Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 646/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. 1565-/33/2009
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 646
Ședința publică din 9 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriel Adrian Năsui
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare, în rejudecare, acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000 - anularea Hotărârii nr. 21409 din 27.06.2007, emisă de pârâtă.
La apelul nominal se constată lipsa părților și a martorilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că acțiunea se află la al treilea termen de judecată, este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Raportat la cauza dedusă judecății se reține că la data de 20 noiembrie 2009 s-a înregistrat la dosar un răspuns la adresa instanței din partea Arhivelor Naționale - Direcția Arhive Naționale Istorice Centrale, prin care se consemnează că s-au verificat documentele avute în păstrare și s-a constatat că această instituție nu deține fișa de refugiat a numiților, și - fila 25 din dosar.
Față de împrejurarea că reclamantul a fost legal citat pentru acest termen de judecată cu mențiunea de a prezenta în instanță martorii și în vederea audierii Curtea decade din probă reclamantul și în raport de obiectul cauzei și înscrisurile existente la dosar reține cauza în pronunțare.
După rămânerea cauzei în pronunțare se prezintă reprezentanta reclamantului, avocat - de la Baroul Cluj, cu împuternicire avocațială la fila 15 din dosar care solicită redeschiderea dezbaterilor arătând că nu s-a putut prezenta în instanță având de susținut și alte cauze la alte săli de judecată. Precizează că clientul său se află la terapie intensivă și depune la dosar două adeverințe medicale cu privire la lipsa justificată de la termenul trecut și prezent, adeverințe din care rezultă că reclamantul are afecțiuni grave fiind internat la spital, împrejurare în care nu poate aduce martorii spre audiere. Solicită acordarea unui ultim termen pentru administrarea probei testimoniale.
Curtea respinge cererea de acordarea a unui nou termen de judecată și decade reclamantul din proba cu martori.
Totodată Curtea, în temeiul art. 150.pr.civ. constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra fondului cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii considerând că este singura cauză din cele 32 care a ajuns cu două casări cu trimitere spre rejudecare. Susține că în această cauză, prin toate probele administrate, respectiv hotărârile Comisiei pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000 date față de cei 2 martori, se impune admiterea acțiunii. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prezenta cauză se află în rejudecare (inițial cauza a fost inresigrată in dosar nr- în care s-a pronunțat sentința civilă nr.621/2008 sentinta desființată prin decizia nr 1076/2009 a ICCJ). Potrivit dispozițiilor instanței de casare în rejudecare s-a suplimentat probațiunea în vederea stabilirii stării de fapt și a aplicării corecte a legii.
In rejudecare Curtea,
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 16.01.2008 în dosar nr- reclamantul, în contradictoriu cu CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, a solicitat instanței anularea hotărârii nr. 21.409 emisă la data de 27.06.2007 de pârâtă; obligarea acesteia din urmă la recunoașterea calității de refugiat și acordarea drepturilor prev. de Legea nr. 189/2000.
În motivare, reclamantul a susținut că împreună cu familia au fost obligați din motive etnice să părăsească forțat localitatea de domiciliu, suferind prejudiciile ce decurg dintr-o atare situație.
Răspunzând celor invocate, pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca tardive.
La data de 14.02.2008, prin sentința civilă nr. 191 Curtea de APEL CLUJa respins ca tardivă acțiunea formulată de reclamant.
Sentința menționată a fost recurată, iar prin decizia nr. 2.499 pronunțată de Înalta Curtea d e Casație și Justiție la data de 17.06.2008, reținându-se că raportat la circumstanțele concrete ale cauzei, pentru a se asigura accesul reclamantului la examinarea pe fond, era necesar a se aprecia dacă sunt îndeplinite cerințele pentru repunerea în termenul de formulare a cererii, având în vedere mențiunea făcută de casa de pensii, vârsta înaintată și lipsa de informare, a fost admis recursul, a fost casată sentința, cu consecința trimiterii aceleiași instanțe pentru soluționare și astfel înregistrată sub nr-.
La termenul stabilit, reclamantul a relevat că hotărârea este nelegală din perspectiva nereținerii evenimentelor, că a formulat contestație în termenul stabilit prin hotărârea contestată, în lipsa cunoștințelor de specialitate și a vârstei înaintate și ar fi nedrept să nu se acorde drepturile, câtă vreme altor persoane aflate în aceiași situație le-au fost acordate, iar martorii cunoscut acesta și le-a fost recunoscut statutul de refugiat.
Față de precizările făcute, Curtea, a reținut că reclamantul este repus în termenul de 30 de zile prevăzut de art 7 din Legea nr 189/2000, pentru a depune contestație, întrucât hotărârea nr 21409/2007 i-a fost comunicată la 24.07.2007 iar contestația a fost formulată la 16.01.2008, adică înlăuntrul termenului de 6 luni, înscris în cuprinsul acesteia - filele 1,3,8 dos -. A cere unei persoane în vârstă să cunoască legea și a accepta că emitentul hotărârii nr 21409/2007 poate să nu o cunoască și să indice în mod eronat un alt termen de contestare decât cel legal nu conferă reclamantului decât un drept iluzoriu și nu unul efectiv de contestare, acesta încrezându-se în mențiunile cuprinse în actul emis de autoritate.
Trecând așadar la examinarea fondului dreptului, Curtea reține următoarele:
Prin hotărârea nr. 21.409 emisă la data de 27.06.2007 de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 189/2000, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul, reținându-se că actele depuse conțin date contradictorii în dovedirea calității de refugiat.
Potrivit prev. art. 1 din nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 suferit persecuții, aflându-se în una din cele șase situații expres prevăzute de lege.
Din norma enunțată rezultă că pentru a beneficia de prevederile legii este necesar a se face dovada refugierii - proprii sau a părinților în cazul copiilor - refugiere materializată în varianta părăsirii domiciliului și dovada faptului că această părăsire este rezultatul persecuțiilor exercitate în perioada menționată.
Aceste condiții sunt dovedite prin declarațiile martorilor date în fața notarului. Astfel, martorii și u arată că au fost în aceeași situație; sunt originari din aceeași comună și s-au întâlnit în perioada refugiului. Tot astfel, arată martorii, că reclamantul împreună cu mama sa din motive etnice au fost nevoiți să se refugieze în luna octombrie 1940 din localitatea de domiciliu, în localitatea, jud. C, de unde s-au întors în luna martie 1945.
Totodată, martorul u posedă hotărâre eliberată de casă județeană de pensii ce atestă calitatea de refugiat, iar această calitate este dovedită prin hotărârea nr. 21.020/16.05.2007 și în privința martorei.
Se poate așadar constata din acte că reclamantul împreună cu mama sa s-a refugiat din localitatea de domiciliu într-o altă localitate, urmare a persecuției, că a avut de suferit alături de părinți consecințele refugierii, context în care ipoteza normei legale instituite de art. 1 din Legea nr. 189/2000 este întemeiată.
Prin urmare, reținând că raportat la cele rezultate din acte susținerile reclamantului sunt întemeiate, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite acțiunea, va anula hotărârea pârâtei și, pe cale de consecință, va dispune obligarea la recunoașterea calității de refugiat și la acordarea drepturilor pentru perioada dovedită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, domiciliat în nr. 376, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C-N, str. -, nr. 2, jud. C și în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 21.409/27.06.2007 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 15.10.1940 - 6.03.1945 și să- acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 probată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 martie 2007.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publica de la 09 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
--- - ---
Red GN/16 2009
Președinte:Gabriel Adrian NăsuiJudecători:Gabriel Adrian Năsui
