Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 17/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - refuz acordare drepturi -

R O ÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV

ȘI FISCAL

SENTINȚA NR. 17

Ședința publică din 30 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Artene Doina

Grefier - -

Pe rol, judecarea acțiunii în contencios având ca obiect "refuz acordare drepturi", formulată de reclamantul G, domiciliat în comuna, județul S, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale S, cu sediul în municipiul S, str. - -, județul

La apelul nominal a răspuns avocat G pentru reclamant, lipsă fiind pârâta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că pârâta a depus la dosar documentația solicitată, după care, instanța constatând acțiunea în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.

Avocat G pentru reclamant solicitat admiterea acțiunii, desființarea Deciziei nr. 148/2006 a Casei județene de Pensii S, repunerea reclamantului în drepturile stabilite în baza Legii 189/200 prin Hotărârea nr. 4129/2003, precum și obligarea la plata diferențelor neacordate de la data de 26.07.2007 până la punerea în plată efectivă.

Precizează că prin înscrisurile de la fila 6, 7 dosar, reclamantul a făcut dovada strămutării împreună cu familia, că Legea 189/2000 prevede că dovada strămutării se face cu înscrisuri, și numai dacă nu se pot procura înscrisuri, se va apela la proba cu martori, ori reclamantul a depus la dosar înscrisuri oficiale. Mai arată că în anul 1937 la inițiativa Guvernului Român au fost colonizate localitățile din cu cetățeni din, iar în anul 1940 acești cetățeni au fost strămutați, de aici rezultând confuzia creată. Nu solicită cheltuieli de judecată. Depune la dosar și concluzii scrise.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA,

Asupra acțiunii de față, constată:

Prin acțiunea înregistrată la data de 4 septembrie 2006, Gas olicitat să se dispună anularea Deciziei nr. 148 din 26 iulie 2006 pârâtei Casa Județeană de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale S și obligarea instituției pârâte să- recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea 189/2000 astfel cum i-au fost recunoscute prin Hotărârea nr. 2858 din 30 aprilie 2003 emisă de aceeași pârâtă.

Prin sentința nr. 181 din 19 noiembrie 2007 a Curții de APEL SUCEAVA - secția comercială, contencios administrativ și fiscal s- respins - ca nefondată - acțiunea în contencios administrativ promovată de reclamant.

Prin Decizia nr. 1329 din 28 martie 2008, ICCJ- secția contencios administrativ și fiscal admis recursul promovat de reclamant, a casat sentința recurată și a trimis cauza pentru rejudecare aceleași instanțe cu motivarea că prima instanță nu și-a exercitat rolul activ în stabilirea adevărului, neadministrând - astfel - un probatoriu complet și concludent.

Prin această decizi s- dispus ca instanța de trimitere să verifice toate apărările și susținerile părților în vederea stabilirii în mod neechivoc adevărului.

În raport de considerentele și dispozițiile deciziei ICCJ, precum și de probatoriul administrat în cauză, Curtea reține următoarele:

Prin Hotărârea nr. 2858 din 30 aprilie 2003, Casa Județeană de Pensii Sas tabilit în persoana reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii 189/2000- republicată și dispus acordarea drepturilor corespunzătoare începând cu data de 1 mai 2003- ( 8 dosar ICCJ).

Din lecturarea considerentelor acestei hotărâri, se constată că la baza acestei măsuri au stat: declarațiile notariale ale martorilor și, din conținutul cărora a rezultat că reclamatul se află în situația prev. de art.1 lit. c din lege, situație ce îi conferă calitatea de refugiat în sensul legii.

Ulterior, instituția pârâtă, emite Decizia nr. 148 din 26 iulie 2006 ( ce se contestă) prin care se dispune revizuirea hotărârii menționată mai sus și în consecință, anularea calității de persoană refugiată a reclamantului precum și restituirea și sistarea pe viitor a drepturilor bănești acordate, motivat de sesizarea Poliției municipiului R care a procedat la cercetarea penală a celor doi martori sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals și uz de fals în acte notariale.

Este real, că potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea 189/2000 republicată, Direcția generală de muncă și protecție socială teritorială are obligația legală de a verifica legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor prezentei legi, fie din oficiu fie la sesizare, iar în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale se va emite o decizie de revizuire.

În speță, instituția pârâtă, a emis decizia de revizuire considerând că demararea cercetărilor penale împotriva celor doi martori ale căror declarații notariale au stat la baza acordării - reclamantului - drepturilor prevăzute de lege este un motiv suficient și determinant care prin el însuși să producă convingerea certă asupra nelegalității drepturilor acordate.

Curtea constată că revizuirea drepturilor acordate numai pentru această unică situație este nelegală, că în lipsa unei hotărâri judecătorești de condamnare a celor doi martori pentru falsuri în declarații oficiale instituția pârâtă nu avea abilitatea de a hotărî asupra vinovăției lor ( altminteri s-ar aduce atingeri nepermise principiului prezumției de vinovăție) și că în această fază de control, putea și avea obligația să verifice și sub alte aspecte dacă acordarea drepturilor speciale s-a făcut cu respectarea sau nu a legii.

Din această perspectivă, curtea constată că la dosar s-a depus adresa nr. 1069 din 23 iulie 2007 Direcției Județene Sa A rhivelor Naționale ( 6 dosar ICCJ) din care rezultă că reclamantul s-a refugiat în România în anul 1940 din, astfel încât, s- făcut dovada calității sale de beneficiar al Legii nr. 189/2000, măsura de revizuire fiind nelegală.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

HOTARAȘTE,

Admite acțiunea în contencios administrativ având ca obiect "refuz acordare drepturi", formulată de reclamantul G, domiciliat în comuna, județul S, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale S, cu sediul în municipiul S, str. - -, județul

Anulează decizia nr. 148/2006 a Casei județene de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.

Menține valabilitatea Hotărârii nr. 2858/2003 a Casei Județene de Pensii

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 30 ianuarie 2009.

Președinte, Grefier,

Red.

Tehnored.

Ex. 4/04.02.2009.

Președinte:Artene Doina
Judecători:Artene Doina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 17/2009. Curtea de Apel Suceava