Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 29/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--02.12.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.29
Ședința publică din 15.01.2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Diana Duma
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, împotriva sentinței civile nr. 573/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță A, având ca obiect refuz soluționare cerere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind pârâtul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând rezoluția instanței, reclamantul recurent solicită scutire de la plata taxelor de timbru, având în vedere că nu are posibilități materiale, aflându-se în stare de detenție.
Față de motivele invocate, instanța constată întemeiată cererea de scutire de la plata taxelor de timbru și o admite.
Reclamantul recurent arată că soluționarea litigiului în primă instanță nu era de competența Tribunalului Arad ci de competența Curții de APEL TIMIȘOARA, întrucât a invocat excepții de nelegalitate a unor decizii emise de Administrația Națională a Penitenciarelor.
Instanța reține cauza în pronunțare pe excepția de necompetență materială invocată de reclamantul recurent.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Arad sub nr-, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Arad constatarea nelegalității deciziei Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.499/2007 ca fiind contrară Legii nr.554/2004 și a art.53 din Constituția României, nelegalitatea alin.2 și 3 din art.52 din nr.HG 1897/2006, obligarea pârâtului la plata daunelor morale în cuantum de 50.000 lei și a penalităților de întârziere de 1% pe zi din această sumă începând cu primul termen de judecată, până la achitarea integrală a daunelor precum și obligarea pârâtei la a soluționa cererile sale cu privire la înființarea programului de preluare a corespondenței din cadrul penitenciarului și după ora 15,00 cel puțin o zi pe săptămână. preluarea cererilor consemnate pe coală simplă și înregistrarea acestora și primirea de răspunsuri la cereri în termenul prevăzut de Legea nr.554/2004.
În motivare arată că a predat șefului de secție o cerere pe coală simplă prin care solicita mai multe drepturi, că cererea a fost primită dar nu i s-a înmânat dovada de primire și număr de înregistrare și a fost îndrumat să reformuleze cererea pe formulat tipizat conform deciziei Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.499/2007. Menționează că după completarea formularelor tipizate, fiind trecut de ora 15,00 nu a mai avut cui să le predea iar a doua zi, șeful de secție a refuzat primirea lor.
Pârâtul nu a depus întâmpinare.
Prin sentința civila nr. 573/29.09.2008 Tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.
În motivarea sentinței s-au reținut următoarele:
Cu privire la nelegalitatea Deciziei Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.499/2007, instanța a constatat că aceasta este emisă pentru stabilirea regimului de executare a pedepselor iar cu privire la nelegalitatea art.52 alin.2 și 3 din nr.HG1897/2006, constată că acest text se referă la cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și corespondență iar reclamantului nu i-a fost încălcat nici un drept atâta timp cât acesta a formulat nenumărate cereri aflate în diferite stadii de soluționare, pe rolul instanțelor.
Ordinea interioară și regimul de executare a pedepselor este reglementat de Legea nr.275/2006 și nr.HG1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind executarea pedepselor și măsurilor dispuse de organele judiciare.
Reclamantul nu a dovedit că i-a fost încălcat dreptul de petiționare și nici că nu ar fi fost respectat în privința sa regimul de executare a pedepsei privative de libertate, astfel că instanța, constatând că acesta nu a suferit nici o daună ca urmare a acțiunii sau inacțiunii pârâtului, nu este îndreptățit nici la plata de daune morale și penalități de întârziere.
Față de aceste considerente, în baza art.18 din legea nr.554/2004, instanța a respins acțiunea precizată formulată de reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea recursului și casarea sentinței atacate pentru necompetența instanței de fond.
Se învederează ca prin nedepunerea de către pârât a unei întâmpinări acesta a achiesat în mod tacit la pretențiile formulate de către reclamantul-recurent. Se solicită totodată scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru întrucât este în imposibilitate de a achita sume de bani datorită lipsei finanțelor.
Examinând recursul de față, prin raportare la prevederile. art. 304 și următoarele Cod procedură civilă, față de înscrisurile existente la dosarul cauzei, retine următoarele:
Recurentul a solicitat prin acțiunea formulată constatarea nelegalității deciziei pronunțată de Administrația Naționala a Penitenciarelor nr. 499/2007, învederând ca este contrară dispozițiilor art.52 din HG nr.1897/2006, obligarea pârâtei la plata de daune morale, precum și obligarea pârâtei la soluționarea unor cereri adresate de către recurentul-reclamant acestei instituții.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004 litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Față de împrejurarea că în speța de față recurentul a solicitat anularea unei decizii emisă de o autoritate publică centrală competentă de soluționare a cauzei revine Curții de APEL TIMIȘOARA - secția de contencios administrativ și fiscal, în primă instanță.
Reținând cele expuse, văzând prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004 raportate la art.158, 159, 304 pct. 3 și 312 Cod procedură civilă Curtea va admite recursul declarat și va casa sentința nr. 573/29.09.2008 pronunțata de Tribunalul Arad și va trimite cauza spre soluționare, în primă instanță, Curții de APEL TIMIȘOARA - secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul reclamantului împotriva sentinței civile nr. 573/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre soluționare, în primă instanță, Curții de APEL TIMIȘOARA - secția contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.01.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
- -
Red./28.01.2009
Tehnored./05.02.2009
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Arad - judecător
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--02.12.2008
Către
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
Secția contencios administrativ și fiscal
Vă trimitem alăturat dosarul cu nr. de mai sus privind recursul formulat de reclamantul, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, împotriva sentinței civile nr. 573/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță A, având ca obiect refuz soluționare cerere,
Întrucât prin decizia civilă nr.29/15.01.2009 a fost soluționat recursul și s-a dispus casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre soluționare în primă instanță Curții de APEL TIMIȘOARA - secția contencios administrativ și fiscal.
Dosarul cusut și numerotat conține file.
Anexă:.nr- - Tribunalul Arad = 13 file.
PREȘEDINTE SECȚIE
JUDECĂTOR
- GREFIER
- -
Tehnored./05.02.2009
Ex.2
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Diana Duma
