre suma achitata de contribuabil in perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, si cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie."
Așadar, daca Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, modificata si completata prin Legea nr. 343/2006 si prin OUG nr. 110/2006 care reglementează regimul juridic al taxei speciale pentru autovehicule nu conține prevederi privind restituirea taxei auto, astfel încât doar instanța de judecata ar fi putut dispune restituirea acestei taxe, noul act normativ, respectiv nr.OUG 50/2008, conține prevederi neechivoce in ceea ce privește restituirea acesteia.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că recursul nu este întemeiat.
În ce privește calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, tribunalul, în mod corect a reținut că aceasta este justificată, în speță, trezoreria doar încasând o sumă ce a fost plătită cu titlu de taxă de primă înmatriculare, ca orice altă taxă sau impozit ce se virează la bugetul de stat, neputând fi atrasă răspunderea directă a acesteia pentru restituirea unei taxe încasate în baza legii române.
Pe fondul cauzei, tribunalul în mod corect a reținut că acțiunea este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Odată cu aderarea României la Comunitatea Europeană - ca și orice alt stat membru - are obligația să respecte dispozițiile de drept comunitar direct aplicabile, iar atunci când are loc o violare a acesteia, are obligația să repare daunele cauzate persoanelor particulare.
În speță, norma de drept comunitar pretins încălcată este cea prevăzută de art. 28 din - dispoziție direct aplicabilă în fiecare stat membru, ceea ce presupune că aceasta se adresează nu numai statelor membre ci și subiectelor de drept intern ale statele membre, continuând drepturi și obligații individuale, fără să mai necesite adoptarea unui act normativ de transpunere a acesteia în dreptul intern.
Potrivit dispozițiilor art. 28 din, sunt interzise în state membre orice restricții cantitative la import, precum și toate măsurile cu caracter echivalent, noțiuni care au fost interpretate de către Curtea Europeană de justiție într-o manieră foarte cuprinzătoare ca fiind "orice reglementare comercială a statelor membre susceptibilă de împiedicarea directă sau indirectă, actuală sau potențială comerțului intracomunitar, chiar dacă s-a dovedit că autorii ei nu au fost animați de vreo intenție discriminatorie sau protecționistă și chiar dacă se aplică fără distincție și produselor naționale și celor importate.
În mod corect prima instanță a reținut că acțiunea promovată de reclamantă este fondată și a dispus ca Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice să restituie acestuia contravaloarea taxei de primă înmatriculare.
Nu sunt întemeiate nici susținerile întemeiate pe dispozițiile OUG nr.50/2008 întrucât potrivit art.1 din Codul civil și art.15 din Constituția României, legea nu poate retroactiva, dispunând numai pentru viitor. În plus, noile dispoziții ale OUG nr.50/2008 nu prezintă relevanță în condițiile în care la data încasării, taxa era nelegală.
Curtea reține astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă reclamanta intimată are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
Așa fiind, și cum nici motive de ordine publică nu au fost reținute, instanța, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, cu sediul în municipiul B, nr.5, județul B, împotriva sentinței nr. 804 din 24 iunie 2009 Tribunalului Botoșani - secția comercială,contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Jud. fond
2 ex./16.11.2009
Președinte:Andrieș MariaJudecători:Andrieș Maria, Ududec Elena, Nastasi Dorina
