Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000.
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Șentința civilă nr.526/CA
Ședința publică de la 9 iunie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Kamelia Vlad
Grefier - -
S-a luat în examinarecontestațiaformulată de reclamanta, domiciliată în C,-, -D 9A,.A,.8, județ C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta asistată de avocat Mira, în baza împuternicirii avocațiale nr.02555/2008, martorul, lipsind pârâta Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită, comform disp. art.87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Contestație este motivată, scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Conform art.196 alin.1 Cod procedură civilă este audiat, sub prestare de jurământ, martorul, propus de reclamantă, declarația acestuia fiind consemnată în procesul verbal atașat la dosarul cauzei.
Reclamanta prin avocat depune la dosar note scrise și înscrisuri în susținerea contestației, aratăcă nu are alte cereri de formulat.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu art.150 Cod procedură civilă, declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul reclamantei.
Având cuvântul pentru reclamant, avocat, susține concluzii de admiterea contestației astfel cum a fost formulată, anularea hotărârii 30154/2008 emisă de Casa Județeană de Pensii C și pe cale de consecință a se constata calitatea de beneficiară a Legii nr.189/2000.Fără cheltuieli de judecată.
Instanța, lasă dosarul în pronunțare.
CURTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față;
La 31.04.2008, reclamanta a învestit Curtea de APEL CONSTANȚA cu o contestație împotriva hotărârii nr. 30154/2008 emisă de Casa Județeană de Pensii C solicitând constatarea calității de persoană îndreptățită la recunoașterea drepturilor prev. de Legea nr.189/2000, pentru perioada martie 1944 - martie 1945, începând cu data introducerii cererii sale depuse la 20.12.2006.
În fapt:
A arătat contestatoarea că s-a născut la 8.07.1933 în Raionul, localitatea.
Din cauza regimului comunist instaurat, familia sa a fost nevoită să se refugieze în România.
După eliberarea la 22.08.1941, părinții săi împreună cu bunica sa și cu reclamanta au părăsit România plecând de la Focșani la. În martie 1944 s-au refugiat din nou din, stabilindu-se la.
A solicitat în anul 2003 să i se recunoască calitatea de beneficiar al Legii 189/2000 doar pentru prima perioadă 6.09.1940 - 22.06.1941, pentru că nu avea actele doveditoare și pentru cea de-a II - a perioadă: martie 1944 - martie 1945.
Pentru prima periodă intimata i-a recunoscut drepturile prev. de legea cu caracter repartoriu prin hotărârea nr.23810/8.11.2004.
Pentru a doua perioadă deși a anexat toate înscrisurile doveditoare, intimata prin hotărârea nr.30154/31.03.2008 a respins cererea pentru neîncadrarea în prevederile art.1 lit. c din Legea 189/2000.
În drept: OG105/1999, Legea 189/2000, Legea 554/2007.
În susținerea cererii sale reclamanta s-a prevalat de proba cu înscrisuri anexând la dosarul cauzei următoarele: acte de stare civilă, declarații autentice extrajudiciare date de și, adresa nr.1005/2004 emisă de Ministerul Administrației și Internelor, hotărârea nr.23810/2004 emisă de intimată, autorizația din 21.08.1941 dată de prefectul județului pentru călătoria de la Focșani la, hotărârea nr.30154/2008 emisă de Casa Județeană de Pensii C, extras de pe refugiaților și famiilor venite din și stabiliți în raza județului - Prefectura județului, certificat nr.11025/27.05.1941 emis de Primarul Comunei a atestat faptul că tatăl reclamantei nu a luat parte la rebeliunea de la 21 - 23 ianuarie 1941, diploma de licență în drept acordată lui, carnetul de membru de sindicat al tatălui reclamantei, adeverința eliberată de școala emlementară de 7 clase - comuna - Raionul Focșani eliberată la 15.09.1951, diplomă de maturitate nr.- eliberate de Ministerul Învățământului la 26.08.1957, diploma de merit pentru eliberată la 22.06.1952, certificat de absolvire a școlii de 7 ani eliberată la 15.07.1953, adeverință emisă la 14.1978 pentru reclamantă potrivit cu care a absolvit cursurile programului de perfecționare a pregătirii profesionale, atestare emisă de Consiliul Național al Apelor la 5.11.1975, declarație extrajudiciară a lui.
În afară de proba cu înscrisurile indicate mai sus, reclamanta s-a prevalat și de proba testimonială, fiind audiat martorul.
Intimata nu și-a precizat poziția procesuală și nu a formulat probatorii în apărare.
Coroborând probatoriile administrate în cauză de către reclamantă, instanța reține că acțiunea formulată este întemeiată pentru considerentele:
Prin hotărârea nr.23810 dată la 8.11.2004, intimata a admis cererea formulată de reclamantă recunoscând acesteia calitatea de beneficiar al dispozițiilor Legii 189/2000, pentru perioada 6.09.1940- 22.06.1941.
La 20.12.2006, reclamanta a formulat o nouă cererea de stabilire a drepturilor prevăzute de Legea 189/2000 dar pentru cea de-a II-a perioadă de refugiu: martie 1944 -martie 1945.
Prin hotărârea nr.30154/31.03.2008 intimata i-a respins cererea motivat de faptul că nu a făcut dovada strămutării părinților săi pentru perioada solicitată.
Din coroborarea tuturor probatoriilor administrate reiese că situația de fapt expusă de reclamantă, se confirmă.
Astfel, a dovedit reclamanta că familia sa s-a refugiat din în România de teama de a nu fi deportată în.
De atunci nu au mai părăsit România.
Că este așa reiese din înscrisul emis de Prefectura județului nr.2889/15.03.1944 prin care se atestă faptul că bunicul patern Gas olicitat împreună cu soția sa autorizația pentru strămutarea domiciliului.
Totodată martorul atestă prin declarația extrajudiciară că bunica reclamantei împreună cu părinții reclamantei s-au refugiat în România în martie 1944 lăsând în urmă o gospodărie destul de mare.
Și Martora în declarația sa autentificată arată că, după iunie 1941, ca urmare a eliberării, familia sa s-a reîntors în ca urmare a rechemării tatălui său la serviciu. Aici a lucrat până în martie 1944, în localitatea Chișinău.
După întoarcerea în România, familia reclamantei a locuit la I până în 1971, când s-au mutat în
Din interpretarea teleologică a textelor legale aplicabile în materia dedusă judecății( legea 189/2000), rezultă că atât obiectul cât și scopul acestei reglementări îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudicii suferite de persoanele persecutate în mod direct cât și indirect de regimul aflat la putere în perioada 6.09.1940-6.03.1945, din motive etnice.
Prin urmare, este neîndoielnic că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, ce au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice.
În consecință, în baza dispozițiilor art. 1 din nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, instanța va anula hotărârea emisă de pârâtă prin care s-a produs reclamantei o vătămare în drepturile recunoscute de lege, și va recunoaște calitatea de beneficiar a dispozițiilor acestei legi, cu toate consecințele ce derivă de aici și pentru perioada martie 1944-martie 1945.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația formulată de reclamanta, domiciliată în C,-, -D 9A,.A,.8, județ C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
Anulează Hotărârea nr.30154/31.03.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii
Constată în favoarea reclamantei calitatea de beneficiar al dispozițiilor Legii 189/2000 pentru perioada martie 1944 -martie 1945.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2008.
Președinte, Grefier,
- - - -
jud.red.
tehnored.Gref.
4ex/11.07.2008
Președinte:Kamelia VladJudecători:Kamelia Vlad
