Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 144/2010. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 144/R/2010 Dosar nr-

Ședința publică din data de 23 februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă

JUDECĂTORI: Clara Elena Ciapă, Lorența Butnaru Maria

- -

GREFIER -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Agenția Județeană Pentru Prestații Sociale împotriva sentinței civile nr. 1146/CA/16.12.2009 Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect refuz acordare drepturi protecție socială.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic pentru recurenta pârâtă Agenția Județeană Pentru Prestații Sociale B și avocat pentru intimata reclamantă -.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că recursul declarat de recurenta pârâtă Agenția Județeană Pentru Prestații Sociale B este declarat în termenul legal, motivat și scutit la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.

De asemenea, se constată că, prin cererea de recurs s-a solicitat soluționarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.

La data de 16 februarie 2010, intimata reclamantă - a depus la dosar prin serviciul de registratură al instanței, concluzii scrise.

Reprezentanți părților arată că nu mai au cereri de formulat și nici probe de administrat.

Nemaifiind cereri de formulat și nici probe de administrat instanța în baza art. 150 coroborat cu art. 316 Cod procedură civilă, constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta recurentei pârâte Agenția Județeană Pentru Prestații Sociale solicită admiterea recursului așa cum fost formulat Susține motivele de al dosar. Arată că la data depunerii cererii nu se acorda indemnizație pentru fiecare naștere și nu în funcție de numărul copiilor care se nășteau. Ulterior prin Legea nr. 529/2009, care modificat art. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2005, s - a prevăzut că în cazul sarcinilor gemelare să se acorde indemnizație majorată cu 700 lei pentru fiecare copil. Susține că reclamanta a născut la data de 2.08.2007,la acel moment nu era în vigoare prevederile Legii nr. 529/2009,și potrivit principiului de drept conform căruia actele normative produc efecte nu și pentru trecut, apreciază că în mod corect s- respins cererea reclamantei.

Reprezentantul reclamantei solicită respingerea recursului, menținerea sentinței ca legală. Prin concluziile scrise a detaliat motivele pentru care apreciază că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică. A invocat prevederile Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2005, a invocat și practica Înalta Curte de Casație și Justiție în sensul că se impune aplicarea principiului egalității de tratament între copii proveniți dintr- naștere simplă sau sarcină gemelară. A invocat de asemenea, practica Curții de APEL BRAȘOV în sensul acordării indemnizației de creștere și pentru cel de al doilea copil. Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față constată că:

La data de 11.05.2009 reclamanta - a chemat în judecată pe pârâta Agenția Județeană de Prestații Sociale B solicitând obligarea pârâtei la plata indemnizației lunare pentru creșterea copilului pentru ambii copii născuți la data de 02.08.2007 în municipiul B, începând cu 02.08.2007 și în continuare și nu pentru un copil, cu cheltuieli de judecată.

Acțiunea reclamantei a format obiectul dosarului nr- a Tribunalului Brașov. În acest dosar instanța a pronunțat pe baza probelor sentința civilă nr. 1146/CA/16.12.2009 a Tribunalului Brașov.

Prin această sentință instanța a dispus următoarele: a admis acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE B și, în consecință: a obligat pârâta să plătească reclamantei indemnizația pentru creșterea celui de-al doilea copil, lunar pentru perioada 2 august 2007-2 august 2009.

A respins excepția tardivității invocată de pârâtă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:

Acțiunea este fondată și are în vedere, în primul rând, finalitatea urmărită de actul normativ ce reglementează indemnizația pentru creșterea copilului, în raport de aceasta examinând dacă există sau nu o discriminare între mamele care au un singur copil sau dau naștere la gemeni, tripleți

Astfel, rațiunea ordonanței este, după cum îi spune și denumirea și după cum reiese din nota de fundamentare, aceea de a susține familia în vederea creșterii copilului, iar modalitățile de susținere sunt, în principal, concediul pentru îngrijirea copilului și indemnizația pentru creșterea copilului.

Dacă în privința primei modalități, concediul pentru îngrijirea copilului, nu există nici o discuție cu privire la numărul de concedii acordate pentru ipoteza nașterii de gemeni (în sensul de a se acorda 2+2 ani sau de a beneficia ambii părinți), acesta depinzând în mod explicit de vârsta copilului (textul este foarte clar, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani), nu același lucru se poate spune despre indemnizația pentru creșterea copilului.

Așa cum a statuat, în interpretare, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 1947/2007, în soluționarea excepției de nelegalitate a art. 2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor nr.OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului aprobate prin nr.HG 1825/2005, "Instanța de fond a apreciat corect că acordarea indemnizației lunare a fost raportată prin art. 6 din nr.OUG 148/2005la numărul copiilor născuți, iar nu la numărul nașterilor, situație în care dispozițiile art. 2 din normele metodologice sunt nelegale. nașterea ca reprezentând aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii, art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1825/2005 completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară în aplicarea căruia a fost adoptat și încalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și multiplă".

Chiar dacă decizia ÎCCJ nu se impune în prezenta cauză cu autoritate de lucru judecat, ea poate fi reținută de instanță în considerarea interpretării pe care o dă implicit naturii juridice a indemnizației, anume ca un drept al copilului, astfel încât principiul nediscriminării între aceștia, după cum provin din sarcini simple sau multiple, să fie aplicabil la speță.

Mai mult, ÎCCJ statuează expressis verbis că "va fi respinsă și susținerea recurentului că indemnizația lunară nu reprezintă o măsură de protecție a copilului, cu atât mai mult cu cât beneficiarul dreptului rezultă din norma legală cuprinsă în art. 6 din ordonanța de urgență și nu poate fi stabilit prin trimitere la actele normative referitoare la alte forme de protecție socială".

La toate acestea se adaugă, aspect deloc neglijabil în economia argumentării, și caracterul imprevizibil al nașterii de gemeni, imposibilitatea de prevedere și/sau de influențare a sarcinii din partea părinților. Prin urmare, nu poate fi vorba nici de niște efecte ale mai multor sarcini succesive, care să fi fost asumate în cunoștință de cauză.

De altfel, OUG nr. 148/2005 nu definește nașterea, astfel că nu se justifică o interpretare diferită pentru faptul ce derivă din naștere față de celelalte situații generatoare ale drepturilor solicitate, singura concluzie logică, rațională și rezonabilă fiind aceea că în cazul nașterii elementul de referință trebuie să fie numărul copiilor, iar nu cel al nașterilor.

S-a respins excepția tardivității formulării cererii întrucât reclamanta nu a solicitat anularea unui act administrativ ci recunoașterea dreptului legal la plata indemnizației pentru cei doi copii.

Raportat considerentelor de fapt și de drept expuse, văzând că refuzul manifestat de pârâtă este unul nejustificat, în temeiul dispozițiilor art. 1, 2 al. 1 lit. c, i și art. 18 din Legea contenciosului administrativ Nr. 554/2004 a fost admisă acțiunea astfel cum a fost formulată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței civile atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca neîntemeiată și nelegală.

În dezvoltarea criticilor de recurs se arată următoarele:

În data de 02.08.2007 doamna - a născut 2 copii și, copii pentru care a solicitat acordarea indemnizației pentru creșterea copilului și a alocațiilor de stat pentru copii. Prin decizia nr. 451.-/17.05.2007, doamnei - i-a fost aprobată acordarea indemnizației pentru creșterea copilului în cuantum de 600 lei și a 2 alocații de stat pentru copii în cuantum de 200 lei fiecare pentru copiii și, decizie ce nu a fost atacată în termenul legal de 30 zile, nici în termenul de prescripție de 6 luni de la data emiterii actului așa cum prevăd art. 7 alin. (1) și art. 11 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, nici în termen de 6 luni de la data expirării termenului legal de soluționare a plângerii prealabile, și în consecință decizia nr. 451.-/17.05.2007 a rămas definitivă și irevocabilă, cererea de chemare în judecată fiind tardiv introdusă.

Reclamanta a solicitat tardiv, nu în termenul legal de 30 de zile, acordarea a două indemnizații pentru cei doi copii ai săi prin adresa 2028/23.02.2009, răspunsul AJPS B fiind transmis prin adresa nr. 774/24.02.2009.

În conformitate cu legislația în vigoare din momentul depunerii cererii de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului, gemenii erau considerați rezultatul unei singure nașteri, iar indemnizația pentru creșterea copilului/copiilor se acordă pentru fiecare naștere, nu în funcție de numărul de copii născuți, așa cum prevedeau de altfel art. 2 alin. 2 și art. 3 din HG nr. 1825/2005 coroborate cu art. 6 alin. 1, alin. 3 și 4 din OUG nr. 148/2005 și se acordă o singură indemnizație pentru fiecare naștere.

OUG nr. 148/2005 reglementează susținerea familiei în vederea creșterii copiilor. Pentru atingerea scopului legii, legiuitorul a apreciat diferite măsuri care instituie drepturi pentru copil și pentru părinții săi sau pentru persoana care exercită drepturile lor.

Concediul și indemnizația de creștere a copilului, reglementate de OUG nr. 148/2005 sunt drepturi ale părintelui care își întrerupe activitatea profesională pentru a sta cu copilul/copiii. Prin urmare, indemnizația este acordată părintelui, ca măsură de asistență socială pentru a substitui faptul că părintele nu realizează venituri în această perioadă. Pe de altă parte, părintele mai primește în numele copiilor și alocația de stat pentru copii, reglementată de Legea nr. 61/1993, în prezent de 200 lei /copil, care este un drept al copilului, așa cum precizează foarte clar Legea nr. 61/1993 în art. 3 alin. 2.

În concluzie alocația de stat este destinată acoperirii nevoilor copilului, acesta fiind motivul pentru care ea se acordă pentru fiecare copil separat, în timp ce indemnizația pentru creșterea copilului reprezintă un substitut al venitului pe care îl putea realiza părintele dacă nu stătea acasă și este un drept personal, netransmisibil al părintelui care a optat pentru întreruperea activității profesionale în vederea creșterii copilului. logica normelor în vigoare de la data depunerii cererii, nu există motiv pentru care părintele să primească în nume propriu 2 indemnizații, tot așa cum dacă ar lucra ar primi un singur salariu.

Concluzia că acesta era înțelesul actului normativ rezultă de altfel și din faptul că doar ulterior, prin Legea nr. 239/10.06.2009 au fost modificate prevederile art. 2 din OUG nr. 148/2005 prevăzându-se ca în cazul sarcinilor gemelare cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, nu că se acordă 2 indemnizații. Având însă în vedere faptul că doamna - a născut în data de 02.08.2009 când nu erau în vigoare prevederile Legii nr. 239/10.06.2009 și potrivit principiului de drept căruia actele normative nu produc efecte pentru trecut, dispune numai pentru viitor, rezultă că Agenția Județeană de Prestații Sociale B în mod corect, prin decizia nr. 451.-/17.05.2007, i-a acordat doamnei - o singură indemnizație pentru creșterea copilului.

Față de dispozițiile legale invocate, rezultă fără echivoc că reclamanta nu poate beneficia de dispozițiile OUG nr. 148/2005 astfel cum ele au fost modificate prin Legea nr. 239/10.06.2009, întrucât instanța trebuie să judece speța având în vedere dispozițiile legale în vigoare la data nașterii și stabilirii dreptului reclamantei la indemnizația pentru creșterea copilului.

AJPS B, având statutul de serviciu public deconcentrat, cu personalitate juridică, în calitate de subiect de drept investit cu atribuții de autoritate publică, are obligația legală de a respecta dispozițiile actelor normative invocate, aceasta instituție neavând facultatea de a exercita sau nu, drepturi care decurg din calitatea sa și implicit, de a-și îndeplini obligațiile care incumbă din această calitate.

În concluzie a solicitat față de cele invocate mai sus, admiterea recursului.

În drept a invocat prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă în sensul că hotărârea atacată este lipsită de temei legal și este dată cu aplicarea greșită a legii, și prevederile Legii 554/2004, OUG nr. 148/2005 și HG nr. 1025/2006, Legea nr. 239/10.06.2009.

Față de recursul declarat în cauză intimata reclamantă - a formulat Concluzii scrise ( 9-10 dosar) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, sentința atacată nr. 1146/C/2009 a Tribunalului Brașov și prin prisma criticilor de recurs, constată recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:

Din întreg probatoriu administrat în cauză, rezultă că în mod corect și legal a reținut instanța de fond situația de drept și de fapt dedusă judecății, pronunțând o hotărâre temeinică și legală și pe excepția tardivității și pe fond.

