Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 79/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--15.10.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.79
Ședința publică din 21.01.2010
PREȘEDINTE: Maria Belicariu
JUDECĂTOR 2: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 3: Diana Duma
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul Consiliul Județean A - Comisia pentru Protecția Copilului împotriva sentinței civile nr. 1057/24.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect refuz acordare drepturi protecție socială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat aflat în substituirea av. - în reprezentarea reclamantului intimat și consilier juridic în reprezentarea pârâtului recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantului intimat depune împuternicire avocațială, delegație de substituire și întâmpinare pe care o comunică și cu reprezentantul pârâtului recurent, care, la rândul său depune delegație.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul pârâtului recurent solicită admiterea recursului pentru motivele învederate în scris.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond, pentru motivele arătate în întâmpinarea depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Constată că prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Arad sub nr- reclamantul a chemat în judecată pârâtul Consiliul județean A - Comisia pentru Protecția Copilului solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hot. Nr. 1009 din 08.10.2008 privind reevaluarea cazului pentru copilul, prin care s-a schimbat încadrarea acestuia din gradul de handicap grav în gradul de handicap accentuat; menținerea gradului de handicap grav și în consecință obligarea Comisiei pentru protecția copilului din cadrul Consiliului Județean A la eliberarea certificatului de încadrare în gradul de handicap grav.
Prin sentința civila nr. 1057/24.06.2009 Tribunalul Arada admis acțiunea în contencios administrativ si a anulat Hotărârea nr. 1009 din 08.10.2008 privind reevaluarea cazului privind copilul prin care s-a eliberat certificatul de încadrare în gradul de handicap accentuat și a obligat Comisia pentru protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean A la eliberarea certificatului de încadrare în gradul de handicap grav avut anterior de copilul.
În motivarea sentinței s-a menționat ca fiul reclamantului, a fost diagnosticat cu - cancer osos de agresivitate extremă. Se arata ca prin Certificatul de încadrare a copilului, nr. 995/17.10.2007, într-un grad de handicap, Comisia pentru Protecția Copilului Aas tabilit încadrarea în gradul de handicap grav cu asistent personal. Se menționează ca in data de 22.02.2008 minorul grație a bunăvoinței și generozității unor persoane fizice a fost supus unei intervenții chirurgicale la Institutul Ortopedic din -Italia.
Se arata ca prin Raportul medical din 29 februarie 2008 al Institutului Ortopedic din (fila 5 dosar) se reține următoarele:" examenele histologice hotărâte sunt în curs și diagnosticul final și necroza tumorii vor fi comunicate în timpul cuvenit, Protocolul de chimioterapie postoperator va trebuie să fie decis pe baza raportului histo patologic final".
Instanța a reținut ca din Raportul de expertiză medico -legală ( fila 69 dosar), rezultă că din rezultatele investigațiilor medicale de specialitate efectuate postoperator, "nu se poate stabili cu certitudine stadiul bolii canceroase în prezent" dar "conform literaturii medicale de specialitate, această boală este a doua formă de cancer osos la pacienți tineri, frecvența ei fiind de mai puțin de 2 cazuri la 1,5 - 2 milioane de copii, iar din această cauză este clasificată ca și o tumoră malignă rară dar cu o evoluție agresivă cu posibilități de metastazare rapidă.
Se menționează in considerentele sentinței ca in ceea ce privește riscurile pe care le prezintă copilul și posibilitatea cancerului osos de a recidiva, se apreciază în același raport medico-legal, faptul că "supraviețuirea la 3 ani a fost de 66% la pacienți cu tumori localizate, categorie în care este încadrat și minorul, dar posibila existenței unor recidive nu pot fi diagnosticate cu aparatura medicală existentă".
Reclamantul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză medico-legală, considerând că raportat la concluziile medico-legale că expertul trebuia să răspundă neechivoc și cu privire la obiectivul stabilit, respectiv dacă se impune schimbarea gradului de handicap, deoarece în expertiză se precizează că acest aspect nu face obiectul criteriologiei medico-legale și sunt evaluate de Comisia pentru Protecția Copilului
Instanța, în considerarea faptului că raportul de expertiză medico-legală a răspuns obiectivelor expertizei raportat la documentația și rezultatele investigațiilor medicale de specialitate nu și-a însușit obiecțiunea formulată de reclamant apreciind că certificatele de încadrare a copilului într-un grad de persoane cu handicap revin în competența Comisiei pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean A care trebuie să propună conform 1437/2004 încadrarea în grad de handicap.
Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei, pârâtul Consiliul Județean A arată, cu privire la expertiza medico-legală, faptul că minorul prezintă diagnosticul de operat, încadrându-se în categoria pacienților cu tumori localizate, iar însănătoșirea este de 66% la pacienții cu tumori localizate. Arată că Hot. 1009/08.10.2008 a Comisiei pentru protecția copilului este legală și temeinică precum și faptul că la elaborarea acesteia s-a ținut cont de legislația în vigoare respectiv de nr. 725/01.10.2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora și de HG nr. 1437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului.
Ca atare, revenind la fondul problemei supuse dezbaterii, instanța înțelege să arate că "nu pune la îndoială profesionalismul și corectitudinea membrilor din serviciul de evaluare complexă, așa cum arată și intimatul Consiliul Județean, dar totodată instanța este datoare să dea eficiență deplină art. 23 din Convenția cu privire la drepturile copilului, să rețină incidența în litigiul dedus judecății prevederilor Ordinului nr. 752/2002 emis de Ministerul Sănătății și familiei cuprinse în Anexa 2 pct.IX ale dispoziții legale cu privire la afectările legate de boala canceroasă prevăd în mod expres căpostoperator, la 2 ani de la întreruperea tratamentului se poate face încadrarea în gradul mediu de handicap, dacă nu sunt semne de recidivă locală sau regională ori tulburări funcționale posterapeutice.
Se arata ca raportat la starea reală de fapt dedusă judecății, instanța constată că atâta timp cât intervenția chirurgicală a avut loc la data de 22.02.2008, iar din raportul medical al Institutului de Ortopedie din rezultă că histopatologia tumorii maligne nu este definitivată și că se impune începerea tratamentului de chimioterapie, aspecte medicale care se coroborează și cu constatările expertizei efectuate în cauză, care suplimentează probațiunea în sensul că acest diagnostic de tumoare malignă este cu o evoluție agresivă și cu posibilitatea metastazare rapidă, nu exclude posibilitatea unor recidive și, în considerarea faptului că terapia minorului continuă și după data de 22.02.2008 îndrituie instanța să rețină că schimbarea și gardul mediu de handicap înainte de 2 ani de la întreruperea tratamentului, nu are nici un temei legal.
Se menționează ca este semnificativ în acest sens a fi reținut că în condițiile în care în expertiza medico-legală se menționează în mod expres că eventuale semne de recidivă nu pot fi diagnosticate cu aparatura medicală existentă în prezent, iar pârâtul nu a făcut dovada în cauză că cele 2 condiții prevăzute în textul de lege menționat, sunt îndeplinite la momentul emiterii actului administrativ atacat, respectiv că tratamentul minorului a fost întrerupt și că nu sunt semne de recidivă, iar afecțiunea este curabilă la 6 luni de la data intervenției chirurgicale, în aceste condiții instanța apreciind că dispozițiile alin. 1 din Anexa 2 cap. IX din Ordinul 725/2002, nu se circumscriu obiectului speței deduse judecății, astfel că a înlăturat argumentele de drept invocate de către pârât, ca fiind nefondate.
La pronunțarea soluției instanța a avut în vedere în primul rând faptul că cenzurarea legalității actului administrativ atacat se valorifică la momentul emiterii acestuia în raport cu dispozițiile legale incidente, respectiv Anexa 2 pct. IX din nr. 752/2002 și nu în ultimul rând, cu probațiunea administrată în cauză, probațiune care se coroborează cu susținerile reclamantului judicios argumentate, respectiv de a nu se schimba încadrarea gradului de handicap, atâta timp cât nu există certitudinea că evoluția bolii canceroase nu va recidiva.
Cum reclamantul a făcut dovada vătămării în dreptul legal și interesul legitim ocrotit de lege al copilului, instanța, în baza art. 1,2, 18 din legea 554/2004 a admis acțiunea reclamantului și a dispus anularea actului administrativ atacat emis de pârât și a obligat pe acesta la emiterea certificatului de încadrare în gradul de handicap grav avut anterior emiterii actului administrativ atacat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Consiliul Județean A - Comisia pentru Protecția Copilului, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate si respingerea acțiunii formulate.
În motivare, se arata că la pronunțarea sentinței atacate, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile Ordinului 725/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție socială a acestora, emis de Ministerul Sănătății și Familiei, care în anexa 2 la cap.IX prevede următoarele:" legate de boala canceroasă
- afecțiunea într-un stadiu curabil - poate orienta spre asimilare temporară cu gradul accentuat de handicap:
- stadiul avansat / inoperabil, cu tulburări funcționale majore determinate de boală - poate orienta spre gradul grav de handicap; în cursul tratamentului intensiv, conform recomandărilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav de handicap pe o perioadă de 12 luni, apoi în funcție de evoluție:
- postterapeutic, la 2 ani de la întreruperea tratamentului, se poate face încadrarea în gradul mediu de handicap, dacă nu sunt semne de recidivă locală sau regională ori tulburări funcționale postterapeutice."
Recurentul arată că, conform ultimului bilet de ieșire din spital din data de 24.10.2008 rezultă faptul că, copilul a fost operat, a urmat un tratament citostatic, iar la momentul reevaluării prezenta stare generală bună și mers posibil normal.
Se menționează ca din prevederile Ordinului 725/2002 rezultă că încadrarea în gradul de handicap grav se poate face numai în cazurile în care boala este avansată și bolnavul nu a fost operat sau este inoperabil, apoi în funcție de evoluție.
În cauză, se precizează ca copilul a fost operat la 22.02.2008 și a terminat de urmat și tratamentul post operator. Comisia ținând cont de prevederile legale, de diagnosticul prezentat la data evaluării și de starea de sănătate, a încadrat copilul în următorul grad de handicap și anume "accentuat" deoarece nu mai erau îndeplinite condițiile pentru menținerea lui în gradul de handicap "grav".
Recurentul consideră că în mod eronat instanța a reținut că prevederile Ordinului 725/2002 nu sunt aplicabile în speță întrucât nu s-a făcut dovada întreruperii tratamentului și că nu sunt semne de recidivă, întrucât din biletul de ieșire din spital rezultă că a fost operat, a urmat tratament cu citostatice, că are o stare generală bună și mers posibil normal. În ceea ce privește semnele de recidivă, dacă ele, din păcate, vor apărea, se va proceda la o nouă evaluare cu posibilitatea de revenire la gradul grav de handicap.
Legal citat, reclamantul intimat a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
In considerente, reclamantul arata ca prin acțiunea principală a solicitat anularea Hotărârii nr. 1009 din 08.10.2008 privind reevaluarea cazului pentru fiul său -, prin care s-a schimbat încadrarea acestuia din gradul de handicap grav în gradul de handicap accentuat, menținerea gradului de handicap grav și în consecință obligarea Comisiei pentru protecția copilului din cadrul Consiliul Județean A la eliberarea certificatului de încadrare în gradul de handicap grav.
Prin sentința pronunțată instanța de fond a admis acțiunea așa cum a fost formulată și a dispus anularea Hotărârii nr. 1009 din 08.10.2008 privind reevaluarea cazului pentru copilul, prin care s-a schimbat încadrarea acestuia din gradul de handicap grav în gradul de handicap accentuat, menținerea gradului de handicap grav și în consecință obligarea Comisiei pentru protecția copilului din cadrul Consiliul Județean A la eliberarea certificatului de încadrare în gradul de handicap grav.
In considerentele acestei hotărâri instanța de fond a reținut că în cauză sunt aplicabile prevederile Ordinului nr. 725/2002 emis de Ministerul Sănătății și Familiei, cuprinse în Anexa 2, pct. IX, cu privire la afectările legate de boala canceroasă potrivit cărora: "postterapeutic, la 2 ani de la întreruperea tratamentului, se poate face încadrarea în gradul mediu de handicap, dacă nu sunt semne de recidiva locală sau regionala ori tulburări funcționale postterapeutice."
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a formulat recurs, pârâta Consiliul Județean A - Comisia pentru protecția copilului solicitând modificarea hotărârii, în sensul respingerii acțiunii principale.
Consideră că recursul formulat de Consiliul Județean A - Comisia pentru protecția copilului este netemeinic deoarece fiul său -, diagnosticat cu (un cancer osos de agresivitate extremă), a fost supus la data de 22.02.2008, unei intervenții chirurgicale în Italia, la Institutul Ortopedic din, constând într-o rezecție periferică femurală și reconstrucție cu o proteză femurală.
La data de 08.10.2008, Comisia pentru protecția copilului, a reevaluat situația fiului său -, dispunând schimbarea încadrării din gradul de handicap grav, în grad de handicap accentuat.
Deși starea de sănătate a fiului său s-a îmbunătățit în urma intervenției chirurgicale antemenționate situația acestuia așa cum rezultă și din raportul Institutului Ortopedic din este incertă.
Aflându-ne în fața unei afecțiuni legate de boala canceroasă consideră că e necesară trecerea unei perioade mai îndelungate pentru a se stabili în mod neechivoc lipsa oricărui risc în ce privește recidiva acestei boli.
Precizează că, deși Comisia pentru protecția copilului nu a contribuit câtuși de puțin la intervenția chirurgicală mai sus amintită - intervenția fiind foarte costisitoare, iar sumele de bani au fost colectate prin bunăvoința și generozitatea unor persoane fizice - aceasta "și-a adus aportul" doar prin simpla schimbare a gradului de handicap a fiului meu din grav în accentuat.
În acest context, consideră că în cauză sunt aplicabile prevederile Ordinului nr. 725/2002 emis de Ministerul Sănătății și Familiei, cuprinse în Anexa 2, pct. IX, cu privire la afectările legate de boala canceroasă potrivit cărora: " postterapeutic, la 2 ani de la întreruperea tratamentului, se poate face încadrarea în gradul mediu de handicap, dacă nu sunt semne de recidiva locală sau regionala ori tulburări funcționale postterapeutice." Or, în cazul în speță, atâta timp cât intervenția a avut loc la data de 22.02.2008, terapia fiului său continuând și după această dată, solicitarea sa de a nu se schimba încadrarea gradului de handicap atâta timp cât nu există certitudinea că starea canceroasă nu va recidiva, este pe deplin întemeiată.
În drept, își întemeiază cererea pe prevederile art. 115. pr. civ. prevederile Ordinului Ministerului Sănătății și Familiei nr. 725/2002.
Examinând recursul de fata, raportat la motivele de recurs invocate, analizând cauza sub toate aspectele, conform art. 304 ind. 1 Cod proc civ, Curtea constata următoarele:
Curtea constata ca reclamantul a chemat în judecată pârâtul Consiliul județean A- Comisia pentru Protecția Copilului solicitând instanței pronuntarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Hot. Nr. 1009 din 08.10.2008 privind reevaluarea cazului pentru copilul, prin care s-a schimbat încadrarea acestuia din gradul de handicap grav în gradul de handicap accentuat; menținerea gradului de handicap grav și în consecință obligarea Comisiei pentru protecția copilului din cadrul Consiliului Județean A la eliberarea certificatului de încadrare în gradul de handicap grav.
, fiul reclamantului, a fost diagnosticat cu - cancer osos de agresivitate externă. Prin Certificatul de încadrare a copilului, nr. 995/17.10.2007, într-un grad de handicap, Comisia pentru Protecția Copilului Aas tabilit încadrarea în gradul de handicap grav cu asistent personal. Ulterior, in data de 22.02.2008 minorul a fost supus unei intervenții chirurgicale la Institutul Ortopedic din -Italia.
Pârâtul-recurent Consiliul Județean A arată că minorul prezintă diagnosticul de operat, încadrându-se în categoria pacienților cu tumori localizate, iar însănătoșirea este de 66% la pacienții cu tumori localizate. Arată că Hot. 1009/08.10.2008 a Comisiei pentru protecția copilului este legală și temeinică precum și faptul că la elaborarea acesteia s-a ținut cont de legislația în vigoare respectiv de nr. 725/01.10.2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora și de HG nr. 1437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului.
Curtea constata ca in mod temeinic prima instanța a încuviințat efectuarea unei expertize medicale de specialitate care sa clarifice starea de sănătate a minorului.
Astfel fiind, Curtea constata ca in raportul de expertiză medico -legală ( fila 69 dosar fond), rezultă că din investigațiile de specialitate efectuate postoperator, "nu se poate stabili cu certitudine stadiul bolii canceroase în prezent" dar " conform literaturii medicale de specialitate, această boală este a doua formă de cancer osos la pacienți tineri, frecvența ei fiind de mai puțin de 2 cazuri la 1,5 - 2 milioane de copii, iar din această cauză este clasificată ca și o tumoră malignă rară dar cu o evoluție agresivă cu posibilități de metastazare rapidă.
Curtea constata ca recurentul invoca împrejurarea ca in ultimul bilet de ieșire din spital eliberat la data de 24.10.2008 se face mențiunea ca minorul a fost operat, a urmat tratamentul impus si ca se afla intr-o stare generala buna, mersul fiind unul posibil normal. Curtea apreciază ca pentru stabilirea cu exactitate a situației de fapt si a stării de sănătate a minorului trebuie sa avem in vedere concluziile raportului de specialitate efectuat in cauza, astfel cum au fost expuse mai sus. Totodată trebuie sa avem in vedere si mențiunile făcute in Raportul medical din 29 februarie 2008 al Institutului Ortopedic din, si anume:" examenele histologice hotărâte sunt în curs și diagnosticul final și necroza tumorii vor fi comunicate în timpul cuvenit, Protocolul de chimioterapie postoperator va trebuie să fie decis pe baza raportului histo patologic final".
Curtea constata, astfel ca din raportul medical al Institutului de Ortopedie din rezultă că histopatologia tumorii maligne nu este definitivată și că se impune începerea tratamentului de chimioterapie. Aceste constatări trebuie raportate si la concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza si anume că acest diagnostic de tumoare malignă este cu o evoluție agresivă și cu posibilitatea metastazare rapidă, care nu exclude posibilitatea unor recidive.
Curtea constata ca in mod corect prima instanța a reținut in considerentele sentinței împrejurarea constatata de experți in raportul întocmit, si anume că eventuale semne de recidivă nu pot fi diagnosticate cu aparatura medicală existentă în prezent.
Prin urmare, din ansamblul materialului probator administrat in cauza rezulta ca cele 2 condiții prevăzute în alin. 1 din Anexa 2 cap. IX din Ordinul 725/2002, nu au fost dovedite de către parata ca fiind îndeplinite la momentul emiterii actului administrativ atacat, si anume că tratamentul minorului a fost întrerupt și că nu sunt semne de recidivă, iar afecțiunea este curabilă la 6 luni de la data intervenției chirurgicale.
Reținând cele expuse, văzând si dispozițiile legale invocate, Curtea va respinge recursul formulat ca fiind neîntemeiat.
Curtea va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul Consiliul Județean A - Comisia pentru Protecția Copilului în contradictoriu cu intimatul împotriva sentinței civile nr. 1057/24.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./05.02.2010
Tehnored./12.02.2010
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Arad - judecător
Președinte:Maria BelicariuJudecători:Maria Belicariu, Rodica Olaru, Diana Duma
