Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 420/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 420/2008
Ședința publică din data de 13 mai 2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ promovată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C având ca obiect acțiune în anularea Hotărârii nr. 21222/16.05.2007 emisă de către pârâtă în baza Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
S-a prezentat referatul cauzei, ocazie cu care se constată că prezenta cauză se află în rejudecare ca urmare a casării deciziei recurate de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Instanța constată că, potrivit art. 315. pr. civ. instanța de control dispune administrarea altor probe în afara probelor cu martori, înscrisurile de la Arhivele Naționale care să precizeze perioada de refugiu pentru care reclamanta solicită statutul de refugiat.
Cu toate acestea, cu ocazia primei judecări a cauzei exista la dosar nr-, adresa nr. -/20.12.2004 emisă de Arhivele Naționale, (fila 10), din care rezultă că acestea nu dețin acte care să evidențieze refugiul reclamantei.
În această stare, instanța se află în imposibilitatea de a administra orice alte probe cu înscrisuri oficiale, motiv pentru care, rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată la 17 aprilie 2008 reclamanta a solicitat instanței anularea Hotărârii nr.21222 din 16 mai 2007 emisă de Casa Județeană de Pensii, în sensul de a fi obligată pârâta să-i acorde drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată din Legea 189/2000 întrucât are calitate de persoană refugiată, în sensul actelor normative menționate, fiind născut în refugiu.
Pârâta, prin întâmpinare (fila 2 dosarul nr. -), a solicitat respingerea acțiunii, invocând faptul că reclamanta s-a mutat într-o localitate liberă, motivul plecării fiind oricare altul decât persecuția etnică, având loc cel mult o simplă alegere nouă de domiciliu, iar nu o veritabilă rupere forțată de acasă.
În lipsa ocupației hortiste, nu se poate susține că a existat persecuție etnică în respectiva localitate, care să fi constituit motiv al plecării.
Curtea analizând cererea formulată reține că aceasta este fondată.
Prin nr.OG105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 și prin nr.127/2002 s-au prevăzut drepturi bănești de care beneficiază persoanele care s-au aflat în situația de "refugiat".
Din actele de stare civilă, rezultă că reclamanta s-a născut în perioada în care părinții s-au aflat în refugiu, respectiv la 25 aprilie 1934 în localitatea.
În probațiune reclamanta a mai anexat adeverință eliberată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative -Arhivele Naționale cu nr. 4334 din 20 decembrie 2004 (fila 10 dosar nr. -), declarația martorilor și (filele 11 și 12), hotărârea nr. 18882 din 3 octombrie 2005 martorului căruia i s-a recunoscut calitatea de refugiat.
Față de această stare de fapt, instanța apreciază că și reclamanta are calitate de refugiat pentru perioada cuprinsă între data nașterii 25 aprilie 1934 și data încetării refugiului.
Pentru aceasta instanța a avut în vedere că s-a dovedit situația de refugiați a părinților reclamantei, astfel că și aceasta, minoră fiind, a avut această situație.
În considerarea dispozițiilor art.100 Cod fam. și art.14 alin.1 din Decretul nr.31/1954 Curtea reține că pentru reclamantul minor era exclus alt domiciliu decât cel al părinților săi. Pe de altă parte, având în vedere vârsta reclamantei la acea dată, era exclusă și manifestarea de voință a acestuia în sensul alegerii unui alt domiciliu, luând în considerare dispozițiile art.8 din Decretul nr.31/1954.
Curtea are în vedere și faptul că dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la acordarea drepturilor bănești.
Tinând cont și de contextul general în care cetățenii români au suferit prejudicii prin refugiere, instanța apreciază că pentru motive de echitate nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor - refugiați împreună cu părinții sau născuți în refugiu, - statul având îndatorirea de protecție și sprijin în mod egal tuturor cetățenilor săi.
Pentru acestea, Curtea, în temeiul art.1 și 11 din Legea nr.29/1990 va admite acțiunea și va dispune anularea Hotarârii nr. 21222 din 16 mai 2007 emisă de pârâtă.
Drept consecință va obliga pârâta să acorde reclamantei drepturile prevăzute de nr.OG105/1999 pentru perioada 31 decembrie 1941-31 decembrie 1944, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta domiciliată în C-N- 8. 119 județul C în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în C-N- jud-.
Dispune anularea hotărârii nr. 21222/16.05.2007 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de persoană refugiat în perioada 31 decembrie 1941-31 decembrie 1944 și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 începând cu data de 01 ianuarie 2007.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din data de 13 mai 2008.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
4 ex./15.05.2008
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu
