Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 1725/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr. 1725
Ședința publică din data de 25 iunie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Bulancea Diana Magdalena- ---
JUDECĂTOR 2: Șuțu Alina- -
JUDECĂTOR 3: SeverinS
GREFIER:
Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurenta-pârâtă - Națională Aeroportul Internațional B SA împotriva sentinței civile nr. 2826 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX - a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 27.10.2008 în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă- Air SAși intimatul-pârâtMinisterul Transporturilor și.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-pârâtă, prin avocat, intimata-reclamantă - Air SA, prin avocat și intimatul-pârât Ministerul Transporturilor și, prin consilier juridic.
Proceduralegal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzeide către grefierul de ședință, după care:
Intimatul-pârât Ministerul Transporturilor și, prin consilier juridic, arată că la instanța de fond a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive într-un prim stadiu procesual, s-a dispus scoaterea din cauză a acestei autorități și excepția a fost menținută prin decizia instanței supreme, motiv pentru care solicită să fie scos de pe citativul din cauză ministerul.
Curtea constată că hotărârea instanței de fond recurată nu a fost pronunțată în contradictoriu cu Ministerul Transporturilor și și dispune rectificarea citativului în sensul radierii acestei instituții, întrucât această autoritate nu figurează ca parte în cauză.
Părțile arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, văzând că părțile nu mai au cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și, respectiv, în combaterea motivelor de recurs.
Recurenta-pârâtă, prin avocat, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și pe cale de consecință modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasive, fie ca lipsită de interes, fie ca neîntemeiată. Arată că instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei de interes, interpretând greșit actul dedus judecății. Precizează că în etapa procesuală a fondului singurul act care dădea legitimitate procesuală activă reclamantei era un contract de închiriere care a încetat de drept. De asemenea, instanța de fond în mod neîntemeiat a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive. În ce privește fondul cauzei, arată că în mod greșit instanța a obligat recurenta-pârâtă la emiterea acordului solicitat, invocând prevederile G 64/1999. Solicită cheltuieli de judecată și depune la dosar concluzii scrise.
Intimata-reclamantă, prin avocat, solicită respingerea recursului, conform motivelor din întâmpinare. Invocă certificatul de urbanism valabil până în octombrie 2009 depus la dosarul instanței de fond, din care rezultă că sunt și proprietari ai terenului în litigiu. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocă aceleași certificat de urbanism. Pe fond, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond, urmând să fie avute în vedere prevederile art. 5 din G 64/1999 care conțin dispoziții imperative cu privire la finanțarea programului strategic.
Recurenta-pârâtă, prin avocat, arată că certificatul de urbanism nu poate justifica calitatea procesuală, iar titularul programului strategic este un partener al -.
Curtea declară dezbaterile încheiate și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2826 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX - a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 27.10.2008 în dosarul nr-, a fost admisă cererea formulată de către reclamanta - Air SA în contradictoriu cu pârâta - Națională Aeroportul Internațional B SA, s-a constatat că pârâta nu a răspuns în termen de 30 de zile la cererea reclamantei din 01.03.2006 și a fost obligată pârâta să emită: acordul pentru accesul la obiectiv; avizul prin care se stabilesc condițiile de amplasare față de limitele de proprietate și înălțimea admisă; avizul prin care se stabilesc condițiile de amplasare față de limitele de proprietate și înălțimea admisă; avizul prin care se stabilesc condițiile de realizare a racordului la utilități; acordul de principiu privind integrarea investiției " pentru întreținere și reparații aeronave și platforme staționare aeronave AC Air SA Otopeni" în planul de dezvoltare al Aeroportului înternațional Anterior dezbaterilor, instanța de fond a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei de interes a reclamantei și lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin contractul de încheiere încheiat la 30.05.2008, a transmis către - Air SA, pe o durată de 49 ani, folosința terenului de 277.357,07 mp situat în Otopeni, jud. I, având nr. cadastral 1537, înscris în CF nr. 1102.
Prin certificatul de urbanism nr. 914/10049/31.08.2005 s-a confirmat regimul juridic, economic și tehnic al terenului precizat mai sus în vederea realizării investiției "construcție hangar întreținere și reparații aeronave, utilități și platforme staționare aeronave". In acest certificat se menționează că:
- accesul la obiectiv se va realiza din incinta aeroportului cu acordul pârâtei;
- condițiile de amplasare față de limitele de proprietate și înălțimea maximă admisă vor fi stabilite printr-un aviz eliberat de pârâtă;
- racordarea la utilități se va realiza in condițiile impuse de pârâtă.
Se mai menționează că certificatul de urbanism poate fi utilizat pentru obținerea autorizației de construire. Pentru obținerea autorizației de construire se cer obținerea unor avize, printre care și cel de la Autoritatea Română.
Prin adresa nr. 10904/07.06.2005, Autoritatea Română comunică reclamantei că pentru obținerea avizului său este necesară furnizareacoordonatelorgeografice în sistemul -84, precum și cota terenului în sistem Marea Neagră 75 determinate doar de agenți geodezi autorizați de De asemenea, se mai cere acordul pârâtei pentru integrarea investiției în programul de dezvoltare al aeroportului.
La 14.06.2005, reclamanta se adresează pârâtei, prin adresa nr. R 343 1, solicitând acordul de principiu pentru integrarea investiției în programul dezvoltare aeroportului.
La 0l.03.2006, reclamanta revine cu o adresă la pârâtă solicitând același acord și, in plus, avizul pârâtei pentru accesul la obiectiv, avizul pârâtei de stabilire a condițiilor de amplasare față de limitele de proprietate și înălțimea maximă admisă și avizul prin care se stabilesc condițiile de racordare la utilități.
Pârâta nu a răspuns acestor cereri formulate de reclamantă.
Pârâta este o autoritate publică în sensul art. 2 alin. 11 lit. b din Legea nr. 554/2004 deoarece este o persoană juridică de drept privat care prestează un serviciu public. Potrivit art. art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 554/2004, aceasta avea obligația de a răspunde reclamantei în termen de 30 de zile de la 01.03.2006, la cererea formulată de aceasta.
Având în vedere că pârâta nu și-a îndeplinit această obligație legală, în baza textului de lege menționat, tribunalul va admite cererea reclamantei și va constata că pârâta nu a răspuns în termen de 30 de zile la cererea reclamantei din 01.03.2006.
Pe de altă parte, față de faptul că exercitarea dreptului de folosință al reclamantei asupra terenului în litigiu, prin realizarea investiției "construcție hangar întreținere și reparații aeronave, utilități și platforme staționare aeronave" este condiționată de obținerea avizului din partea pârâtei privind accesul la obiectiv, avizul pârâtei de stabilire a condițiilor de amplasare față de limitele de proprietate și înălțimea maximă admisă și avizul prin care se stabilesc condițiile de racordare la utilități, în virtutea principiului garantării și ocrotirii drepturilor subiective civile, consacrat de art. 1 alin. 3, art. 15 alin. 1 și art. 21 din Constituția României, precum și art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954, tribunalul, în baza acestor texte de lege dar și a art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, a obligat pe pârâtă să emită: - acordul pentru accesul la obiectiv; -avizul de stabilire a condițiilor de amplasare față de limitele de proprietate și înălțimea maximă admisă; - avizul prin care se stabilesc condițiile de realizare a racordului la utilități.
In privința cererii de obligare a pârâtei la emiterea acordului de principiu privind integrarea investiției " pentru întreținere și reparații aeronave și platforme staționare aeronave - Air SA Otopeni", în planul de dezvoltare al Aeroportului Internațional - B SA, în vederea obținerii autorizației de construire a obiectivului " pentru întreținere și reparații aeronave și platforme staționare aeronave - Air SA Otopeni", tribunalul a reținut că:
Prin certificatul de urbanism nr. 914/10049/31.08.2005 eliberat de Consiliul Local Otopeni se condiționează obținerea autorizației de construire, printre altele, de obținerea avizului Autorității Civile Române.
Prin adresa nr. 10904/07.06.2005, Autoritatea Civilă Română comunică reclamantei că pentru obținerea avizului său este necesară furnizarea coordonatelor geografice în sistemul -84, precum și cota terenului în sistem Marea Neagră 75 determinate doar de agenți geodezi autorizați de De asemenea, se mai cere acordul pârâtei pentru integrarea investiției în programul de dezvoltare al aeroportului. Se condiționează, așadar, emiterea avizului și, implicit, obținerea autorizației de construire, de acordul pârâtei pentru integrarea investiției în programul de dezvoltare al aeroportului.
Prin OG nr. 64/1999, s-a aprobat Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional B - Otopeni, iar pârâta este titularul acestui program. Potrivit art. 3 alin. 2 din această ordonanță, pe terenurile din perimetrul de dezvoltare nu se pot realiza decât investițiile cuprinse în programul strategic.
Prin art. 5 din Legea nr. 5 8/2007, se stabilește că finanțarea programului se va asigura din venituri provenite din: a) surse proprii ale titularului; b) fonduri nerambursabile; c) credite bancare;d) forme legale de participare a capitalului privat;e) fonduri publice obținute în condițiile legii; f) alte surse legal constituite.
Tribunalul a reținut, astfel, că este posibilă participarea capitalului privat la realizarea acestui program, inclusiv prin investiții.
Nici până în acest moment terenul pe care reclamanta dorește să realizeze investiția nu a fost expropriat, astfel încât reclamanta se bucură de existența dreptului său de folosință asupra acestuia, drept opozabil oricărui subiect de drept, inclusiv pârâtei.
Intenția reclamantei de ridicare a investiției din speță este un mod de exercitare a dreptului de folosință asupra terenului. In temeiul art. 1 alin. 3, art. 15 alin. 1 și art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954, ce consacră principiul ocrotirii și garantării drepturilor subiective civile, tribunalul a apreciat întemeiată cererea reclamantei și a obligat pe pârâtă să emită și acordul de principiu privind integrarea investiției " pentru întreținere și reparații aeronave și platforme staționare aeronave - Air SA Otopeni", în planul de dezvoltare al Aeroportului Internațional - B SA, în vederea obținerii autorizației de construire a obiectivului " pentru întreținere și reparații aeronave și platforme staționare aeronave - Air SA Otopeni", reținând că exercitarea dreptului reclamantei de construire (ca atribut al dreptului de folosință asupra terenului) este condiționată de obținerea acestui acord, cu atât mai mult cu cât legea nr. 58/2007 permite participarea capitalului privat la realizarea programului strategic, inclusiv prin investiții. Admiterea cererii reclamantei se impune cu atât mai mult cu cât reclamanta are nevoie de realizarea investiției în vederea realizării obiectului său de activitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta- Națională Aeroportul Internațional B SA, solicitând modificarea în totalitate a acesteia și pe fond respingerea fie ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasiva, fie ca lipsita de interes, fie ca neîntemeiata, cu următoarea argumentație:
1.Primul motiv de recurs se întemeiază pe dispozițiile art.304 pct.8 Cod procedură civilă și are în vedererespingerea excepției lipsei de interes invocata de recurenta-pârâtă.
Astfel, consideră ca in mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei de interes invocata, interpretând in mod greșit actul juridic dedus judecații, raportat la următoarele argumente:
Potrivit contractului de închiriere încheiat la data de 30.05.2006 intre in calitate de si - AIR SA in calitate de Locatar, obiectul acestuia îl reprezenta închirierea terenului in suprafața de 277.257,07 mp situat în Otopeni, jud. I în vederea edificării de către Locatar a unei construcții reprezentând hangar, hală reparații sau montaj pe terenul respectiv. Capitolul VI (cauze de încetare a contractului) art.12, lit. d, arata ca:"Prezentul contract deînchiriere încetează rin p.:.d imposibilitatea edificării construcțiilor pana la data de31.12.2006. "
In aceste condiții, având în vedere că pana la data de 31.12.2006 construcțiile prevăzute in contractul de închiriere nu au fost edificate, contractul de închiriere a încetat de drept.
Astfel, consideră ca intimata-reclamantă nu justifica un interes în promovarea acțiunii sale, întrucât una dintre condițiile justificării interesului este aceea de a fi născut si actual, "un interes care a trecut, a fost depășit nu poate fi luat în considerare". (, Excepțiile procesuale în procesul civil, ediția a II-a revăzuta si adăugită,Universul juridic, B 2006, pag.184)
2.Al doilea motiv de recurs se întemeiază pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă si are in vedererespingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocata de subscrisa si aspecte legate defondul cauzei
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive,consideră recurenta că instanța de fond în mod greșit a dispus respingerea acesteia, neținând cont de argumentele aduse în susținerea acestei excepții și anume:
nu emite avize, ci "analizează și se pronunță asupra proiectelor de construcții-montaj elaborate pentru zonele de servituți aeronautice ale aeroportului, în vederea avizării acestora de către organele în drept" (art.6pct.1.5din Statutul Companiei Naționale "Aeroportul Internațional B - Otopeni" - aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 522/1998 privind înființarea Companiei Naționale "Aeroportul Internațional B - Otopeni" - A), procedura de avizare aparținând acestora din urmă.
Totodată prin nr.HG1096/2008 pentru modificarea unor acte normative privind înființarea aeroporturilor de interes național, a fost aprobat noul statut al - - SA care la art.6 alin. 4 pct. I prevede că:
Activitățile desfășurate de Companie constau în:
a) asigura exploatarea, întreținerea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii aeroportuare: piste, cai de rulare, platforme, drumuri de acces si de incinta, parkinguri, aerogări, hangare, construcții, instalații si echipamente speciale, precum si alte dotări care concura la buna desfășurare a activității aeroportuare, în concordanta cu standardele interne si internaționale, în vederea satisfacerii cerințelor transportului aerian;
b) asigura exploatarea, întreținerea, dezvoltarea si modernizarea echipamentelor si instalațiilor aeroportuare în sectoarele mecanoenergetic, telecomunicații, de transport si deservire aeroportuara, tehnica de calcul si informatica, supraveghere si control, informații si publicitate;
c) elaborează, aproba si aplica norme tehnice adaptate la specificul dotării, pentru exploatarea, dezvoltarea, modernizarea si întreținerea bazei aeroportuare;
d) organizează si tine evidenta de cadastru;
e) analizează și se pronunță asupra proiectelor de construcții-montaj elaborate pentru zonele de servituți aeronautice ale aeroportului, în vederea avizării acestora de către organele în drept;
f) aplica reglementările interne și internaționale privind activitatea aeroportuara;
g) asigura controlul desfășurării proceselor si operațiunilor aeroportuare, în vederea respectării normelor, reglementarilor si recomandărilor de exploatare aeroportuara interna si internațională;
h) elaborează și adresează ministerului d e resort propuneri de modificare a legislației în domeniul exploatării, dezvoltării și modernizării Companiei;
i) întocmește studii si cercetări referitoare la dezvoltarea, modernizarea si optimizarea activității aeroportuare, precum si la impactul aeroportului în zona sa de influenta;
j) prin posibilități proprii sau cu parteneri din tara si din străinătate, pe baza de contract, realizează activități de import si de aprovizionare tehnico-materiala;
k) organizează si desfășoară activități de cooperare tehnica, economica cu firme din tara si din străinătate în domeniul sau de activitate, potrivit normelor interne si internaționale în vigoare;
l) ia masuri pentru perfecționarea pregătirii de specialitate, în tara sau în străinătate, a personalului propriu; atesta calificarea personalului pentru meserii specifice deservirii activităților aeroportuare, cu excepția acelor meserii pentru care normele în vigoare interne sau internaționale prevăd alte condiții de atestare;
m) stabilește și aplică masuri de protecție a mediului în conformitate cu legislația națională si comunitara în domeniu."
Astfel, este lesne de observat ca printre activitățile desfășurate de către - SA nu se număra si emiterea de avize, cu atât mai mult, emiterea de avize referitoare la stabilirea condițiilor de amplasare față de limitele de proprietate si înălțimea admisă și avize prin care se stabilesc condițiile de realizare a racordului la utilități.
Toate aceste atribuții aparțin Autorității Civile Romane care potrivit art.4 din Regulamentul sau de funcționare aprobat prin nr.HG405/1993, are următoarele atribuții:
4.3. avizează studiile privind realizarea în tara sau pentru procurarea din import a tehnicii de aviație civila si asigura autorizarea si supravegherea tehnica a unităților care proiectează, construiesc, exploatează, întrețin, repara si operează tehnica de aviație, inclusiv pentru cele care stochează si distribuie produse de aviație;
4.9. stabilește condițiile impuse terenurilor de aeronautica civilă - aeroporturi, aerodromuri, heliporturi, terenuri de lucru, indiferent de destinator, precum si procedurile de intervenție în cazul producerii de incendii la aeronave, în vederea aplicării prevederilor actelor normative naționale specifice si a reglementarilor aeronautice internaționale recunoscute de tara noastră;
4.10. aproba reglementările de exploatare a terenurilor de aeronautica civila si participa în comisiile de omologare, recepție si punere în funcțiune a acestora si a mijloacelor PNA-Tc de ruta si zona de aeroport, precum si la zborurile de deschidere a unor noi cai aeriene;
4.12. verifica si autorizează utilizarea terenurilor de aeronautica civila, a platformelor de compensare, precum si a mijloacelor de protecție a navigației aeriene; executa verificarea periodica din zbor a funcționarii echipamentelor si instalațiilor de protecție a navigației aeriene si asigura efectuarea întreținerii echipamentelor specifice aeronavei-laborator;
4.13. aplica prevederile legale privind închiderea, deschiderea, redeschiderea sau exploatarea terenurilor de aeronautica civila si avizează, potrivit normelor legale în vigoare, amplasarea construcțiilor si amenajărilor de orice fel în vecinătatea terenurilor de aeronautica civilă sau a mijloacelor de protecție a navigației aeriene;
De altfel, prin adresa nr. -/15.07.2005 (33/2364/15.07.2005), transmisa de către Direcția Generala Civilă din cadrul Ministerului Transporturilor către Direcția Generala de Investiții, si Concesiuni din cadrul aceluiași minister, se arată că Autoritatea Civila () este cea care stabilește procedura de emitere a avizelor pentru construcții în zonele supuse servituților aeronautice.
Cu privire la criticile aduse hotărârii recurate pe fondul cauzei
. In motivarea hotărârii, instanța de fond arata ca in data de 14.06.2005 intimata-reclamanta s-a adresat recurentei-parate prin adresa nr., solicitând acordul de principiu pentru integrarea investiției în programul de dezvoltare al aeroportului. Ulterior, la data de 01.03.2006, intimata reclamanta a revenit cu o adresă la recurenta-parata solicitând același acord plus avizul acesteia din urmă pentru accesul la obiectiv, avizul pârâtei de stabilire a condițiilor de amplasare de limitele de proprietate și înălțimea maximă admisă și avizul prin care se stabilesc condițiile de racordare la utilități.
Susține recurenta că în mod eronat și nejustificat instanța de fond menționează că: "pârâta nu a răspuns acestor cereri formulate de reclamantă", în condițiile în care la dosarul cauzei se afla adresa nr.7944/05.07.2001 transmisa intimatei-reclamante de către - SA si care începe cu mențiunea: "Referitor la adresa dvs. Înregistrată la sediul - SA sub nr. /14.06.2005 prin care solicitați acordul de principiu privind integrarea investiției " pentru întreținere si reparații aeronave, in programul de dezvoltare a aeroportului, "
. In ceea ce privește acordul de principiu privind integrarea investiției in programul de dezvoltare al aeropor tului
fiind față de societatea pârâtă și astfel neimplicata in gestionarea activității, intimata-reclamanta apreciază ca "emiterea unui asemenea acord/aviz de către nu ar ridica probleme, mai ales având in vedere faptul ca in "Planul de dezvoltare - Aeroportul Internațional B SA - etapa 2015 - Limitele perimetrale extindere si cai acces" (Anexa 2 la OUG nr.64/1999, așa cum a fost modificata prin Legea nr.220/2002), in limita de dezvoltare a aeroportului este cuprins si terenul pe care se intenționează realizarea obiectivului în discuție. "
Împrejurarea că terenul aflat în folosința s-ar situa în perimetrul de dezvoltare al Aeroportului Internațional B nu da dreptul intimatei reclamante să obțină acordul/avizele solicitate în prezenta cauză, caracteristicile unei asemenea ipoteze fiind:
Necesitatea achiziționării respectivului teren, locatorul intimatei-reclamante urmând a fi lipsit de dreptul de proprietate asupra acestuia (prevederile art. din a II-a stabilita in Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la aeroportul Internațional B - Otopeni pentru perioada 1999-2015 - Anexa nr. 1 din Ordonanța nr.64/1999 de aprobare a programului).
In condițiile în care Ordonanța nr.64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional B - Otopeni declara "lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare prevăzute în anexa 1 "ca fiind "cauza de utilitate publica ", devine incidenta inclusiv varianta exproprierii terenului care este destinat unei asemenea cauze. In acest context, facem precizarea ca, in dezbaterea Parlamentului României se afla tocmai proiectul de lege privitor la exproprierea pentru cauza de utilitate publica a terenurilor aflate in perimetrul de dezvoltare a Aeroportului Internațional
In măsura în care terenul aflat în folosință intimatei-reclamante, ar fi destinat prin prisma Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional, realizării unei platforme multimodale cargo in cea de a treia etapa a programului, ceea ce insa nu rezulta din analiza ordonanței sau a anexelor acesteia, o asemenea investiție ar trebui sa răspundă necesitaților si standardelor companiei noastre si nu celor ale reclamantei, fiind titularul programului strategic (art. l alin.2 din Ordonanța nr.64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional B - Otopeni) si astfelproprietaruloricărei lucrări de dezvoltare a respectivei infrastructuri.
Lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare se realizează de către compania noastră, terții putând avea doar calitatea de executanți ai lucrărilor in condițiile libere ale pieței si in cadrul reglementat al achizițiilor publice.
Tocmai pentru ca devine proprietarul tuturor investițiilor ce urmează a fi realizate pe terenurile care intra în perimetrul sau de dezvoltare, sursele de finanțare a programului strategic se asigura:
- din surse proprii ale
- din credite bancare
- si în completare, de la bugetul de stat, prin bugetul MINISTERULUI TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI (dispozițiile art.5 din Ordonanța nr.64/ 1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional B - Otopeni) surse prevăzute de legiuitor limitativ, fără a crea posibilitatea atragerii altor surse.
nici decizia privitoare la amplasarea diferitelor investiții nu poate să aparțină terților si deci nici reclamantei din prezenta cauza, locul unde urmează a fi amplasată platforma multimodală cargo făcând obiectul unei analize interne a, care trebuie sa răspundă necesitaților acestei companii.
Împrejurarea că reclamanta a ales sa închirieze o suprafață de teren despre care cunoștea că este cuprinsa in perimetrul de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare ii incumba in totalitate, contractul încheiat la data de 30.05.2005 cu d-ul nefiindu-i opozabil si cu atât mai puțin nu îi obliga sub nici un aspect.
Concluzionând, recurenta apreciază că:
- instanța de fond in mod greșit a dispus obligarea sa la emiterea acordului de principiu privind integrarea investiției in programul de dezvoltare al aeroportului, deoarece - SA nu este în măsura să emită un astfel de acord, întrucât planul de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare a fost aprobat prin ordonanța de guvern (OG nr.64/1999) si nu de către - SA, acest plan de dezvoltare aparținând statului R si nu - SA. In aceste condiții, plecând chiar de la aplicarea principiului separării puterilor in stat, - SA nu se poate substitui puterii executive interferându-se in activitatea acesteia prin emiterea unui acord, întrucât nu are calitatea necesara întocmirii unui astfel de act. In condițiile in care toate investițiile ce urmează a fi efectuate in cadrul sunt aprobate prin nr.OG64/1999, atunci implicit orice modificare adusa acestui program strategic nu se poate realiza decât prin intermediul unui act normativ care sa reglementeze o astfel de situație;
- de asemenea, deciziile privind investițiile ce urmează a fi efectuate în cadrul - SA nu pot aparține unor terțe persoane, întrucât aceste decizii aparțin statului R și sunt stabilite prin acte normative, în speță prin nr.OG64/1999;
- la data promovării cererii de chemare în judecata, Legea nr.58/2007 privind modificarea și completarea nr.OG64/1999 nu era in vigoare, în speță fiind astfel incident principiul neretroactivității legii;
- chiar si în aceste condiții, faptul ca art. 5 din Legea nr.58/2007 privind modificarea si completarea nr.OG64/1999 arata ca finanțarea programului se poate asigura printre altele din venituri provenite din:.d) forme legale de participare a capitalului privat, nu da dreptul instanței de fond sa facă aprecieri in sensul ca: "este posibila participarea capitalului privat la realizarea acestui program, inclusiv prin investiții", aprecieri care au servit la motivarea hotărârii. Finanțarea programului prin forme legale de participare a capitalului privat, reprezintă o opțiune a - SA si nicidecum o premisa de la care instanța de fond a plecat in motivarea hotărârii.
- potrivit art.3 alin. 2 din nr.OG64/1999, pe terenurile din perimetrul de dezvoltare a aeroportului nu se pot realiza decât investițiile cuprinse in programul de dezvoltare.
Articolul menționat este de stricta interpretare in sensul ca nu se pot realiza alte investiții decât cele cuprinse in programul strategic. Astfel, consideră ca în mod eronat si cu totul nejustificat, instanța de fond, neținând seama de aceasta prevedere (pe care insa a prevăzut-o in motivarea hotărârii), a obligat-o la emiterea acordului de principiu privind integrarea investiției în programul de dezvoltare al aeroportului, întrucât, stfel cum a arătat si in precedent, nu - SA este cea care stabilește investițiile ce urmează a fi realizate, ci statul român prin act normativ.
Faptul că - SA este titulara acestui program nu înseamnă ca deciziile privind investițiile sunt luate la nivelul companiei, ci înseamnă faptul ca este beneficiara acestui program de dezvoltare, investițiile fiind stabilite prin ordonanța de guvern (nr.OG64/1999).
Recurenta subliniază faptul că trebuie avute în vedere și următoarele aspecte prevăzute de nr.OG64/1999:
- obiectivele incluse în programul strategic reprezintă cauză de utilitate publică;
- terenurile cuprinse în perimetrul de dezvoltare, necesare pentru realizarea programului strategic se stabilesc prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate privind reglementarilor legale;
- în vederea realizării obiectivelor de investiții aprobate este necesară achiziționarea terenurilor aflate în perimetrul de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare.
. In ceea ce privește avizul pentru accesul la obiectiv, avizul de stabilire a condițiilor de amplasare față de limitele de proprietate și înălțimea maximă admisă și avizul prin care se stabilesc condițiile de racordare la utilități.
Astfel cum a arătat și în precedent, emiterea acestor avize nu este de competența - SA, aceasta din urmă nefiind în măsură să emită astfel de avize, întrucât singura instituție abilitată de lege să dispună emiterea unor astfel de avize este Autoritatea Civilă Romană ().
Aceste aspecte sunt reținute atât prin adresa nr. -/15.07.2005 (33/2364/15.07.2005), transmisă de către Direcția Generala Civila din cadrul Ministerului Transporturilor către Direcția de Investiții, si Concesiuni din cadrul aceluiași minister, cât și prin adresa nr. 10904/07.06.2005 transmisă de către - AIR SA.
De asemenea, trebuie avute în vedere și prevederile Regulamentul de funcționare al aprobat prin nr.HG405/1993, în care se arată și faptul că printre atribuțiile se numără și "avizarea, potrivit normelor legale în vigoare, amplasarea construcțiilor si amenajărilor de orice fel în vecinătatea terenurilor de aeronautică civilă sau a mijloacelor de protecție a navigației aeriene. "
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041din Codul d e procedură civilă.
Cererea de recurs a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 2 lei potrivit dispozițiilor art. 17 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, raportat la dispozițiile 11 alin. 1 și 2 coroborat cu art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum a fost modificată, și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 și 3 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, astfel cum a fost modificată.
Intimata-reclamantă- Air SAa formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, în motivare susținând următoarele:
1. Primul motiv întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.8Cod procedură civilăprivindexcepția lipseiinteresului subscrisei invocate de recurenta (instanțade fond a interpretat gresit actul juridic dedus judecații)
Soluția instanței de fond este temeinică și legală întrucât interesul prezent si actual al - AIR SA rezulta din următoarele înscrisuri: - Hotărârea AGA din 24.05.2006 prin care s-a majorat capitalul social prin aportul în natura a acționarului cu terenul din Otopeni pe care urmează să realizeze investiția; - Actul Adițional la Contract si Statutul societății autentificat cu nr.2424/30.05.2006 prin care s-a majorat capitalul social prin aportul în natură cu terenul respectiv; - Încheierea nr.2506/16.06.2006 Judec. delegat/. Comerț I/ Tribunalul București; - Încheierea nr.50329/24.07.2006 a OCPI I prin care s-a intabulat dreptul de proprietate al - AIR SA asupra terenului din Otopeni.
In vederea dezvoltării activităților de aviație generală a societății a achiziționat suprafața de teren înscrisă în CF 1102 oraș Otopeni, teren situat în vecinătatea pârâtei și fiind proprietari doresc să dispună de proprietate conform interesului. Pârâta interzice accesul la proprietate pentru realizarea obiectivelor necesare dezvoltării activității de aviație generală. Mai mult, Certificatul de urbanism nr.1268/11.10.2007 valabil până la 11.10.2008 si prelungit până la 08.10.2009 - probează fără putința de tăgadă că interesul societății în promovarea acțiunii este prezent și actual.
2. Aldoilea motiv întemeiat pe dispoz.art.304 pct. 9 Cod procedură civilă privindexcepția lipsei calității procesuale pasive arecurentei.Solicita respingerea acestui motiv arătând că, într-adevăr, Autoritatea Civila din România () potrivit art.4 din Regulamentul sau de functionare aprobat prin HG nr. 405/1993 are o serie de competente privind avizarea anumitor activitati si proiecte referitoare la infrastructura aeroportuară.
la întâmpinare următoarele înscrisuri din care rezultă demersurile făcute la pentru obținerea avizelor respective:
- Adresa nr.10904/07.06.2006 pentru emiterea unui aviz pentru realizarea obiectivului "hangar pentru întreținere reparații aeronave și platforme staționare" In baza răspunsului la această adresă a întocmit printr-un expert autorizat de cu obstacole în zona Aeroportului Otopeni;
- Adresa nr. 21232/18.08.2008 prin care solicita avize construcții în zona de servituți aeriene și avize construcții situate în zone aeroportuare
- Adresa nr.297/08.01.2009 prin care solicita lista agenților autorizați de pentru proiectare si construcții aeroportuare.
Prin urmare, pentru avizele ce țin de competențele a efectuat și va efectua toate demersurile legale.
Când a solicitat avizul aeroportului a avut în vedere tocmai art.6 alin.4 pct.I lit.e din Statutul SN - SA care prevede: "..analizează și se pronunța asupra proiectelor de construcții montaj elaborate pentru zonele de servituți aeronautice ale aeroportului, in vederea avizarii a cestora de catre organele in drept" în sensul ca toate documentațiile ce vor fi elaborate de agenții autorizați de, înainte de a fi avizate de aceasta autoritate, trebuie sa analizeze si sa se pronunte asupra acestora deoarece se afla în zona de servituți aeriene a aeroportului. Când a solicitat avizul aeroportului am avut am avut în vedere tocmai aceste dispoziții in sensul ca aeroportul trebuie sa analizeze și să se pronunte în scris asupra tuturor proiectelor pe care urmează sa le înainteze.
Din aceasta situație enunțată rezultă că atunci când a solicitat avizul aeroportului a avut în vedere acele forme procedurale prealabile emiterii actului administrativ - care din punct de vedere al naturii juridice sunt OPERATIUNI TEHNICO-ADMINISTRATIVE care declanșează procedura de elaborare a actului administrativ.
ca persoana de drept privat autorizata sa presteze servicii de interes public (in termenii doctrinei interbelice denumita " stabiliment de utilitate publica") poate efectua operațiuni tehnico administrative (expertize, referate, studii anchete, procese verbale, analize si propuneri etc.) care sa declanșeze procedura de eliberare a actelor administrative de către alte autorități publice - in cazul nostru pentru anumite avize si Primăria Otopeni pentru autorizația de construcții.
Prin urmare trebuie să facă analize si propuneri ca cele prevăzute in art.6 din regulamentul sau.
In ultimii ani, arată că atât doctrina cât și jurisprudența au constatat tot mai frecvent un proces prin care aceste operațiuni tehnico-administrative tind să fie asimilate actelor administrative. Aceste operațiuni tehnico administrative fiind asimilate actelor administrative produc efecte prin ele insele, fiind supuse controlului judecătoresc pe cale contenciosului administrativ.
Pentru aceste considerente rezulta ca aeroportul are calitate procesuala pasiva - așa cum corect a reținut și instanța de fond. Mai mult Primăria Otopeni prin Certificatul de urbanism nr.1268/11.10.2007 valabil până la 11.10.2008 si prelungit până la 08.10.2009 ne impune; " Documentația tehnică pe baza căreia se va solicita autorizația de construire va fi însoțită de următoarele AVIZE DE LA ACORDUL "
Prin urmare datorită poziției inflexibile a îi este prejudiciat dreptul de proprietate întrucât nu poate folosi terenul respectiv și practic nu poate realiza investiția avizată prin certificatul de urbanism.
3.Privind fondul recursului
Recurenta susține: "instanța de fond în mod greșit a dispus obligarea subscrisei la emiterea acordului de principiu privind integrarea investiției în programul de dezvoltare a aeroportului, deoarece - SA nu este în măsura sa emită un astfel de acord, întrucât planul de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare a fost aprobat prin ordonanță de guvern (OG nr.64/1999) și nu de către - SA, acest plan de dezvoltare aparținând statului R si nu SA." Interpretarea sistematica si teleologica a OG nr. 64/1999 cu modificările și completările ulterioare conduce la următoarele concluzii:
- Programul strategic de dezvoltare aaf ost impus de o situație obiectivă - creșterea traficului aerian de călători si marfa de pe acest aeroport;
- - SA împreună cu structurile specializate ale Ministerului Transporturilor au toate initiativele de declansare a procedurilor de emitere a diferitelor acte normative (proiecte de lege, OG, HG ) referitoare la dezvoltarea aeroportului;
- Acest program strategic, datorită dificultăților financiare, a fost modificat din 1999 până în prezent de mai multe ori, ultima modificare fiind prin Legea nr. 58/22.03.2007, nul din scopurile pentru care a fost operată aceasta modificare fiind tocmai includerea de " forme legale de participare a capitalului privat " la programul strategic.
Recurenta susține că în dezbaterea parlamentului se află proiectul de lege privitor la exproprierea pentru utilitate publică a terenurilor aflate în perimetrul de dezvoltare a aeroportului, însă aceasta susținere are un caracter pur enunțiativ și nu este probată în nici un fel. Astfel, recurenta nu precizează la care cameră a parlamentului se află ( sau Camera Deputaților), dacă proiectul a fost dezbătut în comisiile de specialitate, data când a fost stabilită de Biroul Permanent al camerei respective pentru a fi introdusă pe ordinea de zi. Prin urmareidem est non esse non probari. Privind susținerea recurentei "la data promovării cererii de chemare în judecată, Legea nr.58/2007 nu era in vigoare, in speța fiind astfel incident principiul neretroactivității legii " aceasta nu poate fi primită pentru mai multe considerente.
Prin introducerea cererii sale la aeroport s-a născut un raport juridic de drept administrativ in care societatea noastră apare ca titulara a dreptului subiectiv de a primi răspuns la petiție iar pirita are obligația corelativa de a răspunde la petiție.
Prin urmare, la momentul intrării in vigoare a Legii nr. 58/2007 - raportul juridic concret dintre reclamantă si pirita este un raport juridic in curs de desfășurare, de unde rezulta cel puțin doua concluzii:
- raportul juridic de drept administrativ dintre societatea reclamantă și pârâta nu a încetat niciun moment pentru ca pirita nu a respectat dreptul său subiectiv prevăzut de Legea nr.554/2004
- investiția nu s-a realizat sub imperiul legii vechi.
Fiind un raport juridic in curs de desfășurare, iar investiția nu s-a realizat sub imperiul legii vechi este evident ca efectul legii noi se produce si asupra acestui raport in curs de desfășurare.
Motivul de recurs potrivit căruia finanțarea programului strategic prin forme legale de participare a capitalului privat reprezintă o opțiune a - nu poate fi primit deoarece art. 5 din OG nr.64/1999 modificată si completata prin Legea nr.58/2007 are dispoziții imperative "finanțarea programului strategic SE VA ASIGURA PRIN" Analizând teleologic aceasta norma imperativa a fost impusa de legiuitor tocmai cu scopul de a obliga atât cât și celelalte structuri statale sa găsească forme legale de participare a capitalului privat la realizarea programului strategic de dezvoltare a aeroportului. Una din formele legale de participare a capitalului privat o reprezintă și integrarea investițiilor private în programul strategic. Investiția societății reclamante are aceleași elemente cu cele cuprinse în Anexa nr.1 la Legea nr.58/2007, a III-a pct.III.2 (1 ianuarie 2011 - 1 ianuarie 2018 ) din Planul strategic de dezvoltare.
Din înscrisurile anexate rezulta că obiectivele investiției reclamantei se proiectează și se vor construi numai in baza avizelor și cu respectarea întocmai a standardelor internaționale de aviație civila.
Prin urmare, integrarea investiției reclamantei in program ar face ca până în 2011 (când recurenta probabil își va propune sa demareze lucrările efective la infrastructura) societatea reclamantă să aibă deja realizata investiția. de aceste aspecte solicită să se constate ca instanța de fond a făcut o corecta aplicare a dispozițiilor legale, respectiv art. 5 din OG nr.64/1999 modificata si completata cu Legea nr.58/2007.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs formulate și în conformitate cu prevederile art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea apreciază că recursul declarat este fondat, urmând să-l admită, să modifice sentința recurată iar pe fond să respingă acțiunea reclamantei ca neîntemeiată, menținând soluțiile date excepțiilor lipsei de interes și lipsei calității procesuale pasive a pârâtei anterior dezbaterii fondului cauzei.
În fapt,Națională "Aeroportul International B" este persoană juridică română, care în conformitate cu prevederile nr.HG 522/1998, a dobândit statul de companie națională, prin reorganizarea Regiei Autonome "Aeroportul Internațional B-Otopeni" (art.1). Prin nr.HG 527/2004 a fost acordată noua denumire de Națională "Aeroportul Internațional -B" (în continuare ). este societate comercială pe acțiuni, cu capital integral de stat, care se organizează și funcționează pe baza de gestiune economică și are ca obiect principal de activitate efectuarea de prestații, servicii, lucrări de exploatare, întreținere, reparare, dezvoltare și modernizare a bunurilor din patrimoniul sau, aflate în proprietate sau în concesiune, în vederea asigurării condițiilor pentru sosirea, plecarea și manevrarea la sol a aeronavelor în trafic național și/sau internațional, asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri și poștă, precum și servicii de interes public național.
Este necontestat faptul că recurenta-pârâtă - Națională Aeroportul Internațional B SA este o autoritate publică în sensul dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, fiind o persoană juridică de drept privat care prestează un serviciu public, potrivit Statutului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 522/1998 și ulterior prin HG nr.1096/2008 pentru modificarea unor acte normative privind înființarea aeroporturilor de interes național.
În această calitate, recurenta-pârâtă este titulara și beneficiaraProgramuluistrategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional-,aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 64 din 24 august 1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional - B (în continuare denumit Programul strategic), modificată și completată ulterior, potrivit dispozițiilor alin. 1 din acest act normativ, iar obiectivele incluse în Programul strategic sunt declarate de utilitate publică prin art. 2.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 din actul normativ precizat anterior, "(1) Terenurile cuprinse în perimetrul de dezvoltare al Aeroportului Internațional - B, necesare pentru realizarea programului strategic, delimitate conformanexei nr. 2, se stabilesc prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, aprobate potrivit reglementărilor legale."iar alin. 2 stabilește că"(2) Pe terenurile din perimetrul de dezvoltare al Aeroportului Internațional - Bnu se pot realiza investiții, altele decât cele cuprinse în programul strategic."
Ceea ce reclamă intimata-reclamantă- Air SAprin acțiunea sa este actul administrativ unilateral asimilat constând în nesoluționarea de către recurenta-pârâtă a cererii sale din data de 01.03.2006 în termenul legal de 30 de zile, cu consecința obligării recurentei-pârâte să îi răspundă la acea cerere și să emită, pe de o parte, acordul de principiu privind integrarea investiției sale " pentru întreținere și reparații aeronave și platforme staționare aeronave - Air Otopeni" înProgramul strategicîn vederea obținerii autorizației de contstruire a obiectivului (reprezentând investiția) și acordul necesar pentru accesul la obiectiv, iar pe de altă parte, avizele prin care se stabilesc condițiile de amplasare față de limitele de proprietate și înălțimea admisă, respectiv prin care se stabilesc condițiile în care se va realiza racordarea la utilități.
Astfel, analiza instanței de fond trebuia să vizeze, cu precădere, dacă susținerea reclamantei referitoare la nesoluționarea cererii era întemeiată, și numai în aceste condiții să pășească la soluționarea capetelor de cerere incidentale, referitoare la obligarea soluționării și analizarea îndeplinirii condițiilor legale pentru obligarea la emiterea acordurilor și avizelor solicitate.
Este adevărat că prima instanță a analizat din punct de vedere formal nesoluționarea cererii formulată de către intimata-reclamantă și înregistrată la autoritatea recurentă la data de 03.03.2006 în termenul legal, însă a omis să analizeze înscrisurile depuse de înseși intimata-reclamantă odată cu cererea de chemare în judecată, astfel încât nu a analizat faptul că din chiar cuprinsul adresei invocate, aflate la fila 6 din dosarul înregistrat inițial sub nr-, rezultă că cererea reprezenta o "revenire" la cererea adresată în urmă cu 7 luni aceleiași autorități, înregistrată la data de 14.06.2005 sub nr.. Or, potrivit cererii înregistrate sub nr. /14.06.2005, intimata-reclamantă solicitase acordul de principiu al recurentei-pârâte privind integrarea investiției sale înProgramul strategic,iar recurenta-pârâtă a emis la data de 01.07.2005 răspunsul înregistrat sub nr. 7944 în cuprinsul căruia i-a comunicat intimatei-reclamante că "nu este competentă să-și dea acordul cu privire la solicitarea - Air SA de realizare a investiției pentru întreținere și reparții aeronave pe terenul menționat" întrucât "terenul pe care ar urma să se realizeze investiția este integrabil Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional - B - iar potrivit art. 5 din ordonanțăFinanțarea programului strategic se va asigura din surse proprii ale titularului, din credite bancare și, în completare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor", răspuns aflat la fila 10 verso din dosarul nr-.
Cu toate acestea, trecând peste acest aspect și apreciind că și în aceste condiții autoritatea pârâtă trebuia să emită un nou răspuns la cererea de revenire adresată de către reclamantă, instanța de fond trebuia să analizeze în ce măsură se putea subroga și substitui dreptul de apreciere al autorității în emiterea acordului de principiu și a acordului privind accesul la obiectiv, respectiv a celor două avize, în măsura în care acestea erau, într-adevăr, în competența sa.
Or, pornind de la obiectul de activitate al autorității pârâte și de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 64 din 24 august 1999 pentru aprobareaProgramul strategic, modificată și completată ulterior, apare cu evidență că autoritatea pârâtă nu avea dreptul de a-și da un acord de principiu, premergător oricăror alte acorduri și avize, pentru realizarea unor investiții noi, ce nu sunt cuprinse deja în Programul strategic, astfel cum stipulează în mod imperativ alin. 2 al art. 3. În condițiile în care intimata-reclamantă nu a contestat în nici un fel această interdicție și nici nu a invocat neconstituționalitatea acesteia prin raportare la garantarea dreptului de proprietate, apare ca lipsă de suport legal cererea sa de obligare a recurentei-pârâte la darea acordului de principiu.
În ceea ce privește susținerile intimatei-reclamante și aspectele reținute de către instanța de fond referitoare la restrângerile aduse dreptului de folosință și, respectiv atributelor dreptului de proprietate dobândit ulterior de către intimata-reclamantă asupra suprafeței de teren pe care se dorește a fi realizată investiția, Curtea reține că situarea acestei suprafețe de teren în perimetrul Programului strategic, fiind afectată de servituți aeronautice era o situație de fapt existentă încă la data dobândirii de către fostul proprietar, în anul 2003, suprafeței de teren, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1233/04.04.2003, cu atât mai mult la data încheierii contractului de închiriere între acesta și societatea reclamantă la data de 30.05.2005 sau la data aportului acestei suprafețe la capitalul social al reclamantei. Așadar, închirierea s-a realizat în cunoștință de cauză asupra situației juridice a terenului, care era deja afectat de servituțile aeronautice și de interdicția prevăzută în mod imperativ de alin. 2 al art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 64 din 24 august 1999 pentru aprobareaProgramul strategic,iar reclamanta nu poate invoca necunoașterea acestor dispoziții legale și, mai mult, nu i se poate înlătura aplicarea lor. Faptul că există întârzieri în realizarea etapelor Programului strategic și că nu sunt puse în aplicare încă dispozițiile referitoare la exproprierea suprafețelor de teren din perimetrul său ar putea da naștere unui eventual drept la despăgubiri pentru lipsa de previzibilitate și întârzieri în acordarea despăgubirilor pentru care avea o speranță legitimă reclamanta, nicidecum la anularea interdicției legale.
Argumentele intimatei-reclamante referitoare la modificarea dispozițiilor art. 5 din Ordonanță, referitoare la completarea surselor de finanțare pentru realizareaProgramului strategic,preluate și de instanța de fond, sunt fundamental eronate, întrucât art. 5 reglementează sursele de finanțare pentru realizarea obiectivelor cuprinse deja în Programul strategic, iar acestea au fost extinse prin modificarea adusă prin Legea nr. 58/2007 tocmai în scopul accelerării realizării lor, ceea ce nu permite realizarea unor parteneriate având ca obiect investiții noi față de cele prevăzute înProgramul strategicaprobat prin actul normativ.
Față de toate aceste motive, Curtea reține că în mod corect prima instanță a reținut că intimata-reclamantă justifica un interes legitim, născut și actual în promovarea acțiunii sale, întrucât este titulara certificatului de urbanism eliberat în vederea realizării investiției sale, pentru care i se impunea acordul de principiu al recurentei-pârâte, precum și o serie de acorduri și avize ulterioare, iar recurenta-pârâtă este titularaProgramului strategicîn cadrul căruia este cuprins și terenul pe care reclamanta dorea realizarea investiției sale, căreia i s-a adresat cu cererea din data de 01.03.2006.
Cu privire la soluția dată pe fondul cererii, Curtea apreciază că se impune modificarea sentinței în tot prin respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În baza dispozițiilor art. 274 din Codul d e procedură civilă, reținând culpa procesuală a intimatei-reclamante în declanșarea litigiului, o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată solicitate, 1190 lei reprezentând onorariul apărătorului ales, potrivit facturii fiscale și ordinului de plată depuse la dosarul de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă - Națională Aeroportul Internațional B SA împotriva sentinței civile nr. 2826 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX - a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 27.10.2008 în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă- Air SA.
Modifică în tot sentința recurată în sensul că:
Respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Obligă intimata-reclamantă - Air SA la plata sumei de 1190 către recurenta-pârâtă, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored./2 ex.
19.10.2009
Președinte:Bulancea Diana MagdalenaJudecători:Bulancea Diana Magdalena, Șuțu Alina, Severin
