Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 93/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE NR. 93/CA/2010

Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Ionel Ionescu

JUDECĂTOR 2: Mariana Claudia Clonța

Judecător - -

Grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta DGFP A în nume propriu și pentru A I și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU împotriva sentinței nr.846/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru pârâtele recurente DGFP A și A I, precum și av. pentru reclamantul intimat, lipsă fiind reclamantul intimat și pârâta recurentă.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul de față este scutit de plata taxei de timbru conform art.17 din Legea nr.146/1997.

Din partea reclamantului intimat s-a depus la dosar întâmpinare, din care 1 ex. se comunică cu reprezentantul pârâtelor recurente DGFP A și A

Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul pârâtelor DGFP și AIs olicită admiterea recursului formulat de aceștia, casarea hotărârii atacate și respingerea acțiunii reclamantului, pentru considerentele expuse în motivele de recurs. Fără cheltuieli de judecată.

Mandatarul reclamantului intimat solicită respingerea recursurilor formulate în cauză,ca nefondate, și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, pentru motivele expuse în întâmpinarea depusă la dosar. Cu cheltuieli de judecată justificate la dosar.

CURTEA DE APEL

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr- reclamantul a chemat în judecată pârâtele DGFP A, A I și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU solicitând a se dispune anularea deciziei de calcul 54555/18 06 2009 și obligarea pârâtelor la restituirea taxei de poluare încasată nelegal în cuantum de 8646lei cu dobânda legală calculată de la scadență până la data plății efective.

În motivarea acțiunii se arată că reclamantul a plătit taxa în temeiul /2008 modificată pentru autoturismul importat și fabricat într-un stat al UE, dar că prin aceasta se realizează discriminarea autovehiculelor importate din Comunitatea Europeană în cazul reînmatriculării în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, iar pentru vehiculele autohtone nu se percepe această taxă la reînmatriculare. Se invocă preeminența dispozițiilor art. 90 al. 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene față de dispozițiile din legislația internă.

Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Alba prin Sentința nr.846/CAF/09 10 2009 respins excepția inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive a DGFP A și admis acțiunea reclamantului, a anulat deciziei de calcul 54555/18 06 2009 și a obligat pârâtele la restituirea sumei de 8646 lei reprezentând taxă de poluare cu dobânda legală calculată conform art.120 alin.1 și 2. fiscală până la restituirea integrală.

Instanța analizând compatibilitatea taxei instituită de OUG nr. 50/2008 în forma sa modificată prin OUG 218/2008 cu dreptul comunitar, a apreciat că în speță sunt încălcate dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene prin faptul că se determină discriminarea în materia regimului juridic fiscal pentru autoturismele ce se importă din statele membre UE, față de autoturismele existente pe piața internă pentru care nu se percepe taxa. A fost invocată jurisprudența.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâta DGFP A în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant al AIc ât și B, prin care solicită modificarea hotărârii instanței de fond și respingerea acțiunii. Prin motivele de recurs se susține că potrivit Legii nr. 157/2005 pentru ratificarea tratatului de aderare a României la UE, legea-cadru europeană este un act legislativ, dar rămâne la latitudinea fiecărui stat membru de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legii europene devin obligatorii. Art. 90 din Tratat nu sunt aplicabile în cauză, deoarece taxa este plătită de toți proprietarii de autovehicule în momentul primei înmatriculări în România. Textul Tratatului se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naționale, prin care se creează o situație dezavantajoasă pentru produsele ce provin din comunitate, nefiind încălcate prevederile Tratatului. Legislația europeană nu interzice instituirea unor astfel de taxe, ci impune cerința de a nu fi mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, fiind o taxă ce se aplică și în alte state UE. Jurisprudența CJCE invocată de instanță se referă la taxa percepută de Ungaria și Polonia care era aplicată doar autoturismelor folosite importate nu și celor noi. Instanța trebuia să țină cont că prevederile OUG nr. 50/2008 modificată pentru instituirea taxei de poluare sunt conforme dreptului comunitar.

Direcția Generală a Finanțelor Publice A susține că nu are calitate procesuală pasivă aceasta revenindu-i în întregime pârâtei emitenta deciziei de calcul a taxei,necontestată.

În drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9, 304 ^1 din Codul d e procedura civilă.

Recursurile nu sunt supuse timbrajului potrivit art. 17 din 146/1997.

Analizând recursurile formulate de pârâtele A I și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU prin prisma motivelor invocate, Curtea le-a apreciat ca fiind nefondate din următoarele considerente:

Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.

Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate. În speță trebuie însă enunțată starea de fapt care stă la baza demersului dedus judecății și plecând de la aspectele concrete trebuie decelate normele de drept intern incidente și compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar.

La data de 18 05 2009 reclamantul a achiziționat din Germania un autoturism marca Opel, înmatriculat pentru prima dată în Germania în anul 2004,autoturism M1,cu o capacitate cilindrică de 1995cm/3,Euro3 pentru s-a emis decizia de calcul a taxei de poluare de către A I la 18 06 2009,reclamantul achitând taxa de poluare la 19 06 2009 în sumă de 8646 lei.

