Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 148/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Sentința nr. 148/ Dosar Nr-
Ședința publică din 20 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Maria Ioniche JUDECĂTOR 2: Raluca Popa
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul, lipsă fiind pârâta Casa Județeană de Pensii
Procedura îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depus la dosar prin serviciul registratură al instanței întâmpinare din partea pârâtei casa Județeană de Pensii C, în două exemplare, comunicându-se un exemplar al acesteia reclamantului.
Reclamantul învederează instanței că nu înțelege să propună proba cu martori având în vedere că martorii și ale căror declarații notariale se află la dosarul cauzei sunt bolnavi și nu se pot prezenta în instanță. Totodată precizează că nu mai are alte cereri de solicitat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și alte probe de administrat, instanța în baza art. 150 Cod procedură civilă închide dezbaterile și acordă cuvântul în fond.
Reclamantul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
CURTEA:
Asupra acțiunii de față constată că:
La data de 18.09.2008, reclamantul din, județul Cac hemat în judecată pe calea contenciosului administrativ pe pârâta Casa Județeană de Pensii C - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 323/2004, solicitând instanței de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunța să se admită acțiunea formulată și să-i recunoască calitatea de beneficiar al dispozițiilor prevăzute de art. 1 litera c din Legea nr. 189/2000 astfel cum a fost modificată pentru perioada 1940-1945 întru-cât a fost persecutat pe motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la data de 06 septembrie; să oblige pârâta la plata indemnizației lunare prevăzute de lege cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în mod greșit pârâta i-a respins cererea sa înregistrată cu nr. 6860 din 24.06.2008 pentru recunoașterea calității de refugiat, lucru ce se constată prin hotărârea emisă de pârâtă cu nr. 2151 din 22.08.2008 a cărui anulare o solicită în cauză.
Reclamantul a arătat că familia sa a fost strămutată din localitatea, jud. B, în altă localitate decât cea de domiciliu și că părinții săi au trebuit să plece din unde lucrau și locuiau având domiciliul stabil fiind persecutați pe motive etnice, fiind persecutați de Garda de și alungați, astfel încât s-au stabilit, județul C unde a fost foarte greu să-și asigure un trai familiei sale si minorului.
Reclamantul a arătat că s-a născut înainte de refugiu și poate să justifice calitatea de refugiat, persecutat pe motive etnice cu înscrisuri și cu martori, înscrisuri pe care le-a depus și la pârâta Casa de Pensii
În concluzie, pârâtul a considerat că se încadrează în categoria persoanelor prevăzute la art.1 litera c din Legea nr. 189/2000 modificată și a solicitat admiterea contestației și admiterea contestației emisă de pârâtă.
În drept a invocat prevederile art. 1 litera c, art. 2 punctul 1 și art.5 din Legea nr. 189/2000 modificată și Legea nr. 554/2004.
În probațiune a depus înscrisuri filele 3 -8 dosar, respectiv copii de pe actele de stare civilă, copie de pe hotărârea atacată emisă de pârâtă, adresă de la arhivele naționale, declarație autentică de martori.
Față de acțiunea reclamantului pârâta Casa Județeană de Pensii Caf ormulat întâmpinare filele 16 - 17 solicitând instanței de judecată respingerea acțiunea reclamantului ca neîntemeiată și nelegală față de actele dosarului, susținând că reclamantul nu a făcut dovada conform Legii a calității sale de refugiat și că nu poate beneficia de drepturile prevăzute de Lege, și că hotărârea nr. 2151 din 22.08.2008 emisă aceasta este întemeiată și legală.
Pârâta a solicitat pe excepție declinarea cauzei la Curtea de Apel Brașov, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală, și a depus înscrisurile de la filele 18-27 în apărare.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea atacată nr. 2151 din 22.08.2008 emisă de pârâta Casa de Pensii C, raportat la motivele invocate de reclamant prin acțiunea formulată în cauză, față de prevederile dispozițiilor aplicabile, reține că acțiunea reclamantului este temeinică și legală pentru următoarele considerente.
Potrivit înscrisurilor de la dosar și raportat la înscrisul de la fila 18 dosar rezultă că reclamantul, născut la data de 13.01.1936 în M, este fiul lui -, că familia acestuia a locuit în localitatea, jud. B, iar din octombrie 1940 au fost nevoiți să plece din localitatea de domiciliu în localitatea, jud.
Datorită persecuțiilor etnice la care a fost supusă familia reclamantului din partea regimului hortyst instaurat în acea perioadă.
Instanța apreciază că față de actele dosarului respectiv față de înscrisurile depuse și declarațiile martorilor audiați în cauză, reclamantul a făcut dovada că familia sa a fost persecutată pe motive etnice, ei fiind de etnie maghiară și datorită regimurilor instaurate în România în perioada 1940-1945 au fost nevoiți să părăsească localitatea de domiciliu unde aveau serviciu și locuință și un trai asigurat și să se mute în comuna, raionul unde să o ia de la capăt.
Întru-cât reclamantul era minor potrivit înscrisului de la dosar - certificat de naștere (fila 23),iar familia sa a plecat în refugiu din în și potrivit declarațiilor martorilor filele 20, 21 instanța urmează a constata că acesta are calitatea de beneficiar prevăzută de art. 1 litera c din Legea nr. 189/2000 modificată, începând cu 01 octombrie 1940 și până la 06.03.1945, iar potrivit art. 2 punctul 1 și art. 5 din lege urmează ai fi acordate drepturile legale pentru calitatea sa de refugiat pe motive etnice.
Ca atare, rezultă fără dubii din înscrisurile de mai sus și din declarațiile autentice ale martorilor (filele 20-21 dosar) și, că reclamantul și familia acestuia au suferit persecuții din partea regimurilor instaurate în România în perioada 1940 - 1945.
Datorită faptul că familia reclamantului a fost alungată de Garda de, din localitatea de domiciliu, fiind nevoită să se stabilească în altă localitate, iar reclamantul fiind născut înainte de refugiu rezultă fără dubii că acesta a trebuit să meargă cu familia sa întrucât era minor iar domiciliul minorului este acolo unde este domiciliul părinților acesta având nevoie de creștere, educație și îngrijire din partea familiei.
Ca atare rezultă că și reclamantul a avut de suferit de pe urma persecuțiilor familiei sale din partea regimurilor instaurate în România în perioada anilor 1940-1945, ceea ce conduce la ideea că a fost persecutat și că asupra sa s-au produs consecințe negative datorită refugiului familiei.
Nu poate fi reținută apărarea formulată de pârâtă prin întâmpinare în sensul că reclamantul nu a făcut dovada cu acte privind calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 lit.c din Legea nr. 189/2000 modificată deoarece din actele dosarului rezultă contrariul celor susținute de pârâtă.
În ce privește înscrisurile de la filele 25,26 depuse de pârâtă în apărare și prin care aceasta susține că domiciliul reclamantului a fost stabilit în doar în 30.12.1985 conform adresei emise de Primăria, instanța apreciază că aceste înscrisuri nu pot fi reținute în cauză ele fiind eliberare ulterior perioadei refugiului și nu se referă la situația familiei reclamantului din perioada 1940-1945.
De altfel, din aceste înscrisuri nu rezultă nici faptul cu privire la domiciliul anterior refugiului reclamantului și nici cel în timpul refugiului, când reclamantul era minor și trebuia să locuiască împreună cu familia sa și nici a familiei sale.
În acest sens instanța reține că potrivit prevederilor Codului Familiei domiciliul minorului este acela unde este domiciliul reclamantului iar în cauză întru-cât părinții reclamantului au fost refugiați din cauza persecuției pe motive etnice și reclamantul s-a născut în perioada de refugiu, evident că și acesta are calitatea de refugiat.
În esență, se reține că reclamatul a făcut dovada impusă de lege, că acțiunea sa este întemeiată și legală motiv pentru care urmează să fie admisă în sensul că se va dispune anularea hotărârii nr. 2151 din 22.08.2008 emisă de pârâtă constatând că aceasta este nelegală și netemeinică și că de fapt reclamantul are calitatea de refugiat pentru perioada cuprinsă între 01 octombrie 1940 - 06 martie 1945.
Potrivit art. 2 punctul 1 și art. 5 din Legea 189/2000 reclamantul urmează de a beneficia de drepturile prevăzute de lege începută cu data formulării cererii la pârâtă respectiv cu 01.07.2008.
În sensul admiterii acțiunii reclamantului instanța a avut în vedere atât actele dosarului, prevederile legale aplicabile cât și considerentele deciziei nr. XLI ( 41) din 07 mai 2007, Secțiilor Unite a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind soluția dată asupra recursului în interesul Legii, referitoare la aplicarea dispozițiilor art. 1 litera c din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse mai sus instanța urmează a anula hotărârea pârâtei cu numărul de mai sus și în consecință o va obliga pe aceasta să emită o nouă hotărâre pe numele reclamantului conform celor dispuse prin prezenta Sentință.
Cât privește apărarea formulată de pârâtă în cauză instanța urmează aoî nlătura reținând că este neîntemeiată și nelegală față de cele arătate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul cu domiciliul în ,-- 2,.9, jud. C, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii cu sediul în Sf. G, str. -. -, nr. 14, jud. C și în consecință:
Anulează hotărârea nr. 2151 din 22.08.2008 emisă de pârâtă, și
Obligă pârâta Casa Județeană de Pensii C să-i emită reclamantului o nouă hotărâre prin care să-i recunoască calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 lit. c din Legea nr. 189/2000 modificată, pentru perioada 01 octombrie 1940 - 06 martie 1945 și acordarea drepturilor bănești cuvenite începând cu data de 1.07.2008.
Fără cheltuieli de judecată
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 20 octombrie 2008.
Președinte Grefier
- - - -
Red. /27.10.2008
Dact./27.10.2008/ 4 ex.
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche, Raluca Popa
