Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 2650/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2650
Ședința publică din data de 28 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 3: Maria Hrudei
GREFIER:- -
S-a luat spre examinare recursul formulat de către reclamanta, împotriva Sentinței civile nr. 869 din 3 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtele intimate AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE și DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ C, având ca obiect refuz acordare drepturi protecție socială (persoane cu handicap, protecția copilului) - indemnizație pentru creșterea copilului.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare se prezintă av. în reprezentarea intereselor recurentei, care depune delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că recursul este declarat în termen, procedura de citare este legal îndeplinită, iar părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de 27.10.2009 se înregistrează din partea recurentei note de ședință.
Prezentă la dezbateri, reprezentanta recurentei depune copia Deciziei civile nr.2150/2009 pronunțată de către Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-, reprezentând jurisprudența curții într-o speță similară.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii extinse și precizate formulate de reclamantă, cu obligarea intimatei să emită decizie cu privire la plata îndemnizației pentru cel de al doilea copil și achitarea sumei de 14.400 lei reprezentând îndemnizația pentru perioada 25.04.2006-25.04.2008, pentru motivele expuse pe larg în scris. În susținere arată că nu există nici un impediment pentru ca intimata să nu emită o decizie de plată pentru cel de al doilea copil. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată aferente judecării pricinii la fond.
La solicitarea instanței arată că nu s-a formulat contestație în prima decizie ci doar cerere tipizată pentru un singur copil.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.869 din 3 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ C, și, în consecință, s-a respins cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu această pârâtă.
S-a respins cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția de Muncă și Protecție Socială C, că începând cu data de 1.11.2008, Direcția de Muncă și Protecție Socială C s-a reorganizat, în urma reorganizării rezultând 2 instituții cu personalitate juridică distinctă, după cum urmează: Direcția de Muncă și Socială, care are atribuții în ceea ce privește relațiile de muncă și Agenția Județeană pentru Prestații Sociale C, cu atribuții în ceea ce privește prestațiile de asigurări sociale. Prin urmare, în cauză calitate procesuală pasivă are Agenția Județeană pentru Prestații Sociale C, motiv pentru care excepția invocată a fost admisă.
Referitor la fondul cauzei, tribunalul a constatat că la data de 25.04.2006, reclamanta a născut 2 copii gemeni. În urma cererii formulate de reclamantă, pârâta a emis decizia nr. 8285/21.06.20067, prin care i-a acordat indemnizația pentru creșterea copilului în cuantum de 800 lei/lună începând cu data de 07.06.2006, în temeiul dispozițiilor OUG nr. 148/2005 și a HG nr. 1025/2006. Reclamanta nu a formulat contestație împotriva acestei decizii, ci a solicitat doar obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să i se recunoască și acorde câte 2 indemnizații lunare pentru creșterea copilului, pentru fiecare minor în parte și plata acestor sume.
Or, cum decizia emisă nu a fost contestată potrivit dispozițiilor art. 9 din OUG nr. 148/2005, acțiunea nu mai putea fi primită, deoarece ar însemna coexistența a 2 decizii inconciliabile din punct de vedere al cuantumului indemnizației cuvenite reclamantei pentru cei doi copii minori.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței ca nelegală și obligarea intimatei la cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului a arătat că soluția dată încalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o naștere simplă și cei proveniți dintr-o naștere multiplă. Acordarea unei indemnizații lunare ar trebui să fie raportată la numărul de copii născuți, iar nu la numărul nașterii.
S-a mai susținu că prin Decizia nr.1947/04.04.2007, Inalta C de Casație și Justiție a admis excepția de nelegalitate a dispozițiilor art.2 din Normele metodologice de aplicare a nr.OUG148/2005, aprobate de nr.HG1825/2005, apreciind că, definind nașterea ca reprezentând aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii, art.2 din nr.HG1825/2005 completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară în aplicarea căruia a fost adoptat și încalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și multiplă.
Mai arată că a solicitat acordarea unei indemnizații în cuantum dublu și nu dublarea perioadei de concediu, a solicitat doar acordarea indemnizației și pentru cel de al doilea copil, raportat la faptul că, deși a avut o singură sarcină, a născut doi copii care au dreptul să beneficieze de indemnizație lunară.
Agenția Județeană pentru Prestații Sociale C, prin întâmpinarea de la 9-10 solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, Curtea reține că este întemeiat pentru următoarele considerente:
Din actele dosarului rezultă că la 25 aprilie 2006 reclamanta a născut doi gemeni, - și -, că apoi a solicitat acordarea indemnizației pentru creșterea copilului pentru care prin actul emis s-a stabilit că este îndreptățită să primească o indemnizație de 600 lei.
Ulterior reclamanta s-a adresat pârâtei solicitând acordarea încă a unei indemnizații de 600 lei, având în vedere că a născut doi copii și nu a beneficiat d acest drept pentru doi copii.
