Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 133/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția de contencios administrativ și fiscal
SENTINȚA CIVILĂ NR.133/F/-. Dosar nr.664/64/F/CA-./2009
Ședința publică din data de: - 02 2009
PREȘEDINTE: Maria Ioniche JUDECĂTOR 2: Alina Poschină
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea contestației formulate în baza Legii nr.189/2000 - privind drepturile persecutaților politici, de către contestatoarea, împotriva Hotărârii nr.2332/03.06.2009 emisă de intimata Casa Teritorială de Pensii C, având ca obiect "refuz acordare drepturi Legea nr.189/2000".
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă contestatoarea, asistată de avocat ( Baroul Covasna ) și martorii și, lipsă fiind reprezentantul intimatei Casa Teritorială de Pensii
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depusă la dosar, prin serviciul Registratură al instanței, întâmpinare formulată de intimata Casa Teritorială de Pensii C, care, potrivit mențiunilor de pe Dovada de primire și Procesul Verbal de Predare de la fila 22, fost comunicată contestatoarei la 21 octombrie 2009.
Reprezentanta contestatoarei învederează instanței împrejurarea că martora este plecată din țară și nu se poate prezenta în vederea audierii, împrejurare față de care solicită înlocuirea acesteia în probațiune cu martora, prezentă la acest termen la instanță. De asemenea, precizează că reclamanta s-a născut la, la casa bunicilor materni în anul 1935, iar la momentul refugiului din 1940 din comuna, avea vârsta de 5 ani și locuia împreună cu părinții în această comună, sens în care depune un set de înscrisuri, respectiv copia cărții de muncă a tatălui reclamantei și copia unor fotografii din curtea de la.
Apreciind ca legală și întemeiată cererea formulată de reprezentanta contestatoarei, instanța încuviințează înlocuirea în probațiune pentru aceasta a martorei cu martora prezentă.
În temeiul dispozițiilor legale, instanța procedează la audierea martorilor prezenți, și, declarațiile acestora fiind semnate și atașate la dosarul cauzei.
Întrebată fiind de către instanță, contestatoarea asistată de avocat precizează că refugiul din comuna în localitatea a început în 1 septembrie 1940, chiar și martorul audiat astăzi, făcând această mențiune, iar pentru comunicarea actelor de procedură indică domiciliul ales în Sf.G,-,.1,.E,.15, jud.
De asemenea, arată că nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și în temeiul art.150 Cod procedură civilă acordă cuvântul pe fond.
Avocat pentru contestatoarea solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, respectiv anularea hotărârii atacate și obligarea intimatei să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască pentru contestatoare calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr.189/2000, acordarea acestora pentru perioada 1 septembrie 1940 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 iunie 2009, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra acțiunii de față constată că:
La data de 14 septembrie 2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii C, formulând contestație împotriva Hotărârii nr.2332 din 03.06.2009, emisă de pârâtă, solicitând instanței de judecată anularea hotărârii cu numărul de mai sus și obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre prin care să îi recunoască calitatea de beneficiar a drepturilor prevăzute de Ordonanța de Guvern nr.105/1999, prin care a fost aprobată Legea nr.189 din 2000.
În motivarea acțiunii, arată că a formulat acțiune la pârâtă pentru a solicita recunoașterea calității sale de refugiat în perioada 1940 - 1945, când familia sa împreună cu reclamanta, a fost nevoită să se refugieze din localitatea de refugiu, comuna, județul C, în orașul, județul B, însă pârâta, în mod greșit i-a respins cererea prin Hotărârea nr.2332/2009, reținând că nu se încadrează în prevederile legii și neluând în considerare declarațiile martorilor autentificate, depuse la dosar.
Reclamanta a susținut că acțiunea depusă de pârâtă este nelegală și că faptul consemnat greșit în cele două declarații de martori cu privire la data de început al refugiului poate fi clarificată de instanță, întru-cât au trecut atâția ani de la refugiu și e posibil ca martorii să nu-și fi amintit data exacta a familiei plecată în refugiu.
Reclamanta a susținut că starea de fapt a refugiului familiei sale și a persecuțiilor etnice la care au fost supuși o poate dovedi cu proba cu înscrisuri și cu martori.
În drept a invocat prevederile art.1 lit c, art.7 alin.4 din nr.OG105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, art. 1170 Cod civil, art. 274 Cod procedură civilă.
În dovedirea acțiunii, a depus înscrisuri și anume: copia Hotărârii nr.2332/2009 Casei Județene de Pensii C, copia plicului cu data comunicării, adresa nr.155/2009 și nr.823/2009 ale Direcției Județene Ca A rhivelor Naționale, adresa nr.-/2009 a Primarului Municipiului, adresa nr.205/2008 a Direcției Județene Ca A rhivelor Naționale, adresa nr.1982/2008 a Primăriei comunei ( filele 4-12 dosar ).
