Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 499/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 499/2008
Ședința publică din data de 17 iunie 2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ promovată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, având ca obiect acțiune în anularea Deciziei de revizuire nr. 1407/29.11.2007 și a Deciziei de debit nr. 93359/17.01.2008 emise de către pârâtă în baza Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că prezenta cauză a fost amânată în vederea efectuării unei adrese către pârâta Casa Județeană de Pensii BNp entru depunerea documentației care a stat la baza emiterii hotărârii contestate.
La 16.06.2008 pârâta a depus la dosar documentația și actele anexe solicitate de către instanță.
Curtea, în lipsa vreunei cereri prealabile a părților, apreciază că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei și o lasă în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată la 23 aprilie 2008, reclamantul a solicitat instanței anularea deciziei de revizuire nr. 1407/29 noiembrie 2007 emisă de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-, în sensul de a-i fi recunoscute drepturile stabilite prin hotărârea nr. 1407 din 16 septembrie 2004 emisă de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N și prin care i-a fost stabilită calitatea de beneficiar al legii nr.189/2000 în conformitate cu prevederile art. 1 lit e drepturile fiindu-i acordate pentru perioada 6 septembrie 1940-6 martie 1945 și începând cu data de 1 octombrie 2004.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că în mod nelegal și fără a exista vreun act care să ateste contrariul celor stabilite prin hotărârea emisă în anul 2004, aceasta a fost revizuită deși Legea nr. 189/2000 permite dovedirea calității de refugiat atât prin acte juridice cât și prin fapte juridice respectiv declarațiile martorilor, toate acestea stând la baza emiterii hotărârii care a fost revizuită.
Pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând în esență faptul că reclamantul a dobândit calitatea de refugiat în nume propriu în temeiul prevederilor art. 1 lit c din legea nr. 189/2000 prin hotărârea nr. 1407 din 16 septembrie 2004 cu toate drepturile derivate însă drepturile acestuia s-au constituit în baza declarațiilor a doi martori iar ulterior acordării drepturilor s-a analizat situația de fapt și de drept și s-a dispus revizuirea acestei hotărâri pe considerentul că apartenența teritorială a localității din care a avut loc refugiul nu făcea parte din teritoriile cedate al de Nord în urma de la Viena.
Reclamantului s-a recunoscut calitatea de refugiat în temeiul prevederilor art. 1 lit c din Legea nr. 189/2000 prin hotărârea nr. 1407 din 16 septembrie 2004 emisă de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII pentru perioada individualizată ca persecuție etnică 6 septembrie 1940-6 martie 1945 cu toate drepturile ce decurg din aceasta și ce sunt stabilite în dispozițiile art. 5 din Legea nr. 189/2000.
La baza emiterii acestei hotărâri au stat actele de stare civilă, declarația notarială a martorilor G și precum și adresa nr. C/577/16 aprilie 2004 emisă de Arhivele Naționale-Direcția județeană
Prin urmare, drepturile reclamantului s-au constituit atât în baza actelor juridice existente (certificatul de naștere, precum și adresa emisă de Arhivele Naționale) cât și în baza unor fapte juridice dovedite prin declarațiile martorilor care au susținut drept motiv al refugiului reclamantului persecuția etnică exercitată de autoritățile maghiare instalate în teritoriu.
Ulterior acordării acestor drepturi pârâta a procedat la revizuirea hotărârii nr. 1407 din 16 septembrie 2004 având la bază adresa nr. C/1544/25 iunie 2007 emisă de Arhivele Naționale-Direcția Județeană C și arătând în concret că urmare a reanalizării situației de fapt și de drept, teritoriul ce a constituit domicilliul reclamantului și de unde acesta s-a refugiat, nu a fost în fapt un teritoriu ocupat și drept urmare reclamantului nu-i poate fi recunoscută calitatea de beneficiar.
Rațiunea pentru care legiuitorul a înțeles să acorde anumite drepturi persoanelor refugiate, în temeiul prevederilor Legii nr. 189/2000 o constituie în principal persecuțiile de natură etnică la care au fost supuse persoanele.
Aceasta a fost legal stabilită în art. 1 din legea nr. 189/2000, și are drept scop acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice.
Drept urmare, pornind de la considerentele arătate Curtea reține că de esența stabilirii calității de refugiat este persecuția etnică la care acesta a fost supus și nicidecum apartanența teritorială a localității din care reclamantul a fost obligat să se refugieze.
Astfel, pârâta în mod nelegal trage o concluzie fără argumente juridice în sprijinul acesteia în sensul că, deoarece localitatea nu făcea parte din teritoriile cedate ale de Nord, reclamantul nu putea fi persecutat etnic. Aceasta este o prezumție simplă care însă nu a fost dovedită în nici un mod de către pârâtă și din această perspectivă nu exista un temei legal pentru a proceda la revizuirea hotărârii prin care inițial reclamantului i s-a recunoscut calitatea de refugiat.
Este adevărat că Legea nr. 189/2000 prevede expres instituția revizuirii însă această măsură trebuie să aibă un grad de previzibilitate și proporționalitate în raport de actele care au stat la baza stabilirii calității de refugiat însă, în speță această situație nu este întrunită în speță.
Pentru toate aceste considerente, Curtea reține că în mod nelegal și fără a exista vreun act juridic care să probeze nelegalitatea hotărârii nr. 1407 din 16 septembrie 2004 pârâta a procedat la revizuirea acesteia motiv pentru care în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 1 lit c din Legea nr. 189/2000 urmează a admite acțiunea reclamantului cu consecința anulării deciziei de revizuire nr. 1407/29 noiembrie 2007 emisă de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N și menținerea hotărârii inițiale cu nr. 1407/16 septembrie 2004 emisă de aceeași pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea reclamantului domiciliat în Comuna de sat nr. 11 județul B-
Dispune anularea deciziei de revizuire nr.1407/29.11.2007 emisă de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B- cu sediul în B,- județul B-N și menține Hotărârii nr. 1407/16.09.2007 emisă de pârâtă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din data de 17.06.2008
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
4 ex./19.06.2008
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu
