Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 248/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.248
Ședința publică din12 februarie 2010
PREȘEDINTE: Ududec Elena
JUDECĂTOR 2: Nastasi Dorina
JUDECĂTOR 3: Hîncu Cezar
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursurilor declarate depârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S și chemata în garanție Administrația Fondului pentru Mediuîmpotrivasentinței nr.2271 din 14.12.2009, pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat și cupârâții-intimațierul Finanțelor Publice B, respectiv Trezoreria municipiului Cîmpulung
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns reclamantul-intimat, lipsă fiind reprezentanții recurentelor și ai pârâților-intimați.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, relevându-se că recurenții au solicitat inclusiv judecarea în lipsă, după care, instanța, constatând că recursurile sunt în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Reclamantul-intimat a solicitat respingerea ambelor recursuri și menținerea hotărârii primei instanțe.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal la data de 23.10.2009, înregistrată sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, Trezoreria municipiului Câmpulung M, județul S, erul Finanțelor B și Administrația Fondului pentru Mediu B, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună restituirea sumei de 7789 lei, cu titlul de taxă de poluare achitată cu chitanța seria -, nr. - din 15 mai 2009, plătită la Trezoreria municipiului Câmpulung M, cu dobânda legală calculată la această sumă, până la data restituirii efective, arătând că:
A achiziționat din Italia un autoturism second - hand, marca -, capacitate cilindrică 1974 cm3, cu nr. de înmatriculare SV - 09 -, deja înmatriculat și astfel în mod discriminatoriu a fost obligat să achite suma de 7789 lei cu titlul de taxă de poluare.
Precizează că a îndeplinit procedura prealabilă.
Pârâta DGFPSa depus la dosarul cauzei cerere de chemare în garanție a Administrației Fondului pentru Mediu B și prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, ca nefondată, motivând:
Taxa de poluare a fost achitată în temeiul dispozițiilor nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, act normativ în vigoare începând cu data de 01.07.2008 ce a abrogat prevederile art. 2141-3din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal.
Prevederile art.2141din Legea nr. 571/2003 republicată au fost abrogate prin intrarea în vigoare a OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. În mod constant se recunoaște în jurisprudența comunitară libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferențiată pentru anumite produse, chiar similare în sensul art.90 al.1, în funcție de criterii obiective.
Totodată, a solicitat introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru mediu, motivat de faptul că taxa instituită de OUG nr.50/2008 se va face venit la bugetul de stat.
În subsidiar, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că, în primul rând, art. 90 din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamant în susținerea acțiunii, prevede că nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare și nici impozite interne de natură să protejeze indirect alte produse.
Chematul în garanție a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că Legea nr.554/2004, la art.9(1), prevede că "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate,în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță".
Astfel, arată că acțiunea reclamantului este doar o critică de neconstituționalitate a textului normativ menționat anterior. Ca atare, acțiunea ar trebui respinsă ca inadmisibilă.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că, în primul rând, art. 90 din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamantă în susținerea acțiunii, prevede că nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare și nici impozite interne de natură să protejeze indirect alte produse.
Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal prin sentința nr.2271 din 14.12.2009,a admis acțiunea, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, Trezoreria municipiului Câmpulung M, județul S, erul Finanțelor B și Administrația Fondului pentru Mediu B, obligând pârâții la restituirea către reclamant a sumei de 7789 lei, reprezentând taxă de poluare plătită cu chitanța seria -, nr. - din 15 mai 2009, sumă reactualizată cu dobânda legală în materie fiscal determinate conform art. 124 alin.2, art. 120 alin.7 cod procedură fiscală de la data încasării și până la data restituirii efective; totodată, a obligat chematul în garanție să vireze pârâtei DGFPS suma de 7789 lei pe care încasat-o cu titlul de taxă de poluare de la reclamant.
Prima instanță a reținut că art.90 din Tratatul CE reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă fiscală sau vamală care ar fi de natură a afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor sau serviciilor în cadrul UE.
Art.4 lit.a din OUG nr.50/2002 prevede că obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Instanța de fond a apreciat că textul de lege contravine normelor comunitare cu toate că aparent aceasta ar avea în vedere toate categoriile de autovehicule.
