Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 3764/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.3764
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.11.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Canacheu Claudia
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că pârâtul a depus la dosar, la data de 29.09.2009, întâmpinare.
Se comunică apărătorului reclamantului copia întâmpinării.
Curtea, din oficiu, invocă excepția netimbrării capătului doi de cerere.
Apărătorul reclamantului lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată.
Curtea pune în discuție excepția prescrierii dreptului la acțiune invocată prin întâmpinare.
Apărătorul reclamantului solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.
Curtea acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.06.2009, reclamantul a chemat în judecată pârâtul Ministerul lor Externe solicitând să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea sa privind primirea actelor necesare redobândirii cetățeniei române și pe cale de consecință obligarea pârâtului să-i primească cererea de redobândire a cetățeniei române, de îndată, să fie obligat pârâtul la daune morale în cuantum de 1000 lei.
În motivarea acțiunii a arătat că pe data de 20.09.2006 s-a adresat cu o primă cerere scrisă pârâtului, solicitându-i primirea cererii de redobândire a cetățeniei române, dar nu a primit nici un răspuns.
Ulterior, la data de 16.03.2009 a revenit cu o nouă cerere către pârât cu rugămintea de a înainta cererea sa către Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău, prin care a solicitat să fie invitat pentru depunerea cererii.
La data de 17.03.2009 Direcția Generală Consulare din cadrul, prin adresa nr.G5 -1/P/743 i-a comunicat faptul că există un număr foarte mare de solicitări, astfel încât la momentul în care se va ajunge la procesarea cererii sale va fi invitat poștal să depună cererea de redobândire a cetățeniei române.
A apreciat că îi este îngrădit dreptul constituțional la depunerea și înregistrarea cererii de redobândire a cetățeniei române fiind privat de acest drept dobândit prin naștere.
. depunerii acestor cereri la Secția Consulară a Ambasadei României din Republica M lipsește de efecte juridice disp. Legii 21/1991.
A fost invocată practica judiciară a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar cu privire la cererea de acordare a daunelor morale s-a menționat că prejudiciul moral constă în încălcarea demnității umane, întrucât a fost privat de drepturile legale și constituționale.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune față de disp. art.11 alin.1 din Legea nr.554/2004, la data introducerii acțiunii fiind împlinit termenul de 6 luni care curge de la data când s-a împlinit intervalul legal de răspuns pentru prima cerere, respectiv data de 20.10.2006.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii având în vedere capacitatea limitată a Secției Consulare din cadrul Ambasadei României la Chișinău de a procesa dosarele cuprinzând cererile de redobândire a cetățeniei române și actele necesare a fi depuse pentru înaintarea solicitării la Ministerul Justiției.
Cele peste 360.000 persoane care au dorit să depună astfel de cereri sunt invitate, în ordinea cronologică a formulării cererilor, să se prezinte la secția consulară.
Pârâtul a precizat că nu poate să creeze premisele unei discriminări prin faptul acceptării depunerii documentelor "peste rând" din partea reclamantului, considerând ca inechitabilă o favorizare a acestuia în raport de sutele de mii de persoane care și-au exprimat dorința de a redobândi cetățenia română.
Dispozițiile convenției invocate de reclamant nu sunt incidente în speță din moment ce prevăd o obligație a statului în a facilita redobândirea cetățeniei de către persoanele care o aveau, numai în situația în care domiciliază în mod obișnuit și legal pe teritoriul său.
Termenul rezonabil de soluționare a cererii a fost decantat de jurisprudența CEDO și el se regăsește în legislația română dar nu se aplică decât în cazurile expres specificate.
Reclamantul a depus la dosar copia cererii nr.3373/16.03.2009, adresa nr.G5-1/P/743 din 17.03.2009 emisă de pârât.
Analizând actele aflate la dosar, Curtea reține în fapt că reclamantul a adresat în luna septembrie 2006, Secției Consulare a Ambasadei României la Chișinău o cerere prin care solicita să fie primită cererea sa de redobândire a cetățeniei române.
Întrucât nu a primit răspuns a adresat pârâtului cererea înregistrată sub nr.3373/16.03.2009, prin care solicita înaintarea cererii Secției Consulare a Ambasadei României la Chișinău și să li se pună în vedere reprezentanților acestei secții consulare să primească actele necesare redobândirii cetățeniei române în termen de 30 de zile de la formularea cererii.
Prin adresa nr.G5-1/P/743 din 17.03.2009, - Direcția Generală Consulare îi comunică reclamantului că există un număr foarte mare de solicitări, iar ambasada dispune de spații limitate pentru desfășurarea activității cu publicul, astfel încât efectuarea unor programări este o necesitate obiectivă. În momentul în care cererea sa va intra în faza de procesare, ambasada îi va trimite invitație pentru a se prezenta în vederea depunerii documentelor.
Curtea apreciază că excepția prescripției dreptului la acțiunea este neîntemeiată și urmează să o respingă având în vedere disp.art.11 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004, conform cărora cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, recunoașterea dreptului pretins se pot introduce în termen de 6 luni de la data expirării termenului legal de soluționare a cererii.
Calcularea termenului de prescripție a dreptului la acțiune se face prin raportare la data la care reclamantul a primit răspuns din partea pârâtului cu privire la cererea formulată, respectiv de la data de 17.03.2009, astfel încât în raport de data formulării acțiunii 05.06.2009 se constată respectarea termenului prevăzut de textul de lege invocat de pârât.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că potrivit disp. art.12 alin.3 din Legea 21/1991, persoanele care au domiciliul sau reședința în străinătate pot depune cererea de redobândire a cetățeniei române însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prev. de lege, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României. Cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățeniei.
Se constată că potrivit acestui text de lege, solicitanții pot depune oricând cereri pentru redobândirea cetățeniei române, nefiind reglementată p procedură ca cea derulată de pârâtă, constând în programarea pentru depunerea cererii și a documentelor necesare.
Se înțelege din susținerile pârâtului că o asemenea procedură a fost determinată de numărul foarte mare al cererilor, de personalul redus al secției consulare și de insuficiența spațiului, dar aceste aspecte nu sunt imputabile reclamantului și nu pot constitui o justificare pentru depășirea unui termen rezonabil de soluționare a cererii.
Este adevărat că legea cetățeniei române nu prevede un termen în care pârâtul să proceseze cererile formulate pentru redobândirea cetățeniei române, ci doar împrejurarea că cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățenie, însă trecerea unui termen mai mare de 2 ani și 6 luni de la data depunerii primei cereri și până la data introducerii prezentei acțiuni are drept consecință imposibilitatea reclamantului de valorificare a dreptului prev. de Legea nr.21/1991.
Sunt lipsite, astfel, de efecte juridice disp. art.12 alin.3 din legea 21/1991, fiind relevant și faptul că depunerea cererilor și a actelor doveditoare constituie prima etapă în procedura redobândirii cetățeniei române, soluționarea efectivă a cererii de către Direcția cetățenie din cadrul Ministerului Justiției și a Libertăților necesitând o perioadă mai mare de timp.
Curtea va avea în vedere și disp. art.10 din legea nr.396/2002, pentru ratificarea Convenției europene asupra cetățeniei, adoptată la Strasbourg la 06.11.1997 conform căruia fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie.
Curtea apreciază că intervalul de timp cuprins între data formulării primei cereri - 20.09.2006 și data soluționării prezentei acțiuni, nu poate fi considerat un termen rezonabil în sensul dispozițiilor legale sus menționate și a practicii CEDO.
În consecință, răspunsul primit de reclamant în martie 2009 constituie, de fapt, o amânare la un termen nedeterminat a datei la care acesta va fi invitat să depună cererea de redobândire a cetățeniei române, reprezentând un refuz nejustificat de soluționare a cererii în sensul art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.554/2004.
Față de aceste considerente, constatând refuzul nejustificat al pârâtului, Curtea, în temeiul art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtul să primească, de îndată, cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române.
Cu privire la cererea de acordare a daunelor morale în cuantum de 1.000 lei, Curtea reține că pentru primul termen de judecată reclamantul a fost citat cu mențiunea de a timbra acest capăt de cerere, cu taxa judiciară de timbru de 39 lei, dar nu și-a îndeplinit această obligație.
Potrivit art.17 alin.2 din Legea 554/2004, pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevăzute de Legea 146/1997 pentru cauzele neevaluabile în bani, în cauză taxa de timbru pentru capătul doi de cerere fiind de 39 lei în conformitate cu disp. art.3 lit.m din Legea 146/1997.
Conform art.20 alin.1 din această lege, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, alineatul 3 al aceluiași articol prevăzând că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Având în vedere aceste dispoziții legale și împrejurarea că reclamanta nu a timbra acțiunea deși a fost citată cu această mențiune, Curtea va admite excepția de netimbrare cu privire la capătul doi de cerere pe care-l va anula ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescrierii dreptului la acțiune.
Admite excepția netimbrării capătului doi din acțiune pe care-l anulează ca netimbrat.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul ales în B,-, -orp C,.1,.3, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, cu sediul în B-, sector 1.
Obligă pârâtul să primească, de îndată, cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române și actele aferente.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.11.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
Gh./4 ex.
13.11.2009
Președinte:Canacheu ClaudiaJudecători:Canacheu Claudia
