Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 731/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ nr.731/CA

Ședința publică din data de 10 septembrie 2008

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma

Grefier - - -

Pe rol, judecarea cauzei în contencios administrativ formulată de reclamantul G - domiciliat în C,-, județul C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 95/2008, lipsind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei în care grefierul de ședință învederează instanței obiectul litigiului, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, stadiul procesual. Mai arată că cererea de chemare în judecată este motivată, scutită de plata taxei judiciare de timbru, nesemnată.

Reclamantul G se legitimează cu buletin de identitate seria - nr. - /Mun. C și semnează cererea de chemare în judecată.

Apărătorul reclamantei depune la dosarul cauzei în sprijinul cererii sale un set de inscrisuri, respectiv:

- certificat de naștere și de căsătorie, buletin de identitate seria - nr.- elib. de Mun. C - ale reclamantului;

- certificat de deces al lui

- certificat de naștere și de deces al lui;

- copie de pe de pe de evacuați din definitivați în centrul, jud T privind pe colonistul St.

- declarație de notorietate dată de numiții și, autentificată sub nr. 2546/29.11.2006 la BNP și.

Totodată, solicită încuviințarea probei testimoniale cu un martor și audierea martorului pentru a face dovada strămutării părinților.

În temeiul dispozițiilor art.186 (1) Cod procedură civilă, instanța încuviințează dovada cu martori și dispune ascultarea martorului propus de reclamant.

În conformitate cu disp. art.193 - art.198 Cod procedură civilă, se audiază martorul, cele declarate fiind consemnate în procesul-verbal atașat la dosar.

Întrebat fiind apărătorul reclamantului arată că nu mai are probe de administrat sau cereri noi de formulat, solicitând cuvântul asupra cauzei.

Curtea, luând act că nu sunt probe de administrat, cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cauzei.

Avocat, în calitate de apărător al reclamantului, având cuvântul, solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată, în sensul anulării Hotărârii nr.30784/30.06.2008 emisă de pârâtă, stabilirea calității de beneficiar al Legii nr.189/2000 și plata drepturilor prevăzute de OG nr.105/199.

Învederează instanței faptul că prin înscrisurile depuse la dosar reclamantul a făcut dovada calității de persoane strămutate a părinților săi. Arată că reclamantul s-a născut în localitatea, județul T, în perioada refugiului autorilor săi din Bulgaria în România în urma Tratatului d l Craiova din 06.09.1940. Legea nu distinge expres ca persoanele care au avut de suferit din motive etnice să se fi născut chiar în momentul strămutării, fiind necesară doar ca nașterea să fi avut loc în perioada 06.09.1940 - 06.03.1945.

Curtea declară dezbaterile încheiate și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Asupra cauzei în contencios administrativ de față:

Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată sub nr- a Curtea de APEL CONSTANȚA în data de 30.07.2008, reclamantul Gas olicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C, anularea Hotărârii nr.30784/30.06.2008 emisă de pârâtă, stabilirea calității de beneficiar al Legii nr.189/2000 și plata drepturilor prevăzute de lege.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este născut la data de 10.04.1944 în localitatea, județul T, în perioada refugiului părinților săi, strămutați din Bulgaria în baza Tratatului d l Craiova.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: hotărârea contestată, acte de stare civilă ale reclamantului, certificatele de deces ale părinților, declarație de notorietate dată de numiții și, autentificată sub nr.2546/29.11.2006 la BNP și înscris eliberat de Arhivele Naționale ale Statului, respectiv copie de pe de pe de evacuați din definitivați în centrul, jud T privind pe colonistul St.

In sprijinul susținerilor sale reclamantul s-a prevalat pe lângă proba cu înscrisuri și de proba testimonială, fiind audiat martorul, depozițiile acestuia confirmând situația de fapt expusă de reclamant în considerentele cererii de chemare în judecată.

Pârâta, legal citată, a nu a depus întâmpinare și nu și-a precizat poziția procesuală.

Din analiza tuturor probelor administrate în cauză Curtea constată următoarea situație de fapt:

Reclamantul a solicitat cu cererea înregistrată sub nr. 60015/10.01.2007 la Casa Județeană de Pensii C recunoașterea calității sale de persoană strămutată conform art.1 lit. c din Legea nr.189/2000.