Cele susținute de reclamanta recurentă sunt întemeiate întrucât art. 6 alin 1 și 4 din OUG nr. 148/2005 nu se referă expres la împrejurarea că, într-o astfel de situație, se acordă o singură indemnizație în cuantum de 600 lei lunar.
Din contră, din dispozițiile legale menționate, rezultă intenția legiuitorului de a acorda această sumă pentru creștereacopilului,fiind evident că, atunci când în urma nașterii rezultă gemeni, premisa de la care se pornește pentru stabilirea indemnizației este diferită.
Mai mult, alin. 4 al art. 6 vine în sprijinul susținerilor reclamantei, întrucât se referă la situația în care, în timpul concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, se naște al doilea copil, măsura de protecție instituită în acest caz fiind aceea a prelungirii corespunzătoare a concediului, chiar dacă se acordă în continuare doar cuantumul de 600 lei lunar.
Or, dacă în aceste condiții legiuitorul a prevăzut remediul prelungirii concediului, este inechitabil ca, în situația reclamantei, să se susțină legalitatea măsurii de plată a aceleiași sume, fără a fi instituită o altă măsură de protecție, care să țină cont de realitățile unei familii cu 2 copii. În același sens sunt, de altfel, și prev. art. 8 din nr.HG 1.025/2006, care au fost în mod greșit invocate de către prima instanță pentru a justifica soluția de respingere a acțiunii reclamantei.
De asemenea, se remarcă că distincția susținută de către pârâtă nu este prevăzută și în situația reglementată de textul art. 5 alin. 2 și art. 6 alin. 1 din nr.OUG 148/2005, respectiv, teoretic, o familie ar putea să adopte/ia în plasament etc. simultan doi copii, iar pentru aceștia ar fi îndreptățită la acordarea sumei de 1.200 lei lunar.
Din această perspectivă, este inechitabil ca părinții firești ai gemenilor să nu fie tratați cu aceeași unitate de măsură ca și persoanele care adopta sau iau in plasament doi sau mai mulți copii, motiv pentru care, prevederile art. 3 alin. 1 din nr.HG 1.025/2006 vor fi înlăturate de către instanță, întrucât este vorba despre un act normativ cu un inferior și este inadmisibil ca prin intermediul unor norme metodologice de aplicare a unui act normativ să se adauge la conținutul acestuia.
Pentru a dispune în acest sens, Curtea apreciază că prevederile textelor legale mai sus arătate trebuie interpretate în ansamblul lor, în sensul recunoașterii dreptului de a beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului/copiilor, ca măsură concretă de protecție socială, în favoarea persoanelor îndreptățite, acordarea ei fiind condiționată, în mod justificat, doar de cerința existenței unei perioade contributive minime, condiție îndeplinită în speță.
Este relevantă, în acest sens, expunerea de motive ce se regăsește în preambulul nr.OUG 148/2005, conform căreia acest act a fost adoptat din necesitatea îmbunătățirii echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, în scopul stimulării creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al copiilor,
În mod întemeiat a susținut reclamanta că este clară intenția legiuitorului de a preveni inechități în legătură cu acordarea indemnizației de creșterea copilului și această intenție a legiuitorului ar trebui să primeze atunci când se interpretează textele de lege la care s-a făcut referire mai sus.
Nu poate fi reținută nici trimiterea pe care pârâta o face la decizia nr. 937/2006 a Curții Constituționale, întrucât aceasta s-a pronunțat doar asupra compatibilității textului art. 6 alin. 1 din nr.OUG 148/2005 cu prevederile constituționale, respectiv art. 16, însă respingerea excepției de neconstituționalitate, nu poate fi opusă judecătorului fondului, în sensul în care ea ar trasa direcții clare de aplicare și interpretare a acestui articol.
Astfel, Curtea apreciază că este atributul său exclusiv să aplice legea în spiritul său, într-o manieră echitabilă, fără însă ca prin aceasta să constate o încălcare a prev. art. 16 din Constituția României, raportat la starea de fapt care a făcut deja obiectul analizei contenciosului de constituționalitate, ci procedând la o analiză unitară și coroborată a textelor legale mai sus redate.
Nu este lipsit de semnificație că modul în care instanța de recurs a înțeles să interpreteze dispozițiile legale menționate este confirmat de modificarea adusă art. 2 din OUG nr. 148/2005 prin Legea nr. 239/2009, potrivit căruia "Cuantumul indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1) se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere."
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 teza I pr.civ. recursul declarat va fi admis, cu consecința modificării sentinței în sensul admiterii acțiunii introductive, conform dispozitivului.
În baza art.274 pr.civ. pârâta va fi obligată să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva Sentinței civile nr. 869 din 3.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o modifică în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ C și în consecință obligă pârâta să achite reclamantei suma de 14.400 lei reprezentând îndemnizație pentru cel de al doilea copil născut pentru perioada 25.04.2006-25.04.2008.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în fond.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.EG
Dact./5ex.
25 noiembrie 2009
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Eleonora Gheța, Maria Hrudei