La 7 07 2009 reclamantul a formulat la AIc ererea de restituire a taxei motivele invocate în susținerea acestei cereri sunt similare argumentelor care motivează acțiunea dedusă judecății.

Cererea i-a fost respinsă pe motiv că plata taxei de poluare este prevăzută de lege.Instanța de fond a apreciat corect că procedura prealabilă este îndeplinită prin formularea cererii de restituire,căci reclamantul nu contestă calculul efectuat prin decizia de calcul pentru a urma procedura de contestare administrativ-fiscală prevăzută de OUG 50/2008,ci contestă chiar conformitatea legii interne care instituie taxa.

Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale OUG50/2008, constată faptul că achitarea taxei de poluare a avut loc după data modificării OUG50/2008 prin OUG218/2008 și OUG 7/2009. In consecință, compatibilitatea OUG50/2008 cu prevederile comunitare incidente trebuie analizată prin raportare la modificările aduse în primul rând prin OUG 218/2008.

Analiza trebuie efectuată prin relevarea scopului urmărit de către Guvernul României prin adoptarea ordonanței de urgență. Astfel, în preambulul ordonanței de urgență analizate se prevede faptul că adoptarea acesteia a fost necesară având în vedere:,concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o scădere importantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiară internațională; faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească, iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare".

Este lipsit de echivoc faptul ca intenția legiuitorului nu mai are nici o legătură cu scopul declarat al adoptării OUG50/2008, care potrivit enunțului din preambulul acestui act normativ urmărea inițial,asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene, având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale".

Schimbarea de intenție declarată expres de către legiuitor nu lasă loc vreunei interpretări. Astfel, de la necesitatea susținerii unor programe de protecție a mediului prin îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, scopul declarat al OUG50/2008 s-a transformat în protejarea industriei interne de autovehicule și păstrarea locurilor de munca angrenate în producția de autovehicule.

Trebuie enunțat în acest context și faptul că, deși inițial taxa de poluare era datorată la prima înmatriculare a autoturismelor în România, indiferent dacă este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin actul normativ enunțat, OUG218/2008, o anumită categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. Astfel,autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor <LLNK 12008 50180 301 0 46>Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008". Intr-un mod deloc întâmplător, categoria de autoturisme exceptată de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în România, o nouă dovadă a intenției clare de protejare a industriei interne în detrimentul produselor importate.

Pentru aceste argumente, prin ultimele modificări aduse OUG50/2008, taxa de poluare încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunităților Europene.

Astfel, în jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție Europeană a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurență între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.

In consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 90 trebuie înlăturată de la aplicare.

Domeniul de aplicare a art.90 alin.1 cu referire la conceptul de "produse similare" urmează să fie determinat pe baza criteriului folosirii similare și comparabile a bunurilor,în speță categoria auto M1,N1, și nu pe acela al naturii identice în mod strict-așa cum Curtea Europeană de Justiție de la Luxembourg a statuat în cauza 168/78,Comisia contra Franței.

In urma modificărilor aduse prin OUG218/2008, norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, există o discriminare între o anumită categorie de autovehicule noi exceptată de la plata taxei (N1 ȘI M1), cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor folosite din aceeași categorie auto achiziționate din alte state membre, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Există desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse,în speță, spre cele produse în România.

Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusă în discuție și prin lansarea unei proceduri de,infringement," de catre Comisia Europeană, la data de 25.06.2009, in temeiul art. 226 din Tratatul CE.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 alin.1 pr.civ. recursul declarat de pârâtele A I și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU a fi respins, sentința recurată va fi păstrată ca legală,nefiind incidente prevederile art.304 pct.9 și 304/1 pr. civ..

În ce privește recursul DGFP, acesta se va admite în baza art. 304 alin. 1 punctul 9. iar sentința recurată va fi modificată în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a DGFP A și a respingerii acțiunii reclamantului împotriva DGFP A, însă pentru motivul că acest pârât nu are calitate procesuală pasivă având în vedere că nu este emitentul deciziei de calcul și nu are vreo atribuție în repartizarea sumelor de la buget,precum nici vreo responsabilitate cu privire la restituirea sumei încasată nelegal cu titlu de taxă de poluare prin prisma OUG 50/2009.

Intimatul a solicitat cheltuieli de judecată în recurs care vor fi stabilite în sarcina pârâtelor ale căror recursuri s-au respins - A I și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU,conform art.274 pr. civ. în cuantum total de 850 lei reprezentând onorariul avocatului justificat cu chitanță la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtele B și AIî mpotriva sentinței nr.846/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul.

Admite recursul A JUDEȚULUI A împotriva aceleiași hotărâri și în consecință, modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva DGFP A JUDEȚULUI A, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără legitimare procesuală pasivă.

Obligă recurentele B și A I să plătească reclamantului suma de 850 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19 Ianuarie 2010.

Președinte,

- - -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.

Tehnored./6 ex./10.02.2010

Jud.fonr

Președinte:Marius Ionel Ionescu
Judecători:Marius Ionel Ionescu, Mariana Claudia Clonța

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 93/2010. Curtea de Apel Alba Iulia