Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 50/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ nr.50/CA
Ședința publică din data de 10 februarie 2010
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Adriana Gherasim
Grefier - - -
Pe rol, judecarea cauzei în contencios administrativ formulată de reclamanta - domiciliată în comuna, sat, județul C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde pentru reclamantă avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei în care grefierul de ședință evidențiază obiectul litigiului, mențiuni privind îndeplinirea procedurii de citare, stadiul procesual.
Apărătorul reclamantei, pentru a dovedi strămutarea autorilor reclamantei, depune la dosarul cauzei înscrisuri eliberate de Arhivele Naționale ale Statului, respectiv Declarație, datată 08.09.1940 și Situație de avere imobilă rurală a locuitorului din anul 1942.
Precizează că nu mai are nu mai are probe de administrat, cereri noi de formulat, solicitând cuvântul asupra cauzei.
Curtea, luând act că nu sunt probe de administrat, cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cauzei.
Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, în sensul anulării Hotărârii nr.32674/04.09.2009 emisă de pârâtă și stabilirea calității de beneficiar al Legii nr.189/2000, cu modificările ulterioare, cu consecința acordării drepturilor cuvenite. Cu înscrisurile depuse la dosar a făcut dovada că reclamanta s-a născut în perioada de refugiu a părinților săi, aceștia fiind strămutați în anul 1940 din Bulgaria în România, cum a dovedit cu înscrisurile depuse la dosar. Legea nu distinge expres ca persoanele care au avut de suferit din motive etnice să se fi născut chiar în momentul strămutării, fiind necesară doar ca nașterea să fi avut loc în perioada 06.09.1940 - 06.03.1945.
Totodată, solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Depune în acest sens dovada achitării onorariului de avocat.
Curtea declară dezbaterile încheiate și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
CURTEA
Asupra cauzei în contencios administrativ de față:
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată sub nr- la Curtea de APEL CONSTANȚA în data de 01.10.2009, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C, anularea Hotărârii nr.32674/04.09.2009 emisă de pârâtă, stabilirea calității de beneficiar al Legii nr.189/2000 și plata drepturilor prevăzute de lege.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este născută la data de 12.10.1942 în localitatea, județul C, în perioada refugiului părinților săi, strămutați din Bulgaria în baza Tratatului d l Craiova.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: hotărârea contestată, actul de identitate al reclamantei seria - nr.- elib.de oraș M la 29.09.1986, certificate de naștere și de căsătorie al reclamantei, declarație extrajudiciară a numiților și și acte de stare civilă pentru autorii reclamantei, respectiv certificat de naștere al lui, certificat de naștere și de căsătorie și de deces ale mamei reclamantei, înscrisuri eliberate de Arhivele Naționale ale Statului, respectiv "extras de pe Tablou de evacuați din definitivați în centrul, anul 1947, fond Inspectoratul General al D, Declarație, datată 08.09.1940 și Situație de avere imobilă rurală a colonistului -bunicul patern al reclamantei.
Pârâta, legal citată, a nu a depus întâmpinare și nu și-a precizat poziția procesuală.
Din analiza tuturor probelor administrate în cauză, Curtea constată următoarea situație de fapt:
Reclamanta a solicitat cu cererea înregistrată sub nr. 60516/05.08.2008 la Casa Județeană de Pensii C recunoașterea calității sale de persoană strămutată conform art.1 lit. c din Legea nr.189/2000.
Prin Hotărârea nr. 32674/04.09.2009, Comisia pentru aplicarea Legii nr.189/2000, constituită la nivelul Casei Județene de Pensii, a respins cererea reclamantei cu motivarea că aceasta s-a născută la data de 12.10.1942, după perioada strămutării populației din.
