Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 1543/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.1543
Ședința publică de la 08.04.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Hortolomei Victor
GREFIER - - -
...
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, prin avocat, lipsind pârâtul Ministerul Afacerilor Externe.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că, pârâtul a depus la dosar în data de 08.04.2009 întâmpinare în 2 exemplare prin care invocă excepția prescripției dreptului la acțiune, prin serviciul registratură.
Curtea comunică avocatului reclamantei un exemplar al întâmpinării.
La interpelarea Curții, avocatul reclamantei arată că nu timbrează capătul de cerere privind acordarea daunelor morale în sumă de 1000 lei.
Curtea pune în discuție excepția netimbrării cu privire la capătul de cerere prin care se solicită acordarea daunelor morale în sumă de 1000 lei, excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârât prin întâmpinare și fondul cauzei.
Avocatul reclamantei solicită admiterea excepției netimbrării cu privire la capătul de cerere prin care se solicită acordarea daunelor morale în sumă de 1000 lei.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârât prin întâmpinare, avocatul reclamantei solicită respingerea excepției.
Pe fond, avocatul reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea reclamantului privind stabilirea datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetățeniei române și pe cale de consecință obligarea acestuia să primească cererea de redobândire a cetățeniei române de îndată, fără a se stabili o dată anume, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise, practică judiciară și dovada cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepțiilor netimbrării cu privire la capătul de cerere prin care se solicită acordarea daunelor morale în sumă de 1000 lei, prescripției dreptului la acțiune invocată de pârât prin întâmpinare și pe fond.
După încheierea dezbaterilor se prezintă și pârâtul, prin consilier juridic care depune la dosar delegație.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la 23.01.2009, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe solicitând:
1) să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea reclamantului privind stabilirea datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetățeniei române și, pe cale de consecință, să fie obligat să-i primească cererea de redobândire a cetățeniei române de îndată.
2) să fie obligat pârâtul să-i acorde daune morale în cuantum de 1000 lei.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pe data de 30.10.2006 s-a adresat cu o primă cerere scrisa Ministerului Afacerilor Externe din B solicitându-le să înainteze cererea sa către Secția Consulară a Ambasadei României din Chișinău, instituție competentă conform legii cetățeniei române nr.21/1991 modificată și republicată, să primească cererile de redobândire a cetățeniei române din partea solicitanților (foști cetățeni romani și descendenții acestora până la gradul II) care au domiciliul în Republica Potrivit art. 12 alin.3 din legea cetățeniei române nr. 21/1991,Persoanele care au domiciliul sau reședința în străinătate pot depune cererea de redobândire a cetățeniei române, însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare competente ale României. Cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățenie".
Declară faptul că în luna august 2006 s-a prezentat personal la Secția Consulară a Ambasadei României din pentru a depune cererea de redobândire împreună cu actele necesare la dosar, dar i-a fost refuzată primirea acesteia și i s-a comunicat să facă o cerere scrisă de programare prin poștă, recomandat, cu confirmare de primire, pentru a fi invitat să depună această cerere de redobândire împreună cu actele care demonstrează că îndeplinește condițiile legale pentru a depune această cerere.
Până în acest moment nu a primit un răspuns la această cerere.
Ulterior, pe data de 22.09.2008 a formulat o noua cerere către Ministerul Afacerilor Externe al României solicitând să-i fie comunicată data la care să se prezinte pentru a depune cererea de redobândire a cetățeniei române.
Pe data de 2.10.2008 Direcția Relații Consulare din cadrul Ministerul Afacerilor Externe prin adresa nr.G5-1/P/1694 i-a comunicat faptul că există un număr impresionant de astfel de cerere de programare astfel încât la momentul în care se va ajunge la procesarea cererii mele va fi invitat, poștal, să depună cererea de redobândire a cetățeniei române, comunicându-i-se și lista actelor necesare dosarului.
Având în vedere acest refuz al Direcției Relații Consulare de a-i primi cererea, în data de 20.10.2008 a formulat o nouă cerere prin care și-a arătat intenția de a depune cererea de redobândire a cetățeniei române împreună cu actele necesare la dosar. Direcția Relații Consulare a refuzat și de această dată să-i soluționeze cererea conform legii și "să o înainteze de îndată Comisiei pentru Cetățenie".
Aceasta atitudine a Secției Consulare a Ambasadei României din M reprezintă în fapt și în drept refuzul nejustificat de a-i soluționa cererea. Conform prevederilor art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului într-un termen legal.
Pârâtul nu se poate apăra invocând propria vinovatie, nu poate invoca numărul mare de cereri de programare ca motiv al nesoluționării acestora, câtă vreme este direct responsabil de aceasta tergiversare nejustificata, de lipsa de organizare administrativă a Consulatului României din Chișinău întrucât este cunoscut adagiul R "NIMENI NU SE POATE INVOCÂND ".
Solicita să se constate ca îi este îngrădit dreptul actual, legal și constituțional la depunerea, înregistrarea cererii de "redobândire a cetățeniei române, drept reglementat de legea 21/1991 modificata și republicată, drept conferit foștilor cetățeni romani și descendenților acestora până la gr. II care au pierdut cetățenia româna din motive neamputabile lor și fără voia lor, deoarece nici până la momentul introducerii acestei acțiuni, la peste un an de la data formulării primei cereri nu a fost invitat să depună cererea de redobândire a cetățeniei.
Legal nu are dreptul să depună această cerere de redobândire a cetățeniei române împreună cu actele aferente direct la Ministerul Justiției în B, întrucât legea stabilește cu valoare de principiu faptul că "solicitanții care au domiciliul în străinătate vor depune cererile . de redobândire la Secțiile Consulare ale României din străinătate".
În aceste condiții este privat de dreptul său și constituțional, dobândit prin naștere, de a depune cererea de redobândire a cetățeniei române. Potrivit art. 5 (1) din Constituția României "cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legea organică". În acest context, Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Sectiei Consulare a Ambasadei României din M îi încalcă un drept fundamental - dreptul la cetățenie română.
Instituția redobândirii cetățeniei române, reprezintă o măsură legală reparatorie, prin care persoanele care au fost deposedate fără voia lor sau din motive neimputabile lor de aceasta cetățenie, precum i descendenții acestora până la gradul II, sunt repuse în drepturi, or îngrădirea depunerii acestor cereri la Secția Consulară a Ambasadei României din M, lipsește de efectele juridice legale dispozițiile legii 21/1991 care conferă dreptul de a depune cereri la aceasta instituție.
Statul, prin puterea legislativă a adoptat norme clare în această privință - legea 21/1991, a stabilit faptul că aceste cereri vor fi depuse la Secția Consulară a Ambasadei României din țara de origine a solicitanților, numai că Secția Consulară evită aplicarea și respectarea Legii nr. 21/ 1991.
In cazul său restrângerea exercitării dreptului de a obține cetățenia, prin împiedicarea depunerii cererilor de redobândire. lipsită de temei legal, este nejustificată, neconstituțională și abuzivă și discriminatorie și chiar aduce atingere existentei dreptului fundamental de a obține cetățenie română.
Practica judecătorească în acest domeniu este constantă. În acest sens invocă:
- Sentința civilă nr. 2989/05.11.2008 pronunțata de Curtea de Apel București, în dosarul nr- cu obiect identic dedus judecății prin care Curtea a constatat refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa cererile reclamanților, obligându-l să invite reclamanții de îndată să depună cererile lor.
- Sentința civilă nr. 3177/ 19.11.2008 pronunțata de către Curtea de Apel București în dosarul nr- cu obiect identic dedus judecății prin care Ministerul Afacerilor Externe a fost obligat să invite reclamanta sa depună de îndată cererea de redobândire a cetățeniei romane.
- Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3435/19 septembrie 2007, în dosarul nr- prin care instanța supremă a menținut hotărârea - și a respins recursul formulat de, ba mai mult a precizat faptul că, chiar dacă instanța de fond nu a menționat un anume termen rezonabil în care trebuie primită cererea de redobândire, instanța de fond s-a referit la un termen rezonabil, astfel încât în final să ducă la rezolvarea problemei redobândirii cetățeniei române a petentului.
- Prin Decizia nr. 3749/29.10.2008, dosar nr- cu obiect identic dedus judecății, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de recurent - reclamant, a constat refuzul nejustificat al pârâtului si a obligat, a admis recursul și a obligat pârâtul să stabilească data la care va primi cererile de redobândire ale recurenților - reclamanți.
Cât privește al II-lea capăt de cerere, privind acordarea de daune morale în valoare de 1000 lei, prin nepermiterea formulării și depunerii cererii de redobândire a cetățeniei romane la Secția Consulară a Ambasadei României din M, i s-a creat un prejudiciu moral, i s-a încălcat demnitatea umană, întrucât a fost privat de drepturile legate și constituționale, astfel încât s-ar realiza o reparare morale echitabilă, ca urmare a prejudiciului moral suferit.
In drept, reclamantul își întemeiază cererea pe dispozițiile:
- Art. 1, art. 2 al. 2, art. 7 și art.8 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ;
- art. 12 a1.3 din Legea 21/1991 privind cetățenia română,Persoanele care au domiciliul sau reședința în străinătate pot depune cererea de acordare, întemeiată pe dispozițiile art. 101, sau de redobândire a cetățeniei române, însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea conditiilor prevăzute de lege, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României. Cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățenie";
- Art. 10 din legea nr. 396/14.06.2002, care ratifice Convenția Europeană asupra Cetățeniei a Consiliului Europei, Of. partea I-a, nr.490/09.07.2002: "Fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie";
- Art. 5 al. I din Constituție "Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legea organică";
La 03.04.2009, pârâtul a depus întâmpinare prin care solicită respinge ea acțiunii pentru următoarele considerente:
Ca motiv de ordine publică, înțelege să invoce excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru a fi obligat AE la soluționarea cererii formulate în luna septembrie 2006, față de disp. art.11 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Întrucât reclamantul a formulat acțiunea cu mențiunea că întemeierea în fapt a acesteia este lipsa unui răspuns la cererea adresată în luna septembrie 2006, fără a preciza faptul că cererea din data de 20.10.2008 ar fi o cerere nouă respectiv revenirea la o cerere nouă, roagă să se observe că, în temeiul art.11 alin.5 din Legea nr.554/2004, acțiunea este prescrisă deoarece la data introducerii cererii în instanță se împlinise termenul de 6 luni în care reclamantul trebuia să formuleze acțiunea, termen ce a curs de la data când a împlinit intervalul legal de răspuns pentru prima cerere.
Pe fond, capacitatea limitate a Secției Consulare din cadrul Ambasadei României la Chi inău de a procesa dosarele cuprinzând cererile de redobândire a Cetățeniei i actele necesare a fi depuse pentru înaintarea solicitării la Ministerul Justiției a impus organizarea unei programări.
Conform acesteia, cele peste 360.000 de persoane care au dorit să depună cerere pentru redobândirea Cetățeniei romane, sunt invitate, în ordinea cronologică a formulării cererilor de intenție, să se prezinte la secția consulară unde are loc verificarea existenței documentelor stabilite de lege, dosarul fiind transmis ulterior în țară la Ministerul Justiției, pentru a se analiza cererea de redobândire a Cetățeniei.
Precizează faptul că reclamantul avea posibilitatea, în condițiile legii, să depună dosarul pentru redobândirea Cetățeniei române și la comisia specializată din cadrul Ministerului Justiției din România.
La data prezentei, deși activitatea se desfășoară în două schimburi, din cauza numărului relativ restrâns de funcționari ai Secției Consulare față de numărul foarte mare de cereri, precum și a faptului că locația unică pentru toată Republica M nu permite procesarea solicitărilor i în alte regiuni decât cea sus - indicată (neexistând acordul parții moldovene pentru lărgirea bazei de primire și de procesare a cererilor prin deschiderea altor birouri consulare în afară de cel din Chi șinău), sunt programate acele persoane care au formulat cerere de intenție în cursul anului 2005.
Este de o importanță esențiala faptul că activitatea de organizare a Ministerul Afacerilor Externe în Republica M nu aparține integral deciziei luate la nivelul instituției noastre, așa cum o pot face celelalte autorități administrative române de pe cuprinsul țării în gestionarea atribuțiilor ce le revin. Instanța este chemată să valorizeze exact situația specifică a derulării activității în exteriorul României, cu aprecierea justă a gradului în care poate dimensiona structura sa administrativă (sedii și resurse umane) într-un teritoriu ce nu se afla sub suveranitatea statului român.
În lipsa unei culpe administrative, pentru argumentele sus - arătate este puțin curios cum poate fi obligat pârâtul, în baza legii contenciosului administrativ, cu discriminarea persoanelor ce au depus cereri anterior reclamantului dar care nu au formulat acțiune în instanță, să schimbe ordinea cronologica stabilită și să primească cererile reclamantului.
În ceea ce privește pe reclamant, acesta a formulat scrisoarea de intenție la data de 30.10.2006, adresându-se prin scrisoare recomandată secției consulare a ambasadei.
În aceste condiții, - pârâtul nu poate să creeze premisele unei discriminări prin faptul acceptării depunerii documentelor "peste rând" din partea reclamantului, considerând ca inechitabilă o favorizare a acestuia în raport de sutele de mii de persoane ce i-au exprimat anterior dorința de a redobândi cetățenia română.
Pe de o parte, pentru a analiza, în mod temeinic și legal, respectarea unui termen rezonabil, reglementat prin art. 10 al Convenției Europene privind cetățenia, se impure a se avea în vedere situația reală, respectiv numărul mare de cereri existent în lucru raportat la personalul desemnat să îndeplinească formalitățile de primire a dosarelor din cadrul Secției Consulare a Ambasadei României la Chișinău. Mai mult, în nici un caz nu putem considera că s-a depășit un termen rezonabil între data de 03.12.2008 (data formulării cererii pentru care nu s-a prescris dreptul la acțiune) și data introducerii acțiunii.
Pe de altă parte, dispozițiile respectivei Convenții nu sunt incidente în speță din moment ce prevăd o obligație a statului în a facilita redobândirea cetățeniei de către persoanele care o aveau, numai în situația în care domiciliază în mod obișnuit și legal pe teritoriul sau.
"Termenul rezonabil" de soluționare a cererii, invocat de instanță ca și temei al admiterii acțiunii, a fost decantat de jurisprudența CEDO și el se regăsește în legislația româna privind acordarea cetățeniei (,Convenția europeană privind cetățenia") dar nu se aplică decât în cazurile expres specificate. În condițiile în care solicitanții sunt rezidenți în țara a cărei cetățenie o solicita, durata analizării cererii determină o vătămare prin limitarea drepturilor individului față de celelalte persoane în mijlocul cărora trăiește în mod statornic și care se bucură de plenitudinea beneficiilor oferite de statutul de cetățean, ipoteza în care nu se regăsește reclamantul.
Dispozițiile Legii 554/ 2004 condiționează temeinicia acțiunii de constatare a lipsei unui răspuns în termen legal sau de existenta unui răspuns nejustificat, așa cum este acesta definit în art. 2 alin.l lit. i din actul normativ menționat. Or, în speță, a adresat un răspuns reclamantului în termenul legal, iar conținutul respectivului act nu poate fi în nici un caz, asimilat unui refuz expres de a soluționa cererea privind depunerea dosarului de redobândire a cetățeniei. În aceste condiții, sub aspectul încălcării dispozițiilor Legii nr. 554/ 2004, acțiunea de față apare ca vădit netemeinică și nu există nici o bază legală pentru a se dispune obligarea să primească dosarul de redobândire "de îndată".
Pe de altă parte, întreaga procedură de redobândire a cetățeniei de la data formulării cererii de intenție până la data admiterii sau a respingerii cererii) se subsumează dreptului suveran al statului de a analiza fiecare speță în ritmul și potrivit precauțiilor pe care le consideră necesare. De aceea, în lipsa unui temei legal concret, credem că puterea judecătorească nu se poate substitui puterii executive în a edicta termenele de primire ale cererilor de redobândire a cetățeniei și de a le impune apoi subscrisului, potrivit autorității lucrului judecat, într-o ordine ce ar putea însemna dereglarea activității secției consulare a Ambasadei României în Republica
În privința daunelor morale, acestea sunt complet nefondate deoarece reclamantului nu i s-a adus nici un prejudiciu de natură să antreneze obligarea pârâtului la plata sumei de 1000 de lei, pretenția fiind numai afirmată fără a detalia spectrul vătămărilor (atingere a onoarei, lezarea imaginii publice, etc. ).
Tot astfel, pentru motivele obiective expuse sus, Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău nu este în culpă față de împrejurarea că puterea de absorbție a cererilor de redobândire a cetățeniei române este mult mică decât numărul solicitărilor venite din partea cetățenilor moldoveni și, considerând acțiunea ca nefiind întemeiată, vă rugăm să o respingeți pe cele două capete de cerere.
Curtea a încuviințat parților proba cu înscrisuri.
La data de 8.04.2009, Curtea a invocat din oficiu, excepția de netimbrare a capătului de cerere4 al daunelor morale, excepeție pe care Curtea a apreciato ca fiind întemeiată, deoarece reclamantul nu a achitat taxa judiciară de timbru impusă conf.art.3 lit.m din Lg.146/1997, intervenind așadar sancțiunea anulării, conform art.20 din același act.
Din probele administrate, Curtea retine ca reclamantul s-a adresat cu o primă cerere scrisă Ministerului Afacerilor Externe din B, pe data de 18.09.2006, reclamantul s-a adresat cu o primă cerere scrisă, având aviz de recepție nr.120,Secției Consulare a Ambasadei României din Chișinau.
Ulterior, pe data de 20.09.2008 a formulat o nouă cerere către Ministerul Afacerilor Externe al României solicitând să-i fie comunicată data la care să se prezinte pentru a depune cererea de redobândire a cetățeniei române.
Pe data de 2.10.2008, Direcția Relații Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe prin adresa nr.G5-1/P/1694 i-a comunicat faptul că există un număr impresionant de astfel de cereri de programare, astfel încât la momentul în care se va ajunge la procesarea cererii mele va fi invitat, poștal, să depună cererea de redobândire a cetățeniei române, comunicându-i-se și lista actelor necesare dosarului.
Având în vedere acest refuz al Direcției Relații Consulare de a-i primi cererea, în data de 20.10.2008 a formulat o nouă cerere prin care și-a arătat intenția de a depune cererea de redobândire a cetățeniei romane împreuna cu actele necesare la dosar. Direcția Relații Consulare a refuzat si de această dată sa-i soluționeze cererea conform legii și "să o înainteze de undata Comisiei pentru Cetățenie".
Excepția prescripției dreptului la acțiune nu este întemeiată deoarece termenul de 6 luni de introducere a acțiunii a început să curgă de la 2.10.2008, când Direcția Relații Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe prin adresa nr.G5-1/P/1694 i-a comunicat faptul că există un număr impresionant de astfel de cereri de programare, astfel încât la momentul în care se va ajunge la procesarea cererii mele va fi invitat, poștal, să depună cererea de redobândire a cetățeniei române, comunicându-i-se și lista actelor necesare dosarului. Acest termen nu s-a îndeplinit până la data introducerii acțiunii.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004, se poate adresa instanței de contencios administrativ și o persoana vătămată într-un drept al său prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri. În speță, reclamantul a fost vătămat în dreptul său la depunerea și înregistrarea cererii de redobândire a cetățeniei române, drept reglementat de legea 21/1991 modificată și republicată, drept conferit foștilor cetățeni romani și descendenților acestora până la gr. II care au pierdut cetățenia române din motive neimputabile lor și fără voia lor, deoarece nici până la momentul introducerii acestei acțiuni, la peste un an de la data formulării primei cereri nu a fost invitat să depună cererea de redobândire a cetățeniei.
Nici Legea nr. 21/1991 republicată și nici Legea nr. 554/2004 nu deroga de la termenul general de 30 de zile în care trebuie soluționată o cerere. Legea nu face distincție între autoritățile publice în privința termenului în funcție de volumul activității lor.
De aceea, în baza art.1 și 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite în parte cererea și va constata refuzul nejustificat al pârâtului de soluționare a cererii reclamantului privind programarea datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetățeniei romane, motiv pentru care va obliga pe pârât să primească în termen de 6 luni termen rezonabil, de la data rămânerii irevocabilă a hotărârii, cererea de redobândire a cetățeniei române și actele anexe.
În baza art.274-276 Cod procedură civilă, Curtea va obliga pârâtul către reclamantă la plata sumei de 70 lei, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Anulează capătul de cerere privind daunele morale, ca netimbrat.
Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat " ",cu sediul în B-, -orp C.1,.3, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, cu sediul în B-, sector 1.
Constată refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea reclamantului privind stabilirea datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetățeniei române.
Obligă pârâtul să primească cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române în termen de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.
Conform art.274 - 276 Cod procedură civilă, obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 70 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.04.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
EF./4 ex.
21.09.2009
Președinte:Hortolomei VictorJudecători:Hortolomei Victor