Prin Hotărârea nr.30784/30.06.2008 Comisia pentru aplicarea Legii nr.189/2000, constituită la nivelul Casei Județene de Pensii, a respins cererea reclamantului cu motivarea că acesta s-a născut după perioada strămutării populației din și nu a făcut dovada strămutării părinților săi.

Analizând probele administrate în cauză, Curtea reține că reclamantul G este născut la data de 10.04.1944 în localitatea, județul T, din părinți și.

Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, părinții reclamantului au fost strămutați din -Bulgaria, în baza Tratatului d l Craiova, fiind stabiliți în comuna, județul

Din declarația testimonială a martorului precum și din declarația notarială dată de numiții și, rezultă că părinții reclamantului - (cunoscut și sub numele de ) și - care au avut 6 copii, dintre care trei înregistrați sub numele de, au locuit Bulgaria- până la data de 6.09.1940 după care, din motive de persecuție etnică, au fost strămutați pe teritoriul României și s-au stabilit în localitatea, județul T, deci au făcut obiectul schimbului de populație în urma tratatului româno-bulgar încheiat la C în luna septembrie 1940.

Potrivit art.1 lit.c din Legea nr.189/2000, beneficiază de prevederile OG nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 "persoana cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 06 septembrie 1940 până la 06 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu".

Art.2 din Norma pentru aplicarea nr.OG105/1999 aprobată prin nr.HG 127/2002 definește persoana strămutată în altă localitate, fiind incluse în această categorie și persoanele care au făcut obiectul unui schimb de populație ca urmare a unui tratat bilateral, respectiv Tratatul d l Craiova din 1940.

Din interpretarea dispozițiilor menționate rezultă că beneficiază de prevederile Legii nr.189/2000 nu numai persoanele, cetățeni români, care au suferit în mod direct de pe urma persecuțiilor din motive etnice, dar și copiii născuți în perioada prevăzută de lege, respectiv 06 septembrie 1940 - 06 martie 1945. Aceasta, deoarece consecințele acestor persecuții au fost resimțite nu numai de persoanele strămutate în mod efectiv, ci și de copiii unor astfel de persoane, născuți în perioada de refugiu când îngrădirea libertății părinților s-a răsfrânt în mod implicit și asupra libertății copiilor lor.

Ori, tocmai această îngrădire a libertății este recompensată prin drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000 astfel că nu pot fi excluși de la beneficiile legii copiii celor strămutați care au suferit și ei aceleași interdicții ca și părinții lor la care își aveau în mod legal domiciliul.

Coroborând textele de lege sus enunțate, instanța constată că, reclamantul conform art.1169 Cod civil, a făcut dovada susținerilor sale.

Astfel, din probatoriul administrat rezultă fără putință de tăgadă că reclamantul G este născut la data de 10.04.1944 în localitatea, județul T, fiul lui și, iar părinții acestuia au făcut obiectul schimbului de populație în anul 1940 din - Bulgaria, stabilindu-se în România urmare a Tratatului din 06.09.1940 încheiat la C intervenit între România și Bulgaria.

Pentru considerentele expuse, având în vedere că reclamantul a făcut dovada, prin probele administrate, că părinții săi au fost strămutați din Bulgaria în România în anul 1940, el fiind născut în perioada de refugiu, Curtea apreciază că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000, motiv pentru care urmează a admite acțiunea, a anula hotărârea emisă de pârâtă și a recunoaște reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000 modificată și completată.

Drepturile se vor acorda reclamantului conform art.5 din Norma pentru aplicarea prevederilor nr.OG105/1999 aprobată prin nr.HG127/2002.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamantul G - domiciliat în C,-, județul, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,-, județul

Anulează hotărârea nr.30784/30.06.2008 emisă de pârâtă și recunoaște reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000.

Dispune emiterea de către pârâtă a unei hotărâri în sensul acordării drepturilor prevăzute de lege.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 10 septembrie 2008.

Președinte,

- - -

Grefier,

- -

Red. hot. jud. -

Tehnored. gref.

4 ex/19.09.2008

Președinte:Elena Carina Gheorma
Judecători:Elena Carina Gheorma

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 731/2008. Curtea de Apel Constanta