Analizând probele administrate în cauză, Curtea reține că reclamanta este născută la data de 12.10.1942 în localitatea, județul C, din părinți și Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, părinții reclamantei au fost strămutați din - Bulgaria, comuna, sat, județul, în baza Tratatului d l Craiova, fiind stabiliți în România, comuna, județul
Din declarația notarială nr.5568/26.11.2009, rezultă că numiții și cunosc faptul că reclamanta a făcut parte din familia def., bunicul patern, întrucât tatăl reclamantei, numitul a decedat pe front. Au mai declarat martorii că împreună cu familia sa din motive de persecuție etnică s-au refugiat pe teritoriul României și s-au stabilit în localitatea, județul C, deci au făcut obiectul schimbului de populație în urma tratatului româno-bulgar încheiat la C în luna septembrie 1940.
Potrivit art.1 lit.c din Legea nr.189/2000, beneficiază de prevederile OG nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 "persoana cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 06 septembrie 1940 până la 06 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu".
Art.2 din Norma pentru aplicarea nr.OG105/1999 aprobată prin nr.HG 127/2002 definește persoana strămutată în altă localitate, fiind incluse în această categorie și persoanele care au făcut obiectul unui schimb de populație ca urmare a unui tratat bilateral, respectiv Tratatul d l Craiova din 1940.
Din interpretarea dispozițiilor menționate rezultă că beneficiază de prevederile Legii nr.189/2000 nu numai persoanele, cetățeni români, care au suferit în mod direct de pe urma persecuțiilor din motive etnice, dar și copiii născuți în perioada prevăzută de lege, respectiv 06 septembrie 1940 - 06 martie 1945. Aceasta, deoarece consecințele acestor persecuții au fost resimțite nu numai de persoanele strămutate în mod efectiv, ci și de copiii unor astfel de persoane, născuți în perioada de refugiu când îngrădirea libertății părinților s-a răsfrânt în mod implicit și asupra libertății copiilor lor.
Ori, tocmai această îngrădire a libertății este recompensată prin drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000 astfel că nu pot fi excluși de la beneficiile legii copiii celor strămutați care au suferit și ei aceleași interdicții ca și părinții lor la care își aveau în mod legal domiciliul.
Prin urmare, chiar dacă reclamanta este născută la data de 12.10.1942, trebuie să se recunoască faptul că aceasta se încadrează în perioada prevăzută de lege, impunându-se stabilirea calității de beneficiar al Legii nr.189/2000. O astfel de soluție are în vedere și disp. art.7 alin.2 din Decretul nr.31/1954 potrivit cu care "Drepturile copilului sunt recunoscute de la concepțiune, însă numai dacă el se naște ", ceea ce înseamnă că dreptul reclamantei este recunoscut încă de la momentul concepțiunii. În orice caz, chiar dacă, așa cum am arătat, reclamanta s-a născut aproape de sfârșitul perioadei legale, ea beneficiază de drepturile prevăzute de lege cu limitările impuse de data nașterii.
Pentru considerentele expuse, având în vedere că reclamanta a făcut dovada, prin probele administrate, că părinții săi au fost strămutați din Bulgaria în România în anul 1940, ea fiind născută în perioada de refugiu, Curtea apreciază că reclamanta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000, motiv pentru care urmează a admite acțiunea, a anula hotărârea emisă de pârâtă și a recunoaște reclamantei calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000 modificată și completată.
Drepturile se vor acorda reclamantei conform art.5 din Norma pentru aplicarea prevederilor nr.OG105/1999 aprobată prin nr.HG127/2002.
În temeiul art. 274 alin.1 Cod procedură civilă, pârâta va fi obligată la plata sumei de 300 lei în favoarea reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în comuna, sat, județul C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,-, județul.
Anulează hotărârea nr. 32674/04.09.2009 emisă de pârâtă și recunoaște reclamantei calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000.
Dispune emiterea de către pârâtă a unei hotărâri în sensul acordării drepturilor prevăzute de lege.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată de 300 lei către reclamantă.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 februarie 2010.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red. hot. jud. -
Tehnored. gref.
4 ex/18.02.2010
Președinte:Adriana GherasimJudecători:Adriana Gherasim
