Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 675/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 675/2008
Ședința publică din data de 28.10.2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Adriana Iluț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ promovată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal se prezintă reclamantul personal, dl., lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 13.10.2008 pârâta a depus întâmpinare, alături de actele care au stat la baza emiterii hotărârii atacate, întâmpinare prin care se solicită respingerea acțiunii și judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Un exemplar din întâmpinare i se comunică reclamantei.
Reclamantul arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, în temeiul art. 150 din proc. civ. Curtea dă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul, personal, solicită admiterea cererii așa cum a fost ea formulată și recunoașterea calității de refugiat în perioada noiembrie 1940 - 6 martie 1945. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată la 30 septembrie 2008, reclamantul a solicitat instanței anularea hotărârii nr.5287 din 8 septembrie 2008 emisă de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, în sensul de a fi obligată pârâta să-i acorde drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată din Legea 189/2000 întrucât are calitate de persoană refugiată, în sensul actelor normative menționate, fiind persecutat etnic.
Pârâta, prin întâmpinare (fila 6-7), a solicitat respingerea acțiunii, invocând faptul că reclamantul nu a depus acte oficiale din care să rezulte persecuția etnică.
Curtea analizând cererea formulată reține că aceasta este fondată.
Prin nr.OG105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 și prin nr.127/2002 s-au prevăzut drepturile bănești de care beneficiază persoanele care s-au aflat în situația de "refugiat".
Din actele de stare civilă, rezultă că reclamantul s-a născut în la 22 august 1940.
În probațiune reclamantul a anexat hotărârea nr. 5287 din 8 septembrie 2008 emisă de Casa Judeteană de Pensii S, adeverință de la Primăria T (9), copia hotărârii nr. 16185 din 17 februarie 2005 numitului prin care i s-a recunoscut calitatea de refugiat, copia hotărârii nr. 14507 din 7 octombrie 2004 numitului prin care i s-a recunoscut calitatea de refugiat, talonul mandat plată pensie și alte drepturi (12), copia certificatului de căsătorie (13), copia certificatului de naștere (14), adeverință emisă de Ministerul Internelor și Reformei Administrative cu nr. 314 din 25 martie 2008 (17).
Această stare de fapt este confirmată și prin probele testimoniale administrate nemijlocit de către instanță, declarațiile martorilor și (18,19), relevând că în cursul lunii noiembrie 1940 reclamantul s-a refugiat împreună cu familia lui din motive etnice din sat, com județul S în localitatea T județul C, ca urmare a cedării de Nord în urma de la Viena, reîntorcându-se din refugiu în cursul lunii martie 1945.
Față de această stare de fapt, instanța apreciază că și reclamantul are calitate de refugiat pentru perioada cuprinsă între data nașterii 22 august 1940 și data încetării refugiului.
Pentru aceasta instanța a avut în vedere că s-a dovedit situația de refugiați a părinților reclamantului, astfel că și acesta, minor fiind, a avut această situație.
În considerarea dispozițiilor art.100 Cod fam. și art.14 alin.1 din Decretul nr.31/1954 Curtea reține că pentru reclamantul minor era exclus alt domiciliu decât cel al părinților săi. Pe de altă parte, având în vedere vârsta reclamantei la acea dată, era exclusă și manifestarea de voință a acestuia în sensul alegerii unui alt domiciliu, luând în considerare dispozițiile art.8 din Decretul nr.31/1954.
Curtea are în vedere și faptul că dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la acordarea drepturilor bănești.
Tinând cont și de contextul general în care cetățenii români au suferit prejudicii prin refugiere, instanța apreciază că pentru motive de echitate nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor - refugiați împreună cu părinții sau născuți în refugiu, - statul având îndatorirea de protecție și sprijin în mod egal tuturor cetățenilor săi.
Pentru acestea, Curtea, în temeiul dispozițiile legale amintite anterior, va admite acțiunea și va dispune anularea Hotarârii nr. 5287 din 8 septembrie 2008 emisă de pârâtă.
Drept consecință va obliga pârâta să acorde reclamantului drepturile prevăzute de nr.OG105/1999 pentru perioada noiembrie 1940-06.03.1945, începând cu data de 1 mai 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂ ȘT E:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul domiciliat în nr. 207 județul S împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în Z,- județul S și în consecință:
Dispune anularea Hotărârii nr. 5287/08.09.2008 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada noiembrie 1940-06.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01.05.2008.
Cu drepte de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 28 octombrie 2008.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
4 ex./31.10.2008
Președinte:Adriana IluțJudecători:Adriana Iluț
