Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 127/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--14.04.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.127
Ședința publică din 25.02.2010
PREȘEDINTE: Maria Belicariu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare cererea de îndreptare, lămurire și completare a sentinței civile nr.404/26.11.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, cerere formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Președinția României, Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta, lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Tad epus întâmpinare iar reclamanții au depus o cerere prin care, în esență, solicită detașarea și judecarea cererii de îndreptare, lămurire și completare a sentinței civile nr.404/26.11.2009 și trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționări recursului declarat împotriva sentinței civile mai sus menționate.
Instanța comunică întâmpinarea de la dosar cu reclamanta, care arată că a formulat cerere de detașare a cererii ce se judecă astăzi și că d-na judecător s-a dezinvestit odată ce a pronunțat sentința nr.404/26.11.2009.
Instanța arată că nu există situația de incompatibilitate, același judecător care a pronunțat sentința civilă se va pronunța și asupra cereri de îndreptare, lămurire și completare a sentinței, iar această hotărâre va face corp comun cu hotărârea dată.
Instanța acordă cuvântul reclamantei în vederea susținerii cererii formulate și aceasta arată că la dosar nu există nici o procură pentru a se considera că îl reprezintă și pe fratele său, cum greșit s-a menționat în practicaua sentinței civile nr.404/26.11.2009. Totodată arată că greșit s-a consemnat că nu mai insistă în susținerea excepției lipsei calității de reprezentant a Direcției Generale a Finanțelor Publice T întrucât, deși a purtat o convorbire telefonică cu Direcția juridică din Ministerul Finanțelor Publice și a aflat că respectiva instituție a emis o procură pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice T, totuși aceștia nu au depus-o la dosar, deci nu au mandat legal de reprezentare. Mai arată că în aceeași practica s-a consemnat greșit că reclamanta a prezentat o copie a adresei de răspuns a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii când în realitate a prezentat originalul adresei, reclamanta arătând că prima și ultima filă emisă de sunt o copie după răspunsul adresat reclamanților și că reclamanții nu au certitudinea că răspunsurile de la dosar sunt ale - ului. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra cererii de față, constată:
Prin cererea înregistrată la data de 12.01.2010, reclamanții și solicită îndreptarea, lămurirea și completarea sentinței civile nr. 404/26.11.2009.
În motivare, reclamantul arată că pe timpul judecării cauzei a fost citat și nu a mandatat nici verbal în fața instanței și nici prin procură notarială pe sora sa să-i reprezinte interesele și nu cum eronat s-a consemnat în practicaua sentinței că reclamanta s-a prezentat și în reprezentarea sa.
Reclamanta arată că urmare a lecturării înscrisului depus la dosar de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice T, a invocat în scris, excepția lipsei calității procesuale pasive a T, lipsa dovezii calității de reprezentant al T pe seama Statului român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B și a mai invocat lipsa de procedură de citare cu Statul român prin B, iar oral a susținut primele două excepții mai sus arătate.
Reclamanta mai arată că în practicaua sentinței în mod eronat s-a consemnat că față de înscrisurile depuse la dosar nu ar mai susține excepția lipsei calității de reprezentant al T pentru Ministerul Economiei și Finanțelor B întrucât a făcut cunoscut în sala de judecată că urmarea unei convorbiri telefonice cu Direcția Juridică a despre faptul că T s-a prezentat în proces depunând un mandat de reprezentare cu semnătura și ștampila xerox, fiind completată de consilier juridic, Direcția Juridică a i-a comunicat că într-adevăr au mandatat T dar că această din urmă instituție nu a depus la dosar mandatul primit. Arată că a susținut în fața instanței că documentele depuse de T nu pot constitui o delegare de atribuții din partea Ministerului Finanțelor Publice.
Reclamanta mai arată că a prezentat spre vedere instanței adresa nr-, cu plic cu tot, primită ca răspuns de la Consiliul Superior al Magistraturii, învederând că este inexplicabil că înscrisul atașat întâmpinării susnumitului chemat în judecată să fie o copie xerox după exemplarul primit de reclamanți. Susține că a arătat în fața instanței că prima și ultima filă din adresa mai sus arătată, atașată în copie simplă la întâmpinare demonstrează că sunt copii xerox după prima și ultima filă din răspunsul reclamanților, "pe aceste două file aflându-se și scris de mână". Prin scriptul depus la ultimul termen de judecată, reclamanta arată că a învederat instanței aspectele antemenționate. Reclamanta arată că aliniatul 8 din practicaua sentinței nu reprezintă redarea susținerilor sale față de prezentarea spre vedere a adresei mai sus menționate, motiv pentru care cere înlăturarea acestei erori.
Reclamanții conchid solicitând completarea sentinței civile nr. 404/26.11.2009 cu adresele tuturor părților arătate prin cererea de chemare în judecată.