Sintagma "- cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România" impune plata taxei de poluare doar de către persoanele care importă un autoturism dintr-o altă țară (în cauza dedusă judecății stat membru al comunității), autoturism care este înmatriculat în acest stat, și care, cu ocazia primei înmatriculări în România trebuie să plătească taxa de poluare reglementată de OUG nr.50/2008.
În afara de autovehiculele second-hand importate, conform prevederilor OUG nr.50/2008, obiectul primei înmatriculări în România sunt autovehiculele noi, or pentru acestea, cumpărători nu plătesc taxă de poluare. Astfel, în anexa 4 din OUG nr.50/2002 figurează grila privind cota de reducere a taxei de poluare în funcție de vechimea autovehiculului. În ceea ce privește un autovehicul nou, cota de reducere este "0" de unde rezultă că nu se percepe taxă de poluare pentru autoturism nou care se înmatriculează pentru prima dată în România.
Art.28 al. Tratatului interzice impunerea de restricții cantitative asupra importurilor și toate celelalte măsuri cu efect echivalent.
Conform, noțiunea de "măsuri cu efect echivalent restricțiilor cantitative" acoperă toate reglementările din cadrul statelor membre care ar putea restricționa real sau potențial, direct sau indirect, activitățile comerciale din cadrul Comunității.
Criteriul discriminatoriu al modului în care este percepută taxa de poluare rezultă și din prevederile OUG nr.218/2008, care reglementează modul de plată/de suspendare a plății a taxei de poluare nu în funcție de vechimea autoturismului,ci în funcție de proveniența acestuia.
Având în vedere dispozițiile prevăzute de art. 148 alin. 4 din Constituția României unde nu se prevede expres că instanța de contencios constituțional din România ar avea competența constituțională de a garanta efectul prioritar al normei comunitare față de dreptul național și ținând seama de principiile și regulile desprinse din hotărârea Curții de Justiție în cauza Simmenthal II din anul 1978, unde s-a decis că eficiența deplină a dreptului comunitar ar fi afectată, dacă o regulă de drept intern ar putea împiedica o instanță, care are pe rol o problemă de drept comunitar, să nu o poată tranșa, s-a statuat că "orice judecător național sesizat în cadrul competentei sale, are obligația de a aplica integral dreptul comunitar si de a proteja drepturile pe care acesta le conferă particularilor, lăsând neaplicata orice dispoziție eventual contrară legii naționale".
În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( CJCE, cazul nr. 68/79 I/S contre re danois des impts accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 și parag. 61-70).
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S și chemata în garanție Administrația Fondului pentru Mediu B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Pârâta și chemata în garanție, în esență, prin recursurile declarate au invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc. civilă, arătând că taxa de poluare reglementată de OUG nr.50/2008 nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art.90 paragraful 1 din Tratatul CE iar, în ceea ce privește dispozițiile art.28 din același tratat, în mod eronat instanța de fond a reținut că acestea sunt aplicabile în speță, în condițiile, în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent.
S-a arătat că însăși chiar Comisia Europeană a recunoscut că taxa de poluare instituită prin OUG nr.50/2008 corespunde normelor comunitare, nu se poate reține că prin instituirea acestei taxe se constituie o discriminare a regimului fiscal și că această taxă contravine dispozițiilor art.90 din Tratatul Comunității Europene.
Prin dispozițiile art.1 alin.1 din OUG nr.50/2008 legiuitorul a stabilit cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, ținându-se cont de norma de poluare, emisiile de dioxid de carbon și vechimea autoturismului.
Astfel, în conformitate cu art.1 alin.2 din OUG nr.50/2008, din sumele colectate potrivit ordonanței se finanțează programe și proiecte pentru protecția mediului, respectiv:
a) Programul de stimulare a înnoirii parcului auto național.
b) Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități.
c) Proiecte de nlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilează energie solară, energie geotermală și energie eoliană.
d) Proiecte privind producerea energiei din surse regenerabile, eoliană, geotermal, solară, biomasă, microhidrocentrale;
e) Proiecte privind împădurirea terenurilor degradate sau defrișate;
f) Proiecte de renaturare a terenurilor scoase din patrimoniul;
g) Proiecte de realizare a pistelor pentru bicicliști.
Analizând recursurile, prin prisma actelor dosarului și a motivelor invocate de recurenți, Curtea constată că sunt nefondate.
Se reține că art.90 din Tratatul CE reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă fiscală sau vamală care ar fi de natură a afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor sau serviciilor în cadrul UE.
Judecătorul național, ca judecător comunitar are competența atunci când dă efect disp.art.90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră încât drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art.90 paragraful 1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second - hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul în care sunt importate.
Art.4 lit.a din OUG nr.50/2002 prevede că obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Instanța apreciază că textul de lege contravine normelor comunitare cu toate că aparent aceasta ar avea în vedere toate categoriile de autovehicule.
Sintagma "- cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România" impune plata taxei de poluaredoarde către persoanele care importă un autoturism dintr-o altă țară(în cauza dedusă judecății stat membru al comunității), autoturism care este înmatriculat în acest stat, și care, cu ocazia primei înmatriculări în România trebuie să plătească taxa de poluare reglementată de OUG nr.50/2008.
În afara de autovehiculele second-hand importate, conform prevederilor OUG nr.50/2008, obiectul primei înmatriculări în România sunt autovehiculele noi, or pentru acestea, cumpărători nu plătesc taxă de poluare. Astfel, în anexa 4 din OUG nr.50/2002 figurează grila privind cota de reducere a taxei de poluare în funcție de vechimea autovehiculului. În ceea ce privește un autovehicul nou, cota de reducere este "0" de unde rezultă că nu se percepe taxă de poluare pentru autoturism nou care se înmatriculează pentru prima dată în România.
Măsura are un evident caracter discriminatoriu în condițiile în care această taxă se aplică în mod real doar autoturismelor second-hand, importate care se încadrează parametrilor prevăzuți în anexele 1-4 din OUG nr.50/2002, însă nu se aplică și autoturismelor care circulă pe teritoriul României și care se încadrează în aceeași parametri autoturismelor second-hand cumpărate în România și care nu face obiectul unei prime înmatriculări, precum și autoturismelor care fac obiectul reînmatriculării, prin urmare nu poate fi vorba de o excepție justificată privind restricțiile de ordin cantitativ prevăzută de art.30 din Tratat.
Art.28 al. Tratatului interzice impunerea de restricții cantitative asupra importurilor și toate celelalte măsuri cu efect echivalent.
Conform, noțiunea de măsuri cu efect echivalent restricțiilor cantitative acoperă toate reglementările din cadrul statelor membre care ar putea restricționa real sau potențial, direct sau indirect, activitățile comerciale din cadrul Comunității.
Această definiție a apărut în cauza C 8/74 Procurorul regal și.
Printre excepțiile justificate privind restricțiile de ordin cantitativ art.30 din Tratat autorizează interdicțiile sau restricțiile la importuri, exporturi sau pentru mărfurile care tranzitează teritoriul unui stat membru, justificate pe motive de - protecția sănătății și a vieții persoanelor, animalelor, plantelor. Măsura va fi justificată, fie ca o excepție prevăzută de art.30, fie ca o cerință obligatorie, dacă nu este discriminatorie și adecvată atingerii scopului propus, este proporțională.
În cauza C-524/07 împotriva Austria Curtea Europeană de Justiție a statuat că interzicerea măsurilor cu efect echivalent restricțiilor cantitative la import prevăzute în art.28 CE vizează orice măsură a statelor membre susceptibile să împiedice în mod direct sau indirect în fapt sau doar potențial, comerțul intercomunitar.
a constatat că republica Austria nu și-a respectat obligațiile ce-i revin în baza art.28 CE, reținându-se că vehiculele care prezintă aceleași caracteristici și care sunt deja autorizate să circule în Austria nu se impun acestei condiții în momentul înmatriculării lor în acest stat membru.
OUG nr.50/2008 reglementează o situație identică în sensul că din moment ce art.4 lit.a prevede că obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, per a contrario, taxa nu se percepe cu ocazia reînmatriculării unui autovehicul în România, autovehicul care prezintă aceleași caracteristici cu un autovehicul second-hand importat.
În aceeași cauză, Comisia împotriva Austriei, Curtea Europeană de Justiție arată că obiectivul care vizează reducerea numărului de vehicule neechipate cu dispozitive de reducere a emisiilor poluante și a zgomotelor ar putea fi atins prin măsuri nediscriminatorii mai puțin restrictive care să fie, de altfel, de natură să contribuie în mod activ la reducerea parcului național al acestor vehicule, cum ar fi înființarea unui regim fiscal bazat pe vechimea vehiculelor sau pe poluarea produsă de către acestea și luarea de măsuri care să încurajeze casarea mașinilor vechi.
OUG nr.50/2008 prevede că scopul adoptării acesteia este asigurarea protecției mediului, însă, în măsura în care din motive legate de protecția mediului România nu refuză reînmatricularea vehiculelor folosite care au fost deja înmatriculate în România, nu poate invoca astfel de motive pentru a refuza înmatricularea vehiculelor importate care sunt de același tip.
În ceea ce privește cauzele C 426/07 () și C 313/05 (), instanța apreciază că acestea nu sunt aplicabile în speță.
Acestea au ca obiect cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare în ceea ce privește interpretarea art.33 al.1 din a șasea directivă 77/388/ a Consiliului din data de 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri-sistemul comun al taxei pe valoare adăugată, precum și directiva 92/12/CEE privind regimul general al produselor supuse accizelor.
Astfel Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza și Andreatis vs a reținut ingerința puterii legislative prin intervenția legiuitorului într-un moment în care procedura judiciară în care statul era parte se afla pe rolul instanței ceea ce a violat dreptul la un proces echitabil punând cealaltă parte într-o poziție dezavantajoasă. A reținut de asemenea Curtea că principiul preeminenței dreptului și noțiunea de proces echitabil se opun oricărei ingerințe a puterii legislative în administrarea justiției. În același sens s-a pronunțat O și cauza Papageorgiou vs..
mutandis soluția este identică și în situația în care puterea executivă, urmare a delegării legislative, este abilitată să emită reglementări cu putere de lege.
Astfel, în materie fiscală. potrivit art. 17 alin. 1 din Codul d e procedură fiscală subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitățile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport,iar potrivit alin. 3 statul este reprezentat de erul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile sale subordonate cu personalitate juridică.
În al doilea rând, taxa la care face referire OUG50/2000 și a cărei eventuală diferență ar urma să fie restituită este contrară, așa cum s-a reținut, art. 90 din Tratat. Așadar nu poate fi reținut ca fiind supusă restituirii doar o parte din taxa de primă înmatriculare atât timp cât întreaga taxă contravine dreptului comunitar.
Criteriul discriminatoriu al modului în care este percepută taxa de poluare rezultă și din prevederile OUG nr.218/2008, care reglementează modul de plată/de suspendare a plății a taxei de poluare nu în funcție de vechimea autoturismului, ci în funcție de proveniența acestuia.
Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008.
Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima dată în afara Uniunii Europene și care se înmatriculează în România, li se aplică taxele prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
Prin urmare, și în cazul arătat mai sus, plata taxei de poluare este condiționată de prima înmatriculare a unui autoturism plata taxei,nici într-un caz de gradul de uzură sau vechimea acestuia.
Având în vedere dispozițiile prevăzute de art. 148 alin. 4 din Constituția României unde nu se prevede expres că instanța de contencios constituțional din România ar avea competența constituțională de a garanta efectul prioritar al normei comunitare față de dreptul național și ținând seama de principiile și regulile desprinse din hotărârea Curții de Justiție în cauza Simmenthal II din anul 1978 unde s-a decis că eficiența deplină a dreptului comunitar ar fi afectată, dacă o regulă de drept intern ar putea împiedica o instanță, care are pe rol o problemă de drept comunitar, să nu o poată tranșa,s-a statuat că "orice judecător național sesizat în cadrul competentei sale, are obligația de a aplica integral dreptul comunitar si de a proteja drepturile pe care acesta le conferă particularilor, lăsând neaplicata orice dispoziție eventual contrară legii naționale".
În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( CJCE, cazul nr. 68/79 I/S contre re danois des impts accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 și parag. 61-70).
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondate recursurile reclamantei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate depârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S și chemata în garanție Administrația Fondului pentru Mediuîmpotrivasentinței nr.2271 din 14.12.2009, pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat și cupârâții-intimațierul Finanțelor Publice B, respectiv Trezoreria municipiului Cîmpulung
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./17.02.2010
jud.fond
Președinte:Ududec ElenaJudecători:Ududec Elena, Nastasi Dorina, Hîncu Cezar