În probațiune, reclamanta a solicitat audierea martorilor: - din Sf. G și tot din Sf.G, pentru a dovedi de fapt refugiul reclamantei.
Față de acțiunea formulată de reclamantă, pârâta Casa Județeană de Pensii Caf ormulat întâmpinare filele 23-24 dosar, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei întrucât perioada de refugiu legală este cuprinsă între 06 septembrie 1940 până la 06 martie 1945 din motive etnice, iar martorii au declarat că aceasta s-a refugiat din luna ianuarie 1940, astfel încât nu se încadrează în prevederile Legii nr.189/2000.
Pârâta a susținut că Hotărârea nr.2332/03.06.2009 emisă de aceasta este temeinică și legală, solicitând menținerea acesteia.
În apărare, pârâta a depus înscrisuri - filele 25-34 dosar, respectiv actele pe care le-a depus reclamanta la cererea sa înregistrată la Casa Județeană de Pensii C sub nr.5478 din 12.05.2009.
În cauză, reclamanta a depus două seturi de fotografii cu tatăl acesteia în perioada de refugiu (filele 35 -36 dosar) făcute în curtea atelierului la care acesta a lucrat la, înainte de refugiu și copia cărții de al acestuia.
În cauză au fost audiați martorii propuși de reclamantă și anume - și, care a înlocuit martorul inițial propus, care nu s-a putut prezenta în instanță datorită vârstei înaintate (filele 36-37 dosar).
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, raportat la hotărârea atacată în cauză nr.2332 din 03.06.2009 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii C, față de prevederile legale aplicabile, reține că acțiunea reclamantei este legală și întemeiată pentru următoarele considerente:
Din întreg probatoriu rezultă că familia reclamantei a avut domiciliul în comuna județul C până în anul 1940, tatăl reclamantei având un atelier meșteșugăresc de prelucrare a lemnului în.
Odată cu de la Viena, familia reclamantei a fost supusă unor persecuții de natură etnică motiv pentru care a fost nevoită întreaga familie să părăsească localitatea de domiciliu și să se refugieze la părinții mamei reclamantei, în orașul.
Față de dispozițiile martorilor audiați de instanță, raportat și la celelalte înscrisuri de la dosar, se reține că perioada de refugiu a familiei reclamantei și a reclamantei este cuprinsă între septembrie 1940 - 06 martie 1945, urmând ca hotărârea emisă de pârâtă să fie anulată ca nelegală pentru motivele de mai sus.
Instanța apreciază că în mod greșit pârâta a respins cererea reclamantei pe motivul că martorii care au dat declarații autentice au precizat perioada refugiului ca fiind ianuarie 1940.
Desigur, potrivit Legii nr.189/2000 perioada de refugiu pentru motive etnice este considerată ca fiind cuprinsă între 06 septembrie 1940 - 06 martie 1945, iar din actele dosarului rezultă că reclamanta a făcut dovada persecuțiilor din motive etnice pe această perioadă, motiv pentru care se va admite acțiunea formulată și precizată de aceasta, cu acordarea drepturilor cuvenite începând cu data de 01.06.2009.
În ce privește apărarea formulată de pârâtă prin întâmpinare în sensul respingerii acțiunii reclamantei, instanța constată că susținerile pârâtei sunt neîntemeiate și nelegale, urmând a fi înlăturate, iar Hotărârea nr.2332/03.06.2009 urmează a fi anulată ca fiind nelegală și, în consecință, va fi obligată pârâta să emită reclamantei o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască acesteia calitatea de beneficiar al prevederilor art.1 lit.c din Legea nr.189/2000 pentru perioada septembrie 1940 - 06 martie 1945.
Față de poziția reclamantei exprimată în sentință publică la data de 02.11.2009, instanța va lua act că nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În Numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată și precizată de reclamanta (cu domiciliul ales în Sf.G,-,.1,.E,.15, jud.C), în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C (cu sediul în Sf.G, str.-.-, nr.14, jud.C) și, în consecință:
Anulează Hotărârea nr.2332/03.06.2009 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii C și obligă pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să îi recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al prevederilor art.1, lit.c din Legea nr.189/2000, republicată, pentru perioada 1 septembrie 1940 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor cuvenite, începând cu data de 01.06.2009.
Ia act că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red.:-/13.11.2009
Dact.:-/6 ex./16.11.2009
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche, Alina Poschină
