Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 4018/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Sentința civilă nr. 4018
Ședința publică din 18.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Ion
Grefier: ---
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR (ANPC) și OFICIUL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR AL MUNICIPIULUI B-INSPECTORATUL REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR B-I ().
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.11.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de azi, 18.11.2009.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Oficiul pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului B - Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor B - I, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
-obligarea pârâtei Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor () să-i răspundă la adresa înaintată acesteia, prin scrisoare recomandată, la data de 21.10.2008, în privința căreia procedura prealabilă a fost îndeplinită prin transmiterea unei noi adrese, la data de 16.12.2008, la care nu s-a primit răspuns;
-obligarea Oficiului pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului B - Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor B - I să își exercite atribuțiile legale, în conformitate cu OG nr. 21/1992 republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul apărării drepturilor și intereselor legitime ale acesteia, prin efectuarea demersurilor legale către SC SRL pentru remedierea defecțiunilor produsului achiziționat, în interiorul termenului de garanție.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, la data de 22.03.2007, a achiziționat, din C, un laptop de la SC SRL, cu factura nr. -/22.03.2007, că la data de 10.03.2008 solicitat mărirea memoriei, așa cum rezultă din factura nr. 10923/10.03.2008, iar față de faptul că produsul achiziționat nu funcționează în mod corespunzător, în sensul că, în momentul utilizării, intră în modul stand-by și se blochează, a sesizat în cursul lunii iunie SC K SRL, care i- recomandat să se adreseze societății care asigură service-ul în perioada de garanție, respectiv SC SRL
Reclamanta a mai arătat că la efectuarea garanției SC SRL i-a comunicat faptul că placa de bază s-a ars (a curs suc sau cafea pe aceasta) și că trebuie înlocuită, iar contravaloarea acesteia este de 1200 lei.
În continuare, s-a precizat că plata prețului fost refuzată, că prin Nota de predare service nr. -/30.06.2008 laptopul a fost returnat cu mențiunea "clientul refuză plata, returnat", iar la solicitarea telefonică de înaintare fotografiei prin care să fie făcute cunoscute cele susținute, SC SRL comunicat că "nu suntem fotografi ca să facem poze".
În condițiile în care existau inadvertențe între concluzia societății de service și disfuncțiile laptopului (acesta funcționează, însă la anumite momente intră în modul stand-by, ceea ce nu ar fi posibil dacă placa de bază ar fi arsă), reclamanta menționat că s-a adresat unei alte societăți de service calculatoare din care i-a comunicat faptul că placa de bază nu este arsă, că există o foarte mică de culoare maronie care nu influențează funcționarea laptopului, iar dificultățile s-ar datora unor vicii ascunse de fabricație.
Demersurile reclamantei la autoritățile statului pentru protecția consumatorilor, pe motiv că în mod vădit i-au fost lezate drepturile legitime, au fost întemeiate pe disp. art. 12 din OG nr. 21/1992 și au fost sintetizate astfel:
1. La data de 20.08.2008 și la data de 25.09.2008 s-a adresat Oficiului pentru Protecția Consumatorilor C, care abia la 22.10.2008 informat-o că una din reclamațiile sale fost transmisă Oficiului pentru Protecția Consumatorilor Municipiului B, pentru cercetare și analiză;
2. La data de 21.10.2008 și, ulterior, la 16.12.2008 s- adresat Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor B, la care nu a primit niciun răspuns;
3. La data de 21.10.2008 și, ulterior, la 16.12.2008 s- adresat Oficiului pentru Protecția Consumatorilor B;
4. Prin Adresa nr. 13178/12.12.2008 Inspectoratul regional pentru Protecția Consumatorilor B i- comunicat un răspuns, care nu este în conformitate cu realitatea.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. Legii nr. 554/2004, OG nr. 21/1992 și ale Legii nr. 449/2003.
Prin întâmpinarea formulată la data de 04.03.2009, pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția prematurității formulării acțiunii, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
În motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive, pârâta a arătat că aspectele invocate de reclamantă nu pot fi reținute în sarcina, că aceasta, în conformitate cu prevederile HG nr. 748/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, modificată, și a OG nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, coordonează și realizează strategia și politica Guvernului în domeniul protecției consumatorilor, acționează pentru prevenirea și combaterea practicilor care dăunează vieții, sănătății, securității și intereselor economice ale consumatorilor.
Pârâta subliniat că și-a îndeplinit atribuțiile ce îi revin, respectiv, acelea de se fi conformat celor solicitate de reclamantă și, astfel, de a se implica în soluționarea celor reclamate, prin comunicarea structurilor subordonate din teritoriu, structuri ce au dreptul de interveni în sensul celor solicitate de reclamantă.
Excepția prematurității formulării acțiunii în contencios administrativ a fost motivată de pârâtă prin lipsa dovezii plângerii prealabile adresată acestei autorități conform art. 7 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, pârâta a susținut că obiectul supus judecății este reprezentat, astfel cum fost precizat în cererea de chemare în judecată, de "refuz soluționare petiție", însă nu este răspunzătoare de conținutul nici uneia din cele două adrese invocate, motivele de fapt și de drept prezentate conducând la concluzia că este reclamată activitatea derulată de alte instituții și autorități, respectiv: SC SRL, Oficiul pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului B sau C, în soluționarea problemelor sesizate.
Pârâta precizat că soluționat petițiile în sensul celor ce i-au fost adresate, atâta timp cât reclamanta a solicitat în cuprinsul acestora formularea unui răspuns de către structura teritorială, iar în nici un caz nu s- solicitat o acțiunea sau inacțiune, cărei finalitate să fie adusă la cunoștința petentei.
Pârâtul Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului a formulat întâmpinare la data de 12.03.2009, prin care invocat excepția de necompetență materială instanței, întrucât actul atacat nu este un act administrativ, în sensul art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Pârâtul susținut că prezenta cauză are ca obiect răspunsul la petiția depusă de reclamantă și intră sub incidența prevederilor art. 2 din OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare petițiilor.
Pe fond, pârâtul a arătat că în urma cercetărilor efectuate de inspectorii de specialitate ai s- constatat că SC SRL este singurul centru autorizat de reparații din România pentru produsele, că reclamanta prezentat laptopul la o altă unitate service fără preciza denumirea acesteia și fără prezenta acte doveditoare din care să rezulte, în mod oficial, rezoluția privind starea produsului, iar în aceste condiții, vânzătorul nu și- asumat responsabilitatea asupra cauzelor care au condus la nefuncționalitatea produsului.
Pârâtul a adăugat că toate aceste aspecte i-au fost comunicate reclamantei prin răspunsurile înregistrate cu nr. 13178/12.12.2008 și nr. 918/29.01.2009, transmise în termenul maxim prevăzut de legislația în vigoare, că s- încercat și soluționarea amiabilă a reclamațiilor, însă acest lucru nu s- putut realiza, întrucât s- apelat la un alt service decât cel menționat în certificatul de garanție.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtei Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, având în vedere că există identitate între aceasta și titularul obligației în raportul juridic dedus judecății, în condițiile în care, solicitarea reclamantei vizează obligarea autorității pârâte să- răspundă la adresa înaintată, prin scrisoare recomandată, la data de 21.10.2008, și la care s-a revenit prin adresa din data de 16.12.2008.
Este neîntemeiată și excepția prematurității formulării acțiunii, motivat de faptul că, potrivit disp. art. 12 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "în situația în care reclamantul nu primit nici un răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin n numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile", iar în cauza dedusă judecății, reclamanta a dovedit îndeplinirea procedurii prealabile prin cererea expediată prin poștă, cu confirmare de primire, la data de 21.10.2008, reiterată la data de 16.12.2009 (filele 13-18 dosar).
Prin urmare, se va dispune respingerea excepției prematurității formulării acțiunii, ca neîntemeiată.
Aceeași soluție va fi dispusă și în ceea ce privește excepția de necompetență materială a instanței, invocată de pârâtul Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului B, pentru următoarele considerente:
Potrivit disp. art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, "se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termen legal".
Referitor la obiectul acțiunii judiciare, disp. art. 8 alin. 1 din același act normativ menționează că "se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare unei cereri".
Litigiul dedus judecății vizează, pe de o parte, nesoluționarea în termenul legal cererilor adresate pârâtei Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, iar pe de altă parte, refuzul pârâtului Oficiul pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului de a efectua demersurile legale către SC SRL, în vederea remedierii defecțiunilor produsului achiziționat, în interiorul termenului de garanție, refuz considerat de reclamantă ca fiind unul nejustificat.
În aceste condiții, având în vedere că pârâta face parte din categoria autorităților publice centrale, potrivit art. 1 alin.1 din HG nr. 748/2007, că între cele două cereri ale reclamantei există strânsă legătură, se impune soluționarea lor împreună, de aceeași instanță, respectiv Secția de contencios administrativ a curții de apel, în raport de disp. art. 10 alin.1 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, excepția de necompetență materială instanței va fi respinsă ca neîntemeiată.
Analizând pe fond, acțiunea promovată de reclamantă, Curtea reține următoarele:
Potrivit facturii fiscale nr. -/22.03.2007, reclamanta a achiziționat de la SC SRL un laptop, cu perioadă de garanție de 24 de luni, produsul fiind livrat în municipiul
În luna iunie 2008, a fost sesizată unitatea service, respectiv SC SRL, invocându-se funcționarea necorespunzătoare produsului, în sensul că, în momentul utilizării, intră în modul stand-by și se blochează.
Prin Adresa nr. 292/30.06.2008, SC SRL comunicat faptul că, în conformitate cu condițiile de garanție acordate de fabricanți, produsul A6 MQ 079 cu seria 71NOAC- nu mai face obiectul garanției, deoarece s- constatat o exploatare defectuoasă din partea beneficiarului, cum ar fi: pătrunderea de lichide, metale sau alte substanțe în interiorul echipamentelor.
În Nota de predare din service nr. -/30.06.2008 s- făcut mențiunea "clientul refuză plata returnat".
Ulterior, considerând că există inadvertențe între concluzia societății de service și disfuncțiile produsului, reclamanta s- adresat unei alte societăți de service calculatoare din C, care, potrivit susținerilor din cuprinsul cererii de chemare în judecată, i-a comunicat faptul că placa de bază nu este arsă, că există foarte mică de culoare maronie care nu influențează nefuncționarea produsului, iar disfuncțiile s-ar putea datora unor vicii ascunse de fabricație.
La data de 20.08.2008 și la data de 25.09.2008, reclamanta solicitat Oficiului pentru Protecția Consumatorilor să efectueze demersuri pentru ca SC SRL să constate că defecțiunea produsului achