Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 566/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 566/
Ședința publică din 26 Mai 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- - Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI B, cu sediul în B- -.I județul B, împotriva sentinței nr.841 din 15.12.2008 a Tribunalului Mureș pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară în sumă de 4,00 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, iar intimatul-pârât a depus întâmpinare, recurenta solicitând judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.841 din 15 decembrie 2008 Tribunalului Mureș, Secția contencios administrativ și fiscal, s-a admis acțiunea precizată a reclamantului G, formulată în contradictoriu cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri B, pârâta fiind obligată la efectuarea demersurilor necesare pentru deblocarea contului personal deschis la. - Sucursala S pe numele reclamantului și pentru plata către reclamant a sumei depuse de 320 lei, cu aplicarea dobânzii BNR de la depunerea sumei până la data plății.
In considerentele hotărârii s-a arătat că pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare la DN 13, fost necesară exproprierea unei suprafețe de teren în localitatea, județul M, între acestea fiind și suprafața de 160. a reclamantului, astfel că între părți s-a încheiat un acord relativ la despăgubirea aferentă, fără a se încheia însă documentația de înstrăinare a terenului pentru lipsa documentației cadastrale.
Deși pe numele reclamantului a fost deschis la. S un cont de bună execuție, în care a fost depusă la 16.10.2002 suma de 320 lei, contravaloarea terenului expropriat, însă acesta a fost blocat până la finalizarea documentației cadastrale și încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
Refuzul de plată, deși au fost efectuate lucrările, a fost justificat de lipsa fondurilor pentru achitarea lucrărilor cadastrale și interdicția de înstrăinare a terenului pe 10 ani, potrivit art.32 alin.1 din Legea nr.18/1991.
S-a reținut că, potrivit art.44 alin.3 din Constituție, despăgubirea pentru bunul expropriat trebuie să fie prealabilă, că termenul de 10 ani a expirat la data promovării acțiunii și că lucrările au fost deja executate, astfel că refuzul pârâtei de a debloca contul este nejustificat.
Impotriva sentinței a declarat recurs pârâta, criticând hotărârea atacată ca nelegală, fără a invoca însă în drept vreun motiv de nulitate a hotărârii atacate, susținând că această parte s-a aflat în imposibilitate de a perfecta contractul de vânzare-cumpărare și că deblocarea contului ar trebui însoțită de obligarea reclamantului să nu înstrăineze terenul și să coopereze la transferul terenului către stat.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului, reluând starea de fapt, arătând că plătește în continuare impozit, deși a fost deposedat de teren.
Examinând hotărârea atacată prin prisma acestor considerente, precum și din oficiu, potrivit art.302/1 Cod procedură civilă, curtea constată următoarele:
Starea de fapt reținută de prima instanță este justă și în raport de aceasta, este de observat că, deși exproprierea a avut loc faptic, reclamantul este privat de justa despăgubire, sub condiția ca aceasta să fie prealabilă, potrivit textului constituțional al art.44 alin.3.
Pe de altă parte, într-adevăr, a expirat și interdicția de înstrăinare a terenului în cauză, iar în ceea ce privește lipsa fondurilor pentru efectuarea documentației cadastrale, este de observat că, potrivit art.17 din Legea nr.198/2004, serviciile legate de transferul proprietății sunt scutite de taxe, singura obligație ce revine pârâtei-recurente fiind aceea firească de a-și plăti aceste lucrări necesare finalizării exproprierii.
Mai mult, solicitarea recurentei ca deblocarea contului să fie dublu condiționată de obligarea reclamantului să nu înstrăineze terenul către terți și de obligarea de a coopera la transferul proprietății este nefirească, în condițiile în care reclamantul a predat terenul, adică și-a îndeplinit obligația sumată, iar recurenta se află în culpă contractuală ca urmare a nerespectării obligațiile asumate.
Pentru considerentele expuse, curtea apreciază că se impune, potrivit art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, respingerea recursului promovat în cauză și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Direcția Regională de Drumuri și Poduri B, cu sediul în B,-, -,.I, județul B, împotriva sentinței nr.841 din 15.12.2008 a Tribunalului Mureș pronunțată în dosarul nr-.
IREVOCABILA.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 mai 2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECĂTOR 1: Nemenționat
pt. -
fiind în concediu, semnează
președintele instanței,
GREFIER,
pt., fiind
în concediu medical, semnează
prim grefier
Red.
Tehnored.
Jud.fond:
2 ex.
26.06.2009
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
