Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 154/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR.154/ Dosar nr-
Ședința publică de la 21 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă judecător
GREFIER - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulate în temeiul legii contenciosului administrativ de reclamantul în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect - refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 15 octombrie 2008, când partea prezentă a pus concluzii, în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 21 octombrie 2008.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BRAȘOV sub nr- formulată și precizată reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii C - Comisia de aplicare a Legii nr.189/2000 solicitând instanței anularea hotărârii nr.2122/03.07.2008 emisă de pârâtă și obligarea acesteia la recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr.189/2000 al reclamantului.
În motivare reclamantul a arătat că a solicitat pârâtei Casa Județeană de Pensii C - Comisia de Aplicare a Legii nr.189/2000 constatarea calității sale de beneficiar al Legii nr.189/2000, depunând în acest sens înscrisuri în susținerea cererii.
Prin hotărârea contestată Comisia de Aplicare a Legii nr.189/2000 a respins cererea sa.
Reclamantul a mai arătat că a făcut dovada faptului că părinții săi au fost nevoiți să părăsească domiciliul stabilit în, județul B din motive etnice.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Cad epus întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și menținerea Hotărârii nr.2122/03.07.2008.
S-a arătat că reclamantul nu se încadrează în nici una din situațiile reglementate de art.1 lit. c din Legea nr.189/2000 refugiere, expulzare sau strămutare în altă localitate.
Pârâta a susținut că din declarațiile martorilor date de către și, autentificate de câtre Biroul Notarului Public rezultă că părinții reclamantuluiau suferit persecuții pe criterii etnice refugiindu-se din, județul B în toamna anului 1940 în localitatea, județul C unde au stat până în octombrie 1944 dată la care iarăși când au fost alungați pe motive etnice, de această dată în mod definitiv.
La dosar s-au depus următoarele înscrisuri: Hotărârea nr.2122/03.07.2008 (2), certificatul de naștere al reclamantului ( 18) declarațiile martorilor (3) și (23), copie de pe cartea de identitate a reclamantului (20).
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarea stare de fapt:
Părinții reclamantului au locuit în, județul B unde se ocupau cu fabricarea de Ť. și cărămizi, și au fost nevoiți să se refugieze în, având în vedere condițiile istorice și sociale de la acea dată, respectiv represiunile la care au fost supuși fiind de etnie maghiară.
Instanța constată că în speță reclamantul se încadrează în situația prevăzută de art.1 lit.c din Legea nr.189/2000, deoarece a fost nevoit împreună cu familia sa, să părăsească localitatea de domiciliu și să se stabilească în altă localitate.
Potrivit art.2 din HG nr.127/2002 " prin persoană care a fost strămutată în altă localitate, se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice. În această categorie se includ și persoanele care au fost expulzate, s-au refugiat precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație ca urmare a unui tratat bilateral".
Instanța reține în raport cu starea de fapt și cu dispozițiile legale menționate anterior că în perioada 1940 - 6 martie 1945 familia reclamantului s-a refugiat din motive etnice din localitatea de domiciliu, în orașul, jud.
În această perioadă, respectiv la data de 15 noiembrie 1943 s-a născut reclamantul, părinții săi aflându-se în refugiu. Având în vedere că minorul are domiciliul împreună cu părinții și că a trăit în aceleași condiții sociale și morale, instanța reține că și reclamantul s-a aflat în refugiu în perioada 15 noiembrie 1943 - 6 martie 1945.
Pentru aceste considerente instanța constată că acțiunea formulată de reclamant este întemeiată, astfel că urmează să o admită, să dispună anularea hotărârii nr.2122/03.07.2008 și să oblige pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000 pentru perioada 15 noiembrie 1943 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de această lege, începând cu data de 1 iunie 2008 având în vedere dispozițiile art.5 din Legea nr.189/2000 și faptul că cererea reclamantei a fost depusă la pârâta la data de 30.05. 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată și precizată de reclamantul cu domiciliul în localitatea,-, -.16, jud. C în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C cu sediul în Sf.G, str.-. - nr.14, jud.
Dispune anularea Hotărârii nr.2122/03.07.2008 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000 pentru perioada 15 noiembrie 1943 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de această lege, începând cu data de 1 iunie 2008.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 octombrie 2008.
Președinte, Grefier,
- - - - -
Red. CC 28.10.2008/dact.VP 30.10.2008/4 ex.
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă
