Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 403/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 403/2008
Ședința publică din data de 05 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect anularea hotărârii nr. 22.648 din data de 11.02.2008 emisă de pârâta.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat reclamanta asistată de avocat, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantei a învederat instanței că, martorul a decedat și martorul este în vârstă și nu se poate deplasa, sens în care a dat o declarație privitoare la aspectele refugiului reclamantei, autentificată sub nr. 1.695 din 30.04.2008 de către ( 29) și a susținut că raportat la faptul că, nu se poate deplasa înțelege să renunțe la audierea ei.
Reclamanta la solicitarea instanței a precizat că, părinții săi evrei, cetățeni români au avut domiciliul în de unde au fost deportați în, iar după 23.08.1944, mama sa s-a stabilit la D în județul B, unde s-a născut, localitate în care mama sa a avut domiciliu forțat. După venirea trupelor rusești, care au dus restul familiei în, unde au murit, mama s-a a ajuns în județul B, unde a locuit până în anul 1994.
De asemenea, a arătat că, nu a știut că, mama sa putea beneficia de drepturi până în anul 1945, deoarece actele au fost întocmite de către comunitatea evreiască, numai pentru perioada deportării în.
Reprezentanta reclamantei a depus la dosar practică judiciară de la alte instanțe dată în spețe similare( 30 - 33) și a solicitat acordarea cuvântului pe fond arătând că, nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Curtea, în urma deliberării, constată că nu mai sunt de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantei reclamantei pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantei a solicitat admiterea contestației, fără cheltuieli de judecată. Susține că, practic părinții reclamantei au fost refugiați de două ori, ultimul refugiu fiind din 1944 și solicită acordarea drepturilor de la data nașterii și până în 1945 și a depus la dosar note scrise din partea reclamantei ( 35).
CURTEA:
Asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ, constată:
Prin cererea înregistrată în data de 04.03.2008, reclamanta - a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea hotărârii nr. 22.648 din data de 11.02.2008 emisă de către pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu consecința recunoașterii în favoarea reclamantei a drepturilor prev. de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală și netemeinică și ca atare se impune anularea acesteia întrucât părinții săi, cetățeni români, cu domiciliul în, au fost deportați de autoritățile române în lagărul din localitatea din în perioada 1941 - 1944, iar mai apoi, în cursul lunii august a anului 1944, armata sovietică a ocupat localitatea și a început strămutarea forțată a oamenilor în. În aceste condiții, susține reclamanta, pentru a scăpa de o altă persecuție etnică, părinții săi au fost nevoiți să se refugieze la sfârșitul lunii august a anului 1944 în România, localitatea D, unde la data de 30.10.1944 s-a născut reclamanta.
Pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, ( 12) prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând în susținerea poziției sale procesuale că reclamanta nu și-a schimbat domiciliul, fiind născută în localitatea de refugiu, din părinți care s-au refugiat anterior nașterii reclamantei, astfel încât aceasta nu a suferit persecuții din motive etnice, fiind născută pe un teritoriu aparținând Statului Român.
Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 25.10.2007, sub nr. 59.421, reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării tuturor drepturilor prev. de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă și acte doveditoare din care rezultă cele susținute.
Prin hotărârea nr. 22.648 din data de 11.02.2008, pârâta respinge cererea reclamantei motivat de faptul că aceasta nu se încadrează în situațiile prev. de art. 1 din Legea nr. 189/2000. ( 2).
Analizând dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Conform art. 100 din Codul familiei, copilul minor locuiește la părinții săi.
Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior se poate conchide că beneficiază de prevederile art. 1 din Legea nr. 189/2000 și copiii minori ai persoanelor refugiate întrucât aceștia nu aveau posibilitatea stabilirii unui alt domiciliu, iar privațiunile impuse părinților aflați în refugiu au afectat implicit și pe copiii lor minori.
Se poate observa, de altfel, că nici legiuitorul nu a dorit înlăturarea acestor persoane de la aplicarea legii întrucât nu le-a inclus în categoria excepțiilor menționate expres.
Prin încheierea din 07.04.2008 Curtea a dispus audierea martorilor și, în vederea clarificării aspectelor concrete și împrejurărilor care au determinat refugiul familiei reclamantei.
La termenul de azi, reprezentanta reclamantei a învederat instanței că, martorul a decedat, iar martorul este în vârstă și nu se poate deplasa, sens în care a dat o declarație privitoare la aspectele refugiului reclamantei, autentificată sub nr. 1.695 din 30.04.2008 de către ( 29).
Astfel, declarația martorei confirmă calitatea de refugiați a familiei reclamantei, refugiul fiind determinat de persecuțiile etnice ce s-au exercitat asupra familiei reclamantei de către autoritățile române din aceea perioadă din, care de tema de a nu fi deportați în s-au refugiat în România, unde la data de 30.10.1944 s-a născut reclamanta.
Curtea, în analiza probei testimoniale administrată, constată că declarația martorei este pertinentă, confirmând susținerile reclamantei.
Mai mult, este în afara oricărui dubiu că prin decizia nr. 658 din 15.01.2001 ( 5), mamei reclamantei, respectiv, pârâta i-a recunoscut calitatea de persoană persecutată din motive etnice, iar în perioada refugiului s-a născut reclamanta, așa încât față de argumentele arătate mai sus și copii născuți în perioada refugiului părinților beneficiază de aceleași drepturi conferite de dispozițiile Legii nr. 189/2000.
Drept urmare, având în vedere întreaga stare de fapt, Curtea va aprecia acțiunea reclamantei ca fiind fondată și în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 va dispune anularea hotărârii nr. 22.648 din 11.02.2008 emisă de pârâtă și o va obliga să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat pentru perioada 30.10.1944 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 noiembrie 2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta -, domiciliată în C-N,-, -.4,. 7,. 27, jud. C împotriva pârâtei împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C-N, str. -, nr. 2, jud. C și, în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 22.648/11.02.2008 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 30.10.1944 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 noiembrie 2007.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 05 mai 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G - - -
Red.Gh.
Dact./4 ex./21.05.2008.
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu
