Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 52/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
- - Lg.189/2000 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 52
Ședința publică din 17 martie 2008
PREȘEDINTE: Tofan Aurica
JUDECĂTOR 2: Sas Remus
Grefier - -
Pe rol, judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul, domiciliat în mun. R,-, jud. S în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S, cu sediul în mun. S, str. - -, jud.
La apelul nominal au răspuns reclamantul, asistat de avocat și consilier juridic, pentru pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătoarea reclamantului a arătat că a luat din dosar duplicatul întâmpinării și actelor anexă depuse de pârâtă și a precizat că reclamantul solicită prin prezenta acțiune să-i fie acordate drepturile prev. de Lg.189/2000 pentru perioadele oct.1940 - oct.1941 și martie 1944 - mai 1945.
Întrebat, reclamantul arată că în octombrie 1940 avea domiciliul în com., jud. S, împreună cu părinții și restul familiei și potrivit dispozițiilor primite au plecat în orașul Cu acel prilej s-au confiscat de la părinții săi toate bunurile, apoi, în octombrie 1941 au fost deportați în. De fapt, toți evreii din au fost deportați în acea lună și abia în anul 1945 s-au putut întoarce. Precizează că în momentul în care a formulat prima cerere nu a cunoscut exact dispozițiile Lg.189/2000, mai mult nu a înțeles termenul de "strămutat". A depus la dosar o carte și copie extras din ziarul Monitorul de
Instanța, constatând probatoriul epuizat și procesul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Reclamantul, prin avocat a solicitat admiterea acțiunii, anularea hotărârii emisă de pârâtă și acordarea drepturilor prev. de Lg.189/2000, pentru ambele perioade.
Consilier juridic, pentru pârâtă a cerut respingerea acțiunii ca nefondată, pentru considerentele din întâmpinare, expuse pe larg în ședința publică.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 7 februarie 2008, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S, anularea hotărârii nr.220 din 4 ianuarie 2008, recunoașterea calității de persoană persecutată pe motive etnice și acordarea drepturilor prev. de Lg.189/2000 cu modificările și completările ulterioare și pentru perioada oct.1940 - oct.1941 și respectiv, martie 1944 - mai 1945.
În motivare, reclamantul a arătat că i s-au acordat drepturile prev. de Lg.189/2000 cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada oct.1941 - martie 1944, în calitate de persoană deportată, însă a precizat că în oct. 1940 a fost obligat împreună cu părinții și restul familiei să părăsească localitatea de domiciliu - com., unde își aveau gospodăria și să se stabilească în orașul R, de unde în octombrie 1941 au fost deportați în.
A mai arătat că deși s-a reținut prin decizia nr.64/2000 că s-au întors din în martie 1944, în realitate deportarea efectivă a fost până în martie 1945.
În dovedire, a depus înscrisuri.
Pârâta, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii reclamantului întrucât prin decizia nr.64/2000 s-a admis cererea acestuia și s-a stabilit că beneficiază de disp. art. 1 din Lg.189/2000 cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada oct.1941 - martie 1944, perioadă în care a fost deportat în, această perioadă fiind de fapt cea solicitată și dovedită de reclamant la acea dată.
A mai arătat că reclamantul nu a făcut dovada că a fost strămutat în perioada oct.1940 - oct.1941 și nici că deportarea s-a finalizat în martie 1945, considerent pentru care prin hotărârea nr.220/4 ian.2008, i s-a respins cererea.
În dovedire, pârâta a depus înscrisuri.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că acțiunea reclamantului este întemeiată în parte pentru considerentele ce se vor arăta:
Conform art.1 lit. c din OG nr.105/199 aprobată cu modificări prin Lg.189/2000 și apoi prin Lg.204/2007 "beneficiază de prevederile acesteia persoana cetățean român care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit de persecuții etnice, fiind strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu".
Prin "persoană strămutată în altă localitate" conform disp. HG nr.127/2002 privind Normele de aplicare a OG nr.105/1999 se înțelege "persoana care a fost mutată sau a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice".
Din declarațiile autentificate ale martorilor (5 ds.) și (7 ds.) coroborate cu datele din actele de stare civilă, procesul verbal întocmit de Administrația Statului R (8-9) și Decretul Lege nr.3180/5 oct.1940 privind trecerea proprietăților rurale evreiești în patrimoniul statului, publicat în vol.I - Legislația - Editura - pag. 83 - rezultă fără tăgadă că reclamantul împreună cu familia sa a fost obligat să se mute din localitatea în localitatea R, ca urmare a persecuțiilor etnice, toate bunurile, inclusiv casa în construcție fiind preluate de stat.
Din același material probator rezultă că în orașul Rar ămas până în luna octombrie 1941, când a fost deportat în lagărul din.
Deși reclamantul a susținut că de fapt deportarea în s-a finalizat în mai 1945, cererea acestuia pentru perioada martie 1944 - mai 1945 este nedovedită.
Legea nr.189/2000, cu modificările și completările ulterioare se referă la drepturile persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 martie 1940 - 6 martie 1945. Reclamantul pretinde o perioadă care excede cadrului legal.
- mult, din adresa nr.RP/74/16 oct.1946 emisă de Comunitatea R (20 ds.) și adeverința nr.205/2000 (21 ds.), rezultă că deportarea reclamantului și a tatălui acestuia în s-a realizat la 13 oct.1941 și a fost repatriat în martie 1944, stabilindu-se în orașul
Cum depozițiile martorilor și privind această ultimă perioadă nu se coroborează cu înscrisurile susmenționate și nici cu declarațiile martorilor și urmează a fi înlăturate.
Pentru considerentele arătate, Curtea va admite în parte acțiunea reclamantului, va anula hotărârea nr.220 din 4 ianuarie 2008 și în consecință, va constata că reclamantul beneficiază de disp. Lg.189/2000 cu modificările și completările ulterioare și pentru perioada oct.1940 - sept.1941.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, domiciliat în mun. R,-, jud. S în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S, cu sediul în mun. S, str. - -, jud.
Anulează hotărârea nr.220 din 4 ianuarie 2008 emisă de Comisia de aplicare a Lg.189/2000
Stabilește că reclamantul beneficiază de disp. Lg.189/2000 republicată și pentru perioada octombrie 1940 - septembrie 1941.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 martie 2008.
Președinte, Judecător, Grefier,
ed. TA
Tehnored. MM
4 ex. - 26.03.08
Președinte:Tofan AuricaJudecători:Tofan Aurica, Sas Remus