În drept,reclamanții invocă disp. Art. 281, art. 281 ind. 1 și 2. pr. Civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice T - în reprezentarea Ministerul Economiei și Finanțelor B, solicită respingerea cererii de îndreptare, lămurire și completare a sentinței civile nr. 404/26.11.2009, ca inadmisibilă.
În motivare se arată că cererea formulată de reclamanți este inadmisibilă prin raportare la prevederile art.281 Cod procedură civilă, care nu sunt aplicabile în speță.
Analizând cererea reclamanților, în raport de temeiurile de drept invocate și consultând caietul grefierului de ședință, instanța constată următoarele;
Prin sentința civilă nr.404/26.11.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea formulată și precizată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Statul român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, Președinția României, Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii.
În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut următoarele:
Conform art. 137 Cod procedură civilă "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii".
Analizând excepția lipsei calității de reprezentant a Direcției Generale a Finanțelor Publice T pe seama Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, excepție invocată de reclamanți, instanța a respins-o ca neîntemeiată, având în vedere disp. art. 67 alin. 1. pr. Civilă, conform căruia, părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.
Asta înseamnă că în mod obișnuit reprezentarea convențională a părților în procesul civil este posibilă.
La fila 200 din dosar se află mandatul cu nr. 47953/23.04.2009 emis de B pe seama T, cu referire la dosarul de față și cu referire la îndeplinirea tuturor actelor procedurale ce se impun în acesta până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
De asemenea, la fila 203-204 din dosar se află Ordinul nr. 1227/24.07.2006 emis de Ministrul Finanțelor Publice, prin care la art. 1 se menționează că "în litigiile în care este citat, în nume propriu și sau ca reprezentant al statului român, apărarea intereselor sale în față instanțelor judecătorești teritoriale se asigură de consilierii juridici din cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice județene.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, excepție invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice T în reprezentarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice conform mandatului cu nr. 47953/23.04.2009, aflat la fila 200 din dosar, instanța a admis-o ca fiind întemeiată și a respins acțiunea reclamanților față de acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei instituții fără calitate procesuală pasivă în cauză, pentru următoarele considerente.
Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004, calitatea procesuală pasivă în acțiunile de contencios administrativ o are întotdeauna autoritatea publică ce vatămă printr-un act administrativ un drept recunoscut de lege pe seama reclamantului sau care refuză acordarea unui asemenea drept.
Astfel, pentru a justifica calitatea de parte într-un proces, acesta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului, respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
În speță, nu sunt întrunite aceste dispoziții legale întrucât reclamanții nu au adresat memorii acestui minister, în conformitate cu dispozițiile legii contenciosului administrativ, aspect ce reiese din chiar motivarea în fapt a acțiunii introductive.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților, excepție invocată de acest minister, instanța a respins-o ca neîntemeiată, considerând că acesta are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât la filele 11 și 33 din dosar se află copiile memoriilor înaintate acestui minister de către reclamanți și înregistrate sub nr. -/26.09.2008 și nr. 108.664/26.09.2008, iar Ministerul Justiției și Libertăților are calitatea de autoritate publică, conform art. 1 alin (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, republicată, cu modificările și completările ulterioare, chiar dacă în vederea realizării și exercitării obiectivelor și funcțiilor din domeniul său de activitate, Ministerul Justiției îndeplinește anumite atribuții specifice, strict determinate de lege.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța a constatat că reclamanții sunt nemulțumiți de modul în care instanțele de judecată din T au soluționat dosarele în care aceștia au fost parte, însă potrivit dispozițiilor art. 1 alin (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public".
Art. 2 alin. (1) litera i din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, republicată, cu modificările și completările ulterioare, definește refuzul nejustificat de a soluționa o cerere ca fiind "exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile".
Astfel, pe calea acțiunii în contencios administrativ poate fi atacat doar actul administrativ ce vatămă persoana într-un drept ori într-un interes legitim al său, precum și nesoluționarea în termenul legal a unei cererii și nicidecum nu se pot soluționa anumite cererii formulate în cadrul unor litigii judecătorești, întrucât calea de urmat este cea a apelului sau/și a recursului.
Prin acțiunea de față reclamanții consideră că au primit un răspuns la problema ridicată dar nu și rezolvarea acesteia, încercând astfel să obțină o rejudecarea a proceselor în care aceștia au fost părți, însă în afara căilor procedurale ordinare și extraordinare, ceea ce este inadmisibil.
În fapt, Curtea a reținut că reclamanții au adresat un prim memoriu care a fost înregistrat la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 1/30342/1154/8.10.2008 și transmis spre competentă soluționare Inspecției Judiciare, sub nr. 2822/TJ/3194/SU/l 7.10.2008.
Al doilea memoriu a fost înregistrat la Ministerul Justiției la data de 26.09.2008, înaintat Consiliului Superior al Magistraturii la data de 17.10.2008 și transmis apoi, spre competentă soluționare Inspecției Judiciare unde a fost înregistrat sub același număr și anume 2822/1J/3194//30.10.2008.
Cele două memorii au făcut obiectul lucrării nr. 2822/IJ/3194//2008 a Serviciului de inspecție judiciară pentru judecători, aflată la filele 62-73 din dosar, iar în urma verificărilor efectuate, Inspecția Judiciară a soluționat această lucrare și a transmis răspunsul la petiții către reclamanți la data de 28.01.2009, arătând că aspectele semnalate de aceștia nu conturează elementele vreunei abateri disciplinare a judecătorilor investiți cu soluționarea cauzelor în care reclamanții au fost părți.
Prin memoriile adresate pârâților, reclamanții se plâng de anumite măsuri procesuale dispuse de judecători pe parcursul soluționării cauzelor în care aceștia au fost părți, însă, nici o instituție a statului, nici măcar Inspecția judiciară din cadrul nu poate pune în discuție măsurile procesuale dispuse de judecători pe parcursul soluționării cauzelor, întrucât s-ar aduce atingere principiul independenței judecătorului, principiu consacrat de art. 124 din Constituție și art. 2 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Mai mult, nemulțumirile legate de activitatea de judecată ori de modul de soluționare a unor cauze, printr-o hotărâre judecătorească, pot fi supuse doar controlului judiciar exercitat de instanțele judecătorești.
Instanța a constatat că potrivit dispozițiilor art. 1 alin (1) și art. 2 alin. 1 lit. I din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în speță nu poate fi vorba despre un refuz de soluționare a unor cereri, răspunsul la memoriile reclamanților fiind comunicat petenților de către autoritatea competentă, aspect recunoscut, de altfel, și de către reclamanți în cuprinsul cererii introductive de instanță, precum și prin anexarea respectivului răspuns la dosar.
Pentru considerentele arătate instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamanților așa cum a fost precizată.
Verificând dosarul, instanța constată că întra-devăr reclamantul nu a mandatat-o pe reclamanta să-l reprezinte în dosarul de față, astfel că în mod greșit instanța a consemnat în practicaua hotărârii ce se solicită a fi îndreptată că reclamanta se prezintă în nume personal și în reprezentarea reclamantului, sens în care în baza disp. Art. 281. pr. Civilă va dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în practicaua sentinței civile nr. 404/26.11.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dos. Nr-, în sensul că reclamanta se prezintă în nume personal și nu și în reprezentarea reclamantului, cum greșit s-a consemnat.
De asemenea, în baza aceluiași temei de drept, instanța va dispune îndreptarea erorii materiale strecurate și la alin. 8 din practicaua aceleiași hotărâri, în sensul că reclamanta a arătat căprima și ultima filă a adresei nr- atașată în copie la întâmpinarea depusă de pârâtul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII reprezintă copii xerox după prima și ultima filă din răspunsul reclamanților.
Întrucât în caietul grefierului de ședință din 26.11.2009 s-a consemnat poziția reclamatei, în sensul că față de înscrisurile depuse la dosar de către B, aceasta a arătat că T are mandat de reprezentare, instanța va respinge ca nefondat petitul de cererea reclamanților având ca obiect îndreptarea erorii materiale consemnate în practicaua hotărârii, în sensul că aceasta a declarat că susține excepția lipsei calității de reprezentant a
Instanța va respinge ca neîntemeiată, cererea reclamanților privind lămurirea și completarea dispozitivului sentinței civile nr. 404/26.11.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dos. Nr-, constatând că în speță nu sunt incidente dispozițiile legale indicate de către reclamanți, întrucât dispozitivul sentinței civile este foarte clar și nu suportă interpretări sau lămuriri. Totodată instanța s-a pronunțat asupra tuturor petitelor indicate de reclamanții prin cererea introductivă, astfel că nu se impune completarea hotărârii.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI, MINISTERUL JUSTIȚIEI și CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII.
Dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în practicaua sentinței civile nr. 404/26.11.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dos. Nr-, în sensul că reclamanta se prezintă în nume personal și nu și în reprezentarea reclamantului, cum greșit s-a consemnat, precum și a erorii materiale strecurate la alin. 8 din practicaua hotărârii în sensul că reclamanta a arătat căprima și ultima filă a adresei nr- atașată în copie la întâmpinarea depusă de pârâtul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII reprezintă copii xerox după prima și ultima filă din răspunsul reclamanților.
Respinge petitele din cererea reclamanților privind lămurirea și completarea dispozitivului sentinței civile nr. 404/26.11.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dos. Nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25.02.2010.
PREȘEDINTE
- - GREFIER
- -
Red./03.03.2010
Tehnored./04.03.2010
Ex.2
Emis 6 comunicări
. - sat nr4.346, jud.
. - T, str.-, -0,.A,.8
.Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - B,-, sector 5
.Președinția României - B,--3, sector 5
.Ministerul Justiției - B,-, sector 5
.Consiliul Superior al Magistraturii - B, Calea nr.141 B, sector 6
Președinte:Maria BelicariuJudecători:Maria Belicariu
