Pretentii contencios administrativ si fiscal.
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALA, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
ECIZI A NR. 15
Ședința publică din 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Morariu Adriana
JUDECĂTOR 2: Sas Remus
JUDECĂTOR 3: Nechifor Veta
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul - ANAF B -Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană B - Administrația Finanțelor Publice Municipală B, cu sediul în B,-, împotriva sentinței 1029 din 01.10.2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns avocat pentru reclamanta intimată - SRL, lipsă fiind pârâta recurentă și pârâtul intimat Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor - prin Instituția Prefectului jud.
Procedura este completă.
S- făcut referatul cauzei, după care:
Avocat pentru reclamanta intimată - SRL invocă excepția tardivității declarării recursului, arătând că hotărârea a fost comunicată recurentei la data de 24 octombrie 2008, iar recursul a fost depus la data de 19.11.2008, astfel cum rezultă din ștampila aplicată pe plicul de la fila 14 dosar, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de lege, solicitând respingerea recursului ca tardiv formulat.
Pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele invocate prin concluziile scrise pe care le depune la dosar.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul secției comerciale, contencios administrativ și fiscal a Ttribunalului B la data de 18.06.2008, reclamanta - SRL a chemat în judecată pârâții Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului jud. B, Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice și DGFP B pentru a se dispune, prin hotărâre judecătorească, recunoașterea de către instanța română a aplicabilității dispozițiilor art. 28 din Tratatul Comunității Europene și obligarea pârâților la restituirea taxei de primă înmatriculare în sumă de 5728 lei, plătită pentru autoturismul cumpărat din spațiul european, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective și cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că a cumpărat din spațiul european un autoturism pentru care a fost obligată să plătească taxa de primă înmatriculare anterior menționată, în vederea înmatriculării acesteia în circulație.
A apreciat reclamanta că taxele percepute de autoritățile române nu sunt în acord cu dispozițiile art. 28 din.
În susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului jud. B, prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
Pârâta DGFP pentru Statul Român, a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a MEF precum și excepția neîndeplinirii procedurii prealabile iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală întrucât nu există cadru legal pentru a se restitui taxa de primă înmatriculare prevăzută de codul fiscal.
Prin sentința nr. 1029 din 1 octombrie 2008, Tribunalul Botoșani a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a lipsei procedurii prealabile invocate de MEF- pin DGFP B și admis acțiunea reclamantei, obligând pârâtul Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor să restituie reclamantei contravaloarea taxei de primă înmatriculare în sumă de 5728 lei precum și suma de 39 lei cheltuieli de judecată, pentru următoarele considerente:
Față de calitatea părților chemate în judecată, instanța de fond a constatat că citarea în calitate de pârât a Serviciului Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului jud. B și a Statului Român prin MEF este oportună în vederea realizării efectului de opozabilitate a hotărârii față de o autoritate publică care a pretins plata taxei de primă înmatriculare în vederea înmatriculării în circulație a autoturismelor proprietatea reclamantei.
În ce privește excepția lipsei procedurii prealabile, prima instanță a respins-o pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituție, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Prin această dispoziție constituțională s-a recunoscut de către statul român principiul priorității dreptului comunitar și cel al efectului direct al acestuia în dreptul intern, fapt ce presupune obligația României de a respecta caracterul obligatoriu al tuturor izvoarelor dreptului comunitar.
În categoria acestora, un rol important îl deține jurisprudența Curții de la Strasbourg care a instituit o serie de principii generale de drept - cu aceeași valoare juridică ca și dispozițiile tratatelor constitutive.
Tribunalul a constatat că jurisprudența a clarificat problema existenței unei proceduri legislative, administrative sau judiciare care ar putea afecta aplicabilitatea dreptului comunitar, stabilind în Cazul II 106/77 că: "orice prevedere din sistemul legislativ național și orice practică legislativă sau judiciară care ar putea afecta negativ aplicabilitatea dreptului comunitar, prin împiedicarea instanțelor naționale competente să aplice dreptul de a întreprinde acțiunile necesare ca, în momentul intrării în vigoare a prevederii comunitare, să anuleze prevederile legislative naționale care ar împiedica aplicabilitatea deplină și efectele regulilor comunitare, sunt incompatibile cu cerințele care constituie însăși esența dreptului comunitar".
Față de aceste concluzii formulate de, instanța de fond a apreciat că, în speță, nerespectarea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 este de natură a împiedica exercițiul dreptului la acțiune - întemeiat pe o normă de drept comunitar pretins încălcată - motiv pentru care a constatat inaplicabile aceste dispoziții din legislația internă, dispoziții care sunt de natură a înlătura posibilitatea instanței de a da eficiență dreptului comunitar.