Astfel, în ce privește prima critică de recurs, invocată de AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE B, cea a tardivității acțiunii reclamantei, excepția este corect respinsă de instanța de fond prin sentința atacată, instanța de recurs constată că:

Reclamanta - a născut la 02.08.2007 doi copii gemeni. Prin decizia nr. 451.-/17.05.2007 a AJPS B reclamantei i-a fost acordată indemnizația pentru creșterea doar a unuia dintre copii născuți la 02.08.2007.

Prin cererea nr. 2028/23.02.2009 reclamanta s-a adresat AJPS B solicitând oad oua indemnizație pentru cei doi copii gemeni.

Răspunsul AJPS Baf ost unul negativ fiind comunicat cu adresa nr. 774/24.02.2009.

În mai 2009 înainte de împlinirea termenului legal de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 - s-a adresat instanței de judecată solicitând indemnizația de creștere și pentru cel de al doilea copil.

Având în vedere dispozițiile art. 10 din OUG nr. 148/2005 coroborat cu art. 8 din același act normativ potrivit cărora drepturile prevăzute de respectiva ordonanță se acordă la cerere, se cuvin și se plătesc începând cu data nașterii copilului, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 zile lucrătoare de la acea dată, de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situații, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusă peste termene.

În consecință cererea este depusă în termen, excepția invocată de pârâtă urmând a fi respinsă ca nefondată.

Așa fiind, se va înlătura acțiunea criticată ca nelegală și nejustificată.

Pe fondul cauzei, adică a legalității și temeiniciei admiterii cererii reclamantei prin sentința Tribunalului Brașov, instanța de recurs constată că:

În drept, analizând excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 din Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 148/2005, norme aprobate prin HG nr. 1825/2005, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că se impune a fi aplicat principiul egalității de tratament între copii proveniți dintr-o sarcină simplă și una multiplă, soluție ce se impune și în cauza de față.

Prin HG nr. 1025/2006, act normativ aplicabil în cauză, se menține definiția dată nașterii în sensul că prin naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii.

Având în vedere că OUG nr. 148/2005 reglementează susținerea familiei în vederea creșterii copilului, că drepturile se raportează în primul rând în interesul copilului și nu la contribuțiile mamei la asigurările sociale, că drepturile se solicită și se acordă pentru copii efectiv născuți și nu pentru părinți, se apreciază că se impune obligarea pârâtei AJPS B și la plata indemnizației de creștere și pentru al doilea copil.

Reclamanta invocă și argumentul de practică judecătorească, instanțele pronunțându-se în sensul acordării indemnizației de creștere a copiilor pentru ambii gemeni. Cu titlu de exemplu se invocă decizia nr- a Curții de APEL BRAȘOV și decizia nr. 864/2008 a Curții de Apel Bacău, ambele decizii aflându-se la dosarul prezentei cauze.

În concluzie, criticile formulate de recurent pe fond și pe excepție urmează a fi înlăturate pe considerente de fapt și de drept și de observațiile expuse mai sus.

În esență, se constată că în cauză nu este vorba de o hotărâre pronunțată cu încălcarea legii sau cu interpretarea greșită a normelor de drept sau a probelor de la dosar și nici nu poate fi vorba de lipsa de temei de drept a sentinței civile atacate.

Așa fiind, se constată că nu sunt incidente în cauză prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Raportat la cele reținute și la apărarea formulată de intimată reclamanta prin Concluzii scrise depuse în recurs, acestea se vor reține ca justificate față de cele în fapt și în drept expuse mai sus. Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de pârâta Agenția Județeană Pentru Prestații Sociale cu sediul în B,-, județ B, împotriva sentinței civile nr 1146/CA/16.12.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23.02.2010.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Lorența Butnaru Maria

- - - - - -

Grefier,

Red. - 2.03.2010

Dact. B- 2.03.2010/ex.

Jud fond- T

Președinte:Clara Elena Ciapă
Judecători:Clara Elena Ciapă, Lorența Butnaru Maria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 144/2010. Curtea de Apel Brasov