Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 1025/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Sentința civilă nr. 1025
Ședința publică din data de 25.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Ion
Grefier: ---
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanții (), și în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței căprocedura este legal îndeplinită,că reclamanții au depus, la data de 02.02.2010, dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 4 lei, și a timbrului judiciar, în valoare de 0,3 lei, și note scrise, prin care solicită judecarea în lipsă, și că pârâtul a depus, la data de 19.02.2010, întâmpinare, în două exemplare.
Curtea, apreciind pricina în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, sub nr-, reclamanții (), și - au chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia, prin intermediul Ambasadei României la Chișinău, să stabilească zi, într-un termen rezonabil, scurt, de maxim 30 de zile, pentru depunerea cererii și a actelor necesare redobândirii cetățeniei române.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, în luna august 2006, s-au prezentat la Secția Consulară Ambasadei României de la Chișinău în vederea depunerii cererii și actelor necesare pentru redobândirea cetățeniei române, în temeiul art. 12 alin. 2 și art. 101din Legea nr. 21/1991, însă au fost refuzați, pe motiv că trebuie să facă o cerere scrisă de programare prin poștă, pentru a fi invitați să depună cererea de redobândire a cetățeniei române împreună cu actele necesare, urmând ca invitația de programare să primească peste 6 luni.
Reclamanții au menționat că au depus o astfel de cerere, însă nu au fost programați nici peste 6 luni, cum i- asigurat responsabilul de la Secția Consulară și nici până în prezent, deși au revenit cu nouă cerere, la data de 24.06.2009, solicitând Ambasadei României de la Chișinău stabilirea într-un termen de maxim 30 de zile datei de depunere a cererii.
Reclamanții au susținut că o asemenea modalitate de primire a cererilor de redobândire a cetățeniei române nu este practicată de nicio misiune diplomatică sau consulară României în afara Secției Consulare de la Chișinău, că un termen rezonabil de programare, astfel cum prevăd disp. art. 10 din Convenția Europeană privind cetățenia, ratificată de România prin Legea nr. 396/2002, nu poate fi mai mare de 30 de zile.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 101și art. 12 alin. 2 și 3 din Legea nr. 21/1991 și art. 10 din Convenția Europeană privind cetățenia.
Prin întâmpinarea formulată la data de 19.02.2010, pârâtul a invocat excepția lipsei calității de reprezentant și solicitat anularea acțiunii ca informă, în cazul în care reclamanții nu vor confirma semnăturile lor pe actul de sesizare instanței, arătând că, la o analiză sumară semnăturilor regăsite pe cererea de chemare în judecată și pe cererea administrativă adresată Ambasadei României la Chișinău, se observă că între acestea nu există o similitudine care să conducă la constatarea faptului că aparțin aceleiași persoane. Pârâtul a adăugat că este de presupus că acestea aparțin persoanei desemnate să primească corespondența (domnul ).
De asemenea, pârâtul a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru a fi obligat Ministerul Afacerilor Externe la soluționarea cererii formulate în luna august 2008, față de disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
În motivarea excepției prescripției dreptului la acțiune, pârâtul a arătat că, în condițiile în care reclamanții și-au întemeiat cererea pe lipsa unui răspuns la cererea adresată în luna august 2008, în temeiul art. 11 alin. 5 din Legea nr. 554/2004, acțiunea este prescrisă, deoarece la data introducerii cererii la instanță se împlinise termenul de 6 luni în care acțiunea trebuia formulată, termen ce a curs de la data când s- împlinit intervalul legal de soluționare pentru prima cerere, respectiv data de 15.09.2008.
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, invocându-se, în esență, următoarele:
Existența unei capacități limitate a Secției Consulare din cadrul Ambasadei României la Chișinău de a procesa dosarele cuprinzând cererile de redobândire a cetățeniei române și actele necesare impus organizarea unei programări, iar potrivit acesteia, cele peste 360.000 de persoane care au dorit să depună cerere pentru redobândirea cetățeniei române sunt invitate, în ordinea cronologică a formulării cererilor de intenție, să se prezinte la Secția Consulară unde are loc verificarea existenței documentelor prevăzute de lege, dosarul fiind transmis ulterior Ministerului Justiției pentru analizarea cererii de redobândire a cetățeniei române.
Pârâtul subliniat că este de importanță esențială faptul că activitatea de organizare Ministerului Afacerilor Externe din Republica nu aparține integral deciziei luate la nivelul acestei instituții, că trebuie analizată situația specifică derulării activității în exteriorul României, cu aprecierea justă a gradului în care Ministerul Afacerilor Externe poate dimensiona structura sa administrativă într-un teritoriu ce nu se află sub suveranitatea Statului Român.
În privința reclamanților, pârâtul menționat că aceștia pretind că au formulat scrisoarea de intenție la data de 16.08.2008, că nu se poate considera în nici un caz că s- depășit un termen rezonabil între data de 24.06.2009 (data cererii pentru care nu s-a prescris dreptul la acțiune) și data introducerii acțiunii, neputându-se crea premisele unei discriminări prin faptul acceptării depunerii documentelor "peste rând" din partea reclamanților, în raport de sutele de mii de persoane care și-au exprimat anterior dorința de a redobândi cetățenia română.
Referitor la termenul rezonabil, reglementat prin art. 10 din Convenția Europeană privind cetățenia, pârâtul afirmat, pe de parte, că în aprecierea acestuia se impune a se avea în vedere situația reală, respectiv numărul mare de cereri existent în lucru raportat la personalul desemnat să îndeplinească formalitățile de primire dosarelor, iar pe de altă parte, că dispozițiile respectivei Convenții nu sunt incidente în speță, din moment ce prevăd obligație statului în facilita redobândirea cetățeniei române de către persoane care o aveau, numai în situația în care domiciliază în mod obișnuit și legal pe teritoriul său.
Pârâtul a adăugat că, în lipsa unui temei legal concret, puterea judecătorească nu se poate substitui puterii executive în a edicta termenele de primire a cererilor de redobândire cetățeniei române și de le impune apoi autorității administrative, potrivit autorității de lucru judecat, într-o ordine care ar putea însemna dereglarea activității Secției Consulare Ambasadei României la Chișinău.
În dovedirea acțiunii s- administrat proba cu înscrisuri.
Curtea, examinând cu prioritate, potrivit disp. art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, excepția lipsei calității de reprezentant și excepția prescripției dreptului la acțiune, reține următoarele:
Potrivit art. 67 Cod procedură civilă, părțile își pot exercita drepturile personal sau prin mandatar. Când cererea este făcută prin mandatar, art. 83 prevede că se va alătura procura în original sau copia legalizată.
În speță, Curtea observă că acțiunea a fost formulată personal de reclamanți, astfel că nu se impune acordarea unui termen de judecată pentru a se face dovada calității de reprezentant, în condițiile art. 161 Cod procedură civilă.
Susținerile pârâtului privitoare la inexistența unei similitudini între semnăturile regăsite pe cererea de chemare în judecată și pe cererea administrativă adresată Ambasadei României la Chișinău nu au relevanță sub aspectul excepției lipsei dovezii calității de reprezentant (denumită de pârât excepția lipsei calității de reprezentant).
În condițiile în care pârâtul nu a formulat cerere de înscriere în fals potrivit art. 180 - 185 Cod procedură civilă, prezentarea reclamanților în instanță pentru a confirma/infirma semnăturile lor de pe cererea de chemare în judecată nu este necesară.
Prin urmare, Curtea va dispune respingerea excepției calității de reprezentant, ca neîntemeiată.
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, Curtea reține că sesizarea instanței a avut loc la data de 21.09.2009, în termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, care curge de la expirarea termenului legal de soluționare a cererii, respectiv de la data de 24.07.2009, întrucât pârâtul nu comunicat niciun răspuns la cererile reclamanților formulate în august 2006, reiterate la data de 24.06.2009.
În aceste condiții, excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârât este neîntemeiată și urmează a se dispune respingerea acesteia.
Dispozițiile Legii cetățeniei nr. 21/1991 nu prevăd un termen în care autoritatea pârâtă să primească și să înregistreze cererile de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, iar în lipsa unei dispoziții legale exprese, instanței îi revine obligația de exercita un control asupra dreptului de apreciere al autorității administrative pentru a se asigura protecție reală a drepturilor consfințite de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru realizarea acestui scop, omisiunea legiuitorului poate fi complinită prin raportare la "termenul rezonabil" statuat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, termen care constituie componentă consfințit de art. 6 din Convenție.
În speță, timpul scurs de la data înregistrării primei cereri a reclamanților (august 2006) și până la data sesizării instanței (21.09.2009), raportat la cerința impusă de legiuitor, în sensul ca aceste cereri să fie înaintate de îndată Comisiei pentru cetățenie, precum și la faptul că până la data judecării cauzei reclamanții nu au primit niciun răspuns la cererea formulată, conduce la concluzia nerespectării termenului rezonabil de către autoritatea pârâtă.
În consecință, în temeiul art. 18 alin. 1 și 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Curtea va dispune admiterea acțiunii, în sensul obligării pârâtului să stabilească zi în care reclamanții să depună cererea și actele necesare redobândirii cetățeniei române, în termen de maxim 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității de reprezentant și excepția prescripției dreptului la acțiune, invocate de pârât.
Admite acțiunea formulată de reclamanții (), și, toți cu domiciliul ales în B,-, -. 4,. 131, sector 5, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, cu sediul în B,-, sector 1.
Obligă pârâtul să stabilească zi în care reclamanții să depună cererea și actele necesare redobândirii cetățeniei române, în termen de maxim 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a sentinței.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.02.2010.
PREȘEDINTE GREFIER
- - ---
Red.EI
Tehnored.CB/ 4ex.
25.03.2010
Președinte:Eugenia IonJudecători:Eugenia Ion