Pentru a proceda astfel instanța a avut în vedere și concepția care a statuat asupra faptului că "instrumentele juridice necesare aplicării dreptului comunitar trebuie aplicate de judecătorul național, chiar și atunci când dreptul național nu le prevede".
Față de dreptul pretins de reclamant, instanța a constatat că odată cu aderarea țării noastre la Comunitatea Europeană, România - ca și orice alt stat membru - are obligația de a respecta o dispoziție de drept comunitar direct aplicabilă, iar atunci când are loc o violare a acesteia - are obligația de a repara daunele cauzate persoanelor particulare.
În speță, norma de drept comunitar pretins încălcată este cea prevăzută de art. 28 din - dispoziție direct aplicabilă în fiecare stat membru, ceea ce presupune că aceasta se adresează nu numai statelor membre ci și subiectelor de drept intern ale statelor membre, conținând drepturi și obligații individuale, fără să mai necesite adoptarea unui act normativ de transpunere a acesteia în dreptul intern.
Potrivit acestei dispoziții din, sunt interzise în statele membre orice restricții cantitative la import, precum și toate măsurile cu caracter echivalent, noțiuni care au fost interpretate de către Curtea Europeană de Justiție într-o manieră foarte cuprinzătoare ca fiind "orice reglementare comercială a statelor membre susceptibilă de împiedicarea directă sau indirectă, actuală sau potențială a comerțului intracomunitar, chiar dacă s-a dovedit că autorii ei nu au fost animați de vreo intenție discriminatorie sau protecționistă și chiar dacă se aplică fără distincție și produselor naționale și celor importate" (Hotărârea nr. 8/74 ). Curtea a arătat prin aceeași hotărâre că: "pentru ca o măsură a statului membru sa poată intra în câmpul de aplicare a acestei definiții nu este necesar nici ca aceasta să producă un efect restrictiv asupra importurilor, ci este suficient doar ca măsura să afecteze, de o anumită manieră, cursul importurilor".
Având în vedere cele anterior menționate, tribunalul constată că prin instituirea taxei de primă înmatriculare este evident că Statul Român a afectat, într-o anumită manieră, cursul importurilor de autoturisme din spațiul european, aducând atingere unuia dintre dezideratele majore ale Comunității Europene înscrise în art. 14 din - respectiv acela de realizare a unei "piețe comune", a unui spațiu tară frontiere interioare, în care este asigurată libera circulație a mărfurilor.
Ori, potrivit art. 10 din Tratat, autoritățile statale (inclusiv jurisdicțiile) au obligația de a lua toate măsurile destinate asigurării executării dreptului comunitar, iar atunci când textul național este redactat într-o asemenea manieră încât să nu pară posibilă interpretarea conformă cu dreptul comunitar, judecătorul național este nevoit să îndepărteze textul intern, dând întâietate normei de drept comunitar, fără a fi necesară abrogarea sau modificarea prealabilă a normei interne.
În același sens, Curtea Europeană de Justiție a decis, în repetate rânduri, că judecătorul național are obligația - în calitatea sa de judecător comunitar - de a face tot ce este necesar pentru eliminarea dispozițiilor naționale care se opun eficacității depline a normelor comunitare, precum și obligația de a aplica principiul, inerent în sistemul Tratatului, după care statele membre sunt obligate să repare pagubele cauzate particularilor prin încălcările imputabile ale dreptului comunitar.
Totodată, Curtea a decis că judecătorul național este competent să judece toate litigiile care privesc aplicarea dreptului comunitar, fapt care decurge din efectul aplicării directe și a priorității dreptului comunitar și care implică o dublă consecință, respectiv: particularii pot să-și valorifice în fața judecătorilor naționali drepturile recunoscute prin norme comunitare pretins încălcate, iar instanțele naționale au obligația de a asigura respectul lor.
Mai mult, și în sistemul de drept românesc, legea fundamentală prin art. 148 aliniat 2 statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar conform aliniatului 4 al aceluiași articol, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a acestei obligații.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, MEF- ANAF- Direcția Generală a Finanțelor Publice B, însă peste termenul legal de 15 zile.
Conform art. 301 Cod pr.civilă, recursul se declară în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii recurate.
În speță această comunicare a fost făcută recurentei la data de 24 octombrie 2008, termenul de 15 zile expirând la data de 10 noiembrie 2008.
Cum recursul a fost depus la data de 19 noiembrie 2008 ( 14 dosar), cu depășirea termenului legal, recursul va fi respins ca tardiv.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE
Respinge ca fiind tardiv introdus recursul declarat de declarat de pârâtul - F B - Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană B - Administrația Finanțelor Publice Municipală B, cu sediul în B,-, împotriva sentinței 1029 din 01.10.2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond.
Tehnored.
2 ex./20.01.2009
Președinte:Morariu AdrianaJudecători:Morariu Adriana, Sas Remus, Nechifor Veta
