Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 340/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 340/CA

Ședința publică dIN 01 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Claudiu Răpeanu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta, cu domiciliul în localitatea, județ C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu dispozițiile art.87 și urm.Cod pr.civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare, stadiul procesual.

Curtea, față de lipsa părților și a martorilor pe care reclamanta s-a obligat să-i aducă în instanță, astfel cum s-a dispus prin încheierea de ședință din data de 03 septembrie 2009, face aplicarea dispozițiilor art.186 al.4 Cod pr.civilă, conform cu care "Neîndeplinirea acestor obligații atrage decăderea din dovada încuviințată" și rămâne în pronunțare asupra cauzei.

CURTEA:

Prin cererea înregistrată la Casa Județeană de Pensii C sub nr.61884/18.12.2006 numita a solicitat a se constata faptul că îndeplinește condițiile prevăzute de Legea 189/2000 cu modificările și completările ulterioare urmând a i se stabili calitatea de beneficiar al acestui act normativ.

În susținerea afirmațiilor sale a depus înscrisuri.

Prin Hotărârea nr.31949 din 28.05.2009 Casa Județeană de Pensii Cad ispus respingerea cererii, întrucât petenta nu a fost supusă schimbului de populație ca urmare a unui tratat bilateral, situație ce nu se încadrează în prevederile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instituite în România cu începere de la 06 septembrie 1940 până la 06 martie 1945 din motive etnice.

Pentru a pronunța această hotărâre, Comisia din cadrul Casei Județene de Pensii Car eținut faptul că reclamanta este născută la data de 05.02.1944 și potrivit prevederilor Legii nr.189/2000 coroborate cu adresa Ministerului Justiției nr.1020/22.08.2005 dată în aplicarea unitară a legii amintite, persoanele născute în perioada 06.09.1940 - 06.03.1945 sunt beneficiare ale actului normativ cu condiția ca nașterea să se fi produs în termen de 300 zile de la data strămutării părinților, dată atestată de documente.

Împotriva acestei hotărâri reclamanta a formulat contestație în termen legal, solicitând anularea acesteia cu consecința plății drepturilor aferente.

Nu motivează contestația, ci doar solicită acordarea calității de beneficiar.

În susținerea afirmațiilor de mai sus, reclamanta a depus înscrisuri reprezentând acte de stare civilă și declarațiune.

Pârâta nu a formulat întâmpinare.

Din actele și lucrările administrate în cauză instanța reține următoarele, potrivit certificatului de naștere ( fila 6 ) emis de Sfatul Popular al com. Raionul se confirmă nașterea numitei la data de 05.02.1944 din părinți și.

Din înscrisul denumit " Declarațiune " întocmit la data de 09.09.1940 de către autoritățile române din jud. este consemnat numitul, având în îngrijire soția și copii / ( ilizibil ) de 9 ani și ( ilizibil ) 7 ani.

Rezultă așadar că, la momentul schimbului de populație prin plecarea românilor din, reclamanta nu era născută.

Deși din dispozițiile art.1 din Legea 189/2000 rezultă că, numai persoanele născute la data strămutării pot beneficia de drepturile stabilite de lege, Curtea va face aplicarea prezumției absolute a timpului legal al concepției. Astfel perioada concepției este timpul cuprins între a 300-a și a 180-a zi înaintea nașterii copilului care se socotește de la zi la zi.

Chiar aplicând această limită maximă a prezumției de 300 zile anterior nașterii reclamantei ca fiind cea mai lungă perioadă de concepțiune nu se ajunge la data de 09.09.1940 dată la care părinții și surorile acesteia au părăsit D de Sud, respectiv.

Este important a calcula data concepției deoarece art.7 alin.1 din Decretul 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice instituie o capacitate de folosință anticipată în sensul că, drepturile copilului sunt recunoscute de la concepțiune însă numai daca el se naște.

Art.1 din OG 105/1999 așa cum a fost modificat prin Legea 189/2000 de aprobare a ordonanței, beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează:

a) a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate;

b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare;

c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu;

d) a făcut parte din detașamentele de muncă forțată;

e) a fost supraviețuitoare a trenului morții;

f) este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Se poate astfel observa că aceste condiții ar fi îndeplinite de părinții și surorile reclamantei indicați în declarațiune, iar a adăuga la lista beneficiarilor și copii sau nepoții celor strămutați, respectiv prima generație născută pe teritoriul României de astăzi este excesiv și contrar dispoziției legale.

Din Ordonanța nr.105 / 30 august 1999 astfel cum a fost aprobată prin Legea nr.189 / 02 noiembrie 2000 titulatura actului normativ este următoarea - Ordonanță privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 06 septembrie 1940 până la 06 martie 1945 din motive etnice.

Din titulatură, dar și din art.1 lit.c al legii de aprobare rezultă în mod clar îndeplinirea a trei condiții cumulative pentru a putea fi declarat beneficiar, astfel în intervalul cuprins între 06.09.1940 - 06.03.1945 persoana cetățean român să fi fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu din motive etnice.

Rezultă din cele prezentate mai sus faptul că, reclamanta nu a făcut dovada deplină a strămutării sale efective, situație în care nu poate beneficia de dispozițiile reparatorii.

În consecință, Curtea va respinge contestația astfel formulată menținând hotărârea atacată ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată cererea formulată de reclamanta, cu domiciliul în localitatea, județ C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII

Definitivă.

Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 01 Octombrie 2009.

Președinte,

- -

Grefier,

- -

Red.hot.jud.-

4 ex/16.10.2009

Emis 2 com/

Președinte:Claudiu Răpeanu
Judecători:Claudiu Răpeanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 340/2009. Curtea de Apel Constanta