Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 194/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 194
Ședința publică de la 09 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
JUDECĂTOR 3: Simona Gavrila
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B,-, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 726//15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta Administrația Finanțelor Publice B și intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă, după care;
CURTEA
Asupra recursului în contencios fiscal de față:
Analizând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Prin cauza înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr-, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta B anularea Deciziei nr. -/2004 obligarea pârâtei la restituirea sumei de 4341 lei reprezentând taxă de primă înmatriculare.
Reclamantul și-a motivat acțiunea arătând următoarele;
În motivarea cererii reclamantul a arătat că potrivit contractului anexat acțiunii a dobândit dreptul de proprietate asupra autoturismului marca BMW și, pentru a putea înmatricula acest autoturism pentru prima data în România i s-a comunicat prin decizia nr. -/10.07.2008 ca trebuie să plătească o taxă de mediu în cuantum de 4.341 lei. Reclamantul a precizat că aceasta taxă este ilegala întrucât dispozițiile nr.OUG 50/2008 contravin art. 90 din Tratatul Comunității Europene, care interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, în cauză fiind încălcat principiul nediscriminării produselor importate față de produsele interne. Astfel, prin aplicarea taxei se introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor, fiind înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce taxa de mediu nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România. Întrucât art. 90 paragraful 1 din Tratat face parte de la data de 01 ianuarie 2007 din dreptul intern, iar potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, s-a solicitat anularea Deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. -/10.07.2008 si restituirea taxei ilegal încasate actualizată cu rata dobânzii legale.
Prin sentința civilă nr. 426//2009, Tribunalul Brăilaa respins excepția inadmisibilității acțiunii și a admis acțiunea reclamantului așa cum a fost formulată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 205-208 din nr.OG 92/2003 privind codul d e procedură fiscală, reclamantul a formulat la data de 01.06.2009, anterior sesizării instanței, contestație administrativă împotriva Deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. -/10.07.2008, prin care a solicitat pârâtei anularea actului administrativ și obligarea acesteia la restituirea sumei de 4.341 lei reprezentând taxă de poluare achitată.
Instanța a constatat însă că organele administrativ fiscale nu au comunicat reclamantului soluția la contestația formulata pana la introducerea acțiunii, astfel încât s-a respectat termenul de trei luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, conform art. 207 alin. 4 din același act normativ.
Administrația Finanțelor Publice a Municipiul B nu a respectat nici dispozițiile art. 210 alin. 1 din codul d e procedură fiscală, potrivit cărora în soluționarea contestației, organul competent se pronunță prin decizie sau dispoziție, după caz, conținutul deciziei fiind reglementat de art. 211 din nr.OG 92/2003.
Numai decizia sau dispoziția emisă în condiții legale constituie o modalitate de soluționare definitivă în sistemul căilor administrative de atac, ce poate fi ulterior contestată la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, conform dispozițiilor art.218 alineat 2 din nr.OG92/2003.
În aceste condiții s-a reținut că reclamantul a sesizat în mod legal Tribunalul Brăila - Secția de contencios administrativ, cererea fiind înregistrată sub nr- la data de 10.07.2009.
Instanța a constatat că în cauză a fost îndeplinită procedura prealabilă, acțiunea nefiind inadmisibilă.
S-a observat că reclamantul nu a exercitat două căi de atac împotriva aceluiași titlu de creanță, ci a învestit instanța cu cererea de anulare a Deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. -/10.07.2008 după expirarea termenului de soluționare administrativ jurisdicțională a plângerii prealabile, fiind respectate dispozițiile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Instanța a apreciat că prin introducerea prezentei acțiuni judiciare îi este asigurat reclamantului accesul la justiție și implicit dreptul la un proces echitabil, potrivit Constituției și normelor comunitare.
Examinând acțiunea reclamantei prin prisma probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale aplicabile in materie, tribunalul a constatat că aceasta este fondată pentru următoarele considerente:
Reclamantul a achiziționat un autovehicul marca BMW cu numărul de identificare conform contractului de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit si a solicitat înmatricularea lui precum și acordarea numerelor de circulație.
Pentru efectuarea acestor formalități, aceasta a fost însă obligat să achite taxa de poluare în valoare de 4.341 lei stabilita prin Decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. -/10.07.2008 deși România este stat membru al Uniunii Europene de la data de 01.01.2007, când a semnat Tratatul Comunității Europene, ratificat de România prin Legea nr.157/2005.
Reclamantul a formulat plângere prealabilă, potrivit Legii nr. 554/2004, anterior introducerii prezentei acțiuni prin care a solicitat pârâtei restituirea sumei de 4.341 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, fără ca aceasta solicitare sa primească o soluție din partea intimatei.
În cauză s-a făcut dovada plății sumei menționate, conform chitanței seria - nr.-/15.07.2008, pentru înmatricularea în țară autoturismului marca BMW cu numărul de identificare dobândit în baza vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit. Totodată, la dosar s-au depus de reclamant înscrisuri din care reiese ca acest autovehicul a fost cumpărat din Germania unde era înscris in circulație din data de 16.12.2005.
La acel moment temeiul juridic al încasării taxei de poluare îl reprezentau dispozițiile nr.OUG 50/2008, sumele urmând a fi plătite cu ocazia primei înmatriculări în România a autovehiculelor și autoturismelor menționate expres, în cuantumul prevăzut de lege potrivit dispozițiilor art.4 alineat 1 litera a din același act normativ. pentru autoturisme și autovehicule
S-a observat că taxa de poluare/mediu nu era percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, ci doar pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale Uniunii Europene, achiziționate și aduse în țară, ca și în cazul de față, unde urmau să fie reînmatriculate ca urmare a schimbării proprietarului.
În drept, dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României arată că "prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare ale legii interne" iar conform alin. 4 "autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alineatul 2 menționat".
Aceste texte constituționale instituie principiul priorității dreptului comunitar in celui național garantat in special de instanțele judecătorești precum si principiul aplicării directe a dreptului comunitar pe teritoriul României.
Or, normele comunitare aplicabile in materie sunt art. 25 CE care prevede "Între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent. Această interdicție se aplică de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal", articolul 28 CE care arată "Între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent" precum și dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, care precizează ca "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Aceste prevederi au efect direct asupra ordinii juridice interne de la data de 01 ianuarie 2007 și împiedică, în materie fiscală, restricționarea de către statele membre a liberei circulații a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste, în privința produselor importate și celor provenind de pe piața internă, de natură similară si se opun ca un stat membru sa adopte dispoziții precum cele ce figurează la.OUG nr. 50/2008 conform căreia pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxă de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România. Cu toate acestea, se percepe taxa de poluare la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru UE, dacă este înmatriculat pentru prima dată în România, aceasta taxa fiind o taxă cu efect echivalent in înțelesul articolului 25 CE.
Noțiunea de taxă cu efect echivalent rezulta dintr-o jurisprudența constanta a Curții Europene de Justiție (hotărârile din 17 iulie 1997, C-90/94, C-213/96 si din 5 octombrie 2006, si, C-290/05 si C-333/05) care a constatat ca orice taxa pecuniara impusa unilateral asupra mărfurilor in temeiul faptului ca trec frontiera, oricare ar fi denumirea si modul de aplicare ale acesteia, si care reprezintă o taxa speciala de înmatriculare propriu-zisa constituie o taxa cu efect echivalent in sensul articolelor 23 CE si 25 CE.
După cum a statuat deja Curtea, articolul 90 CE reprezintă in cadrul Tratatului CE o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent. Aceasta dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor intre statele membre in condiții normale de concurenta, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii de produsele provenind din alte state membre (hotărârile din 15 iunie 2006 Air Industries, C-393/04 si C-41/05 si din 5 octombrie 2006, C-290/05 si C-333/05).
De asemenea, in materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate, Curtea a considerat ca articolul 90 CE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne cu privire la concurenta dintre produsele care se afla deja pe piața interna si produsele din import (hotărârile din 29 aprilie 2004, C-387/01 si si din 5 octombrie 2006 C-290/05 si C-333/05).
Reglementată în modul prevăzut de nr.OUG 50/2008, taxa de poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru: cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Tribunalul a apreciat că nr.OUG 50/2008 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum și cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu (Germania), favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
Din aserțiunile anterioare rezultă că art. 90 alin.1 din Tratat face parte, de la data de 01.01.2007, din ordinea internă de drept a României și astfel reclamantul se poate adresa autorităților administrative precum și instanțelor judecătorești, în scopul de a-i restabili drepturile conferite de această reglementare comunitară de bază și care i-au fost încălcate prin aplicarea reglementărilor dreptului național cu caracter contrar de către autoritățile administrative cu ocazia reînmatriculării în România a autoturismului cumpărat din Germania.
În vederea garantării neutralității impozitelor interne din perspectiva concurentei dintre autovehiculele de ocazie care se afla deja pe piața naționala si autovehiculele similare importate dintr-un alt stat membru decât România, trebuie comparate efectele accizelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale accizelor reziduale care se aplica primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor înmatriculare. Aplicarea formulei de calcul prevăzută in art.2141- 2143din Codul fiscal conduce la creșterea nivelului taxei in funcție de vechimea autovehiculului.
Într-adevar, din jurisprudența Curții rezultă că un sistem de taxare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât daca este organizat astfel încât sa excludă orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale si, prin urmare, sa nu producă, in nici un caz, efecte discriminatorii (hotărârile si din 23 octombrie 1997, Comisie/, C-375/95).
Nu în ultimul rând, se observă că, in cauza Michel, similară speței de față care vizează taxa specială din legislația româneasca, a arătat ca "statele au libertatea sa taxeze cum doresc autovehiculele ce circula pe drumurile lor publice, insa acest sistem de taxare nu trebuie să intre sub incidenta articolului 90 din Tratatul, adică sa nu fie discriminatoriu". de faptul ca la vânzarea autovehiculelor second hand pe teritoriul României și deja înmatriculate in România nu se percepe aceeași taxa ca pentru autovehiculele second hand înmatriculate pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene si importate, spre utilizare, înmatriculate, in România, se încalcă principiul discriminării.
Trebuie subliniat că, in ceea ce privește principiul aplicării directe a dreptului comunitar pe teritoriul României, potrivit art. 220 din Tratatul "Curtea de Justiție a Comunităților Europene asigura interpretarea tratatelor, iar interpretarea acestei instanțe este obligatorie pentru statele membre".
Nu poate fi acceptat punctul de vedere al pârâtei în sensul că prevederile noii reglementări - nr.OUG50/2008, au fost armonizate cu legislația europeană, atât timp cât plata taxei pe poluare condiționează prima înmatriculare a autovehiculului în România iar pentru autovehiculele deja înmatriculate nu este percepută, deși în mod evident și acestea poluează.
În acest sens, instanța reține Hotărârea Curții Europene de Justiție pronunțată în Cauza C-524/07, Comisia Austriei prin care s-a constatat încălcarea obligațiilor prevăzute de art.28 CE prin impunerea, cu ocazia primei înmatriculări pe teritoriul Austriei, a unor condiții mult mai stricte în privința valorilor limită a emisiilor poluante și zgomotului, autovehiculelor anterior înmatriculate în alte state membre, în vreme ce vehiculele cu aceleași caracteristici nu erau supuse unor asemenea exigențe în cazul reînmatriculării lor.
Față de toate cele mai sus expuse, tribunalul observa ca taxa de poluare are un vădit caracter ilicit, fiind in discordanta cu prevederile Constituției României, ale Tratatului, dar și cu principiile instituite de, în urma deciziilor de interpretare, decizii care sunt obligatorii pentru toate statele membre.
Așa fiind, actul administrativ - fiscal este vătămător pentru reclamantul, prin însăși plata taxei de poluare iar demersul prealabil administrativ la care acesta este obligat prin dispozițiile Legii contenciosului administrativ și ale codului d e procedură fiscală este asigurat prin cererile de restituire a taxei depuse la. B si se impune ca suma achitata de reclamant sa fie restituita in integralitate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs pârâta, criticând-o sub aspectul legalității și al temeiniciei, solicitând casarea ei și în rejudecare respingerea acțiunii.
În motivarea recursului, aceasta a arătat că instanța nu a respectat disp. art. 218 alin. 2 din nr.OG 92/2003, nici ale art. 207 alin. 1 din nr.OG 92/2003 contestația reclamantului fiind tardivă și că normele nr.OUG 50/2008 sunt conforme cu art. 90 pct. 1 din Tratatul CE obligația plății taxei de primă înmatriculare existentă indiferent de proveniența mașinii.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
La data de 10.07.2008, reclamantul a achiziționat un autoturism second hand marca BMW de la numita, acesta achiziționându-l la 17.04.2008 din Germania.
Problema de drept care se pune în cauză este dacă legislația internă potrivit căreia reclamantul ar datora taxa pe poluare este compatibilă cu prevederile legislației internaționale și comunitare.
Potrivit nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează aceasta taxă pentru autovehiculele din categoriile M(l)-M(3) și N(l)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art. 3).
Autoturismul reclamantului nu intră în categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art. 3 alin. 2 și art. 9 alin. 1).
Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a), fără ca textul să facă distincția între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, sau între autoturismele noi și cele second-hand.
Deoarece această ordonanță a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14 alin 1), rezultă ca taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație, înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă (art. 5 alin. 1).
Rezulta că, în conformitate cu dispozițiile legale anterior indicate, pentru autovehiculul în cauză, reclamantul datorează taxa de poluare, la prima înmatriculare in România.
Art. 90 partea l din Tratatul de instituire a Comunității Europene prevede: "Nici un stat membru nu poate aplica, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare".
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se refera la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
Analizând dispozițiile nr.OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, rezultă că pentru un autoturism second hand produs în România sau în alte state membre nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România, dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru, dacă este înmatriculat pentru prima dată în România
OUG nr. 50/2008 este contrara art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru. precum cel din acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România si, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la. acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte tari membre ale, atât timp cat norma fiscala naționala diminuează sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
Apărarea recurentei, în sensul că instanța nu respectat disp. art. 218 alin. 2 din nr.OUG 92/2003 nu poate fi reținută, contestarea având ca obiect anularea titlului de creanță și reprezentând, în fapt, o procedură prealabilă.
Nici apărarea fundamentată pe disp. art. 201 alin. 1 din nr.OG 92/2003 nu poate fi reținută, având în vedere faptul că alin. 5 din același articol prevede un termen de 3 luni în cazul în care actul contestat nu conține elemente prevăzute de art. 43 alin. 2 lit. și că decizia nr. -/2008 nu individualizează organul fiscal unde se depune contestația.
Față de aceste considerente, recursul apare ca nefondat, urmând a fi respins ca tare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B,-, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 726//15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. /16.03.2010
Tehnored. /E ex./29.03.2010
Fond:
Comunicat 2 ex./01.04.2010
Președinte:Mariana TrofimescuJudecători:Mariana Trofimescu, Elena Romila, Simona Gavrila
