Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 147/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - refuz acordare drepturi -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 147
Ședința publică din 15 iulie 2009
PREȘEDINTE: Ududec Elena
Grefier - -
Pe rol, judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta, cu domiciliul în F, str. - -,. 8 A,.12, jud. S, în contradictoriu cu pârâta Casa județeană de Pensii
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată la dosar întâmpinare formulată de pârâta Casa Județeană de Pensii S și o cerere formulată de reclamantA prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui avocat.
Instanța, respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată formulată în cauză, întrucât reclamanta a primit citația la data de 17.06.2009, existând timpul material pentru angajare avocat și constatând acțiunea în stare de judecată, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra acțiunii de față constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ introdusă și înregistrată la Curtea de Apel Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din 15.06.2009, reclamanta, domiciliată în F, str. - -,. 8 A,.12, jud. S, în contradictoriu cu pârâta Casa județeană de Pensii cu sediul în, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze hotărârea nr. 5304 din 07.05.2009 și să i se recunoască calitatea de persoană refugiată ca urmare a persecuțiilor etnice și ca atare să i se acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii în contencios administrativ, reclamanta a arătat că s-a născut în anul 1939 în satul, fostul județ B și că în luna martie 1944 împreună cu familia sa a fost evacuată în localitatea, jud. A de unde s-au întors în luna martie 1945.
A mai arătat reclamanta că evacuarea a fost dispusă de autoritățile române și aceasta motivat de faptul că tatăl său care era notar în satul natal a fost evacuat împreună cu toată arhiva Primăriei, inițial în localitatea, jud. A și apoi în localitatea, jud.
Reclamanta, a arătat că a suferit astfel persecuții din motive etnice, motiv pentru care a promovat acțiunea de față.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că reclamanta nu a făcut dovada că evacuarea invocată de reclamantă și anume cea prevăzută de art. 1 lit. "g" (evacuarea din locuința pe care o deține) nu a fost dovedită cu înscrisuri, iar pe de altă parte reclamanta nu a făcut dovada că a avut de suferit persecuții din motive etnice și pe cale de consecință a fost evacuată din locuință.
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin cererea adresată pârâtei Casa Județeană de Pensii S și înregistrată sub nr. 27897 din 23.04.2009 (fila 29) reclamanta a solicitat în temeiul art. 1 lit. "g" din Legea nr. 189/2000 să i se acorde drepturile recunoscute de această lege.
Se mai reține că Direcția Județeană Sa A rhivelor Naționale (fila 7) prin adresa nr. 298 din 14.04.2009 atestă că familia (tatăl Reclamantei) a fost refugiat din Jud. B - M în com, jud..
Aceiași situație de fapt este confirmată și de C (fila 12 - dosar).
Casa Județeană de Pensii S - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, prin hotărârea nr. 5304 din 07.05.2009 (fila 4).
Prin Legea nr. 323 din 06.07.2004, pentru modificarea și completarea nr.OG 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 06.09.1940 până la 06.03.1945 din motive etnice, la articolul 1 s-a introdus o nouă literă și anume litera "g" cu următorul conținut "a fost evacuată din locuința pe care o deținea".
Reclamanta nu a făcut dovada că împreună cu familia a fost evacuată din motive etnice din locuința pe care o deținea.
Însăși reclamanta relatează că autoritățile românești, au luat măsura refugierii familiei sale împreună cu toată arhiva primăriei și aceasta motivat de faptul că tatăl reclamantei îndeplinea funcția de notar.
Este adevăr că potrivit art. 2 din Normele de aplicare a nr.OG 105/1999 aprobate prin nr.HG 127/2002 prin persoană strămutată, refugiată sau evacuată se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost nevoită să își schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice, între altele fiind enumerate și persoanele refugiate, dar așa cum rezultă de altfel în mod expres din textul citat acest refugiu, strămutare sau evacuare trebuie să fie produs ca urmare a persecuțiilor la care fusese supusă persoana respectivă din motive etnice.
Pe de altă parte dispozițiile nr.OG 105/1999 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 189/2000 a acordat măsuri reparatorii persoanelor persecutate pe motive etnice de regimurile instaurate în România în interiorul granițelor recunoscute pe plan internațional în perioada 06.09.1940 - 06.03.1945.
Or, în cauză reclamanta, așa cum ea însăși relatează în petitul acțiunii s-a evacuat din localitatea de domiciliu (, fostul județ B) în localitatea, jud. A ca urmare a evenimentelor de război, intrarea și înaintarea pe teritoriu României a trupelor sovetice, în cadrul operațiunilor militare din a doua parte a celui de al doilea război mondial.
Evacuarea reclamantei împreună cu familia din locuința pe care o deținea, în perioada martie 1944 - martie 1945, nu a avut loc ca urmare a persecuțiilor etnice de către Statul Român, ci dimpotrivă autoritățile Române au luat măsuri pentru adăpostirea familiei reclamantei împreună cu tatăl său care era notar și cu arhiva primăriei într-o altă localitate din centrul țării, asigurarea locului de muncă pentru tatăl său, astfel că în cauză nu sunt incidente disp. art. 1 lit. "g" din nr.OG 105/1999, modificată și completată prin Legea nr. 189/2000 și a Legii nr. 323/2004 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 06.09.1940 - 06.03.1945 din motiv etnice, deoarece așa cum s-a arătat mai sus, reclamanta a avut de suferit toate consecințele nefavorabile situației de refugiat ca urmare a evenimentelor de război, dar legiuitorul prin dispozițiile legale citate nu a urmărit acordarea de drepturi compensatorii acestor persoane.
Pe cale de consecință, cum reclamanta nu a fost lezată în drepturile sale recunoscute de lege, în cauză nefiind incidente disp. art. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge ca nefondată acțiunea.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘT E:
Respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, cu domiciliul în F, str. - -,. 8 A,.12, jud. S, în contradictoriu cu pârâta Casa județeană de Pensii, pentru anularea hotărârii nr. 5304 din 07.05.2009 emisă de pârâtă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 iulie 2009.
Președinte, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex. 4/17.07.2009
Președinte:Ududec ElenaJudecători:Ududec Elena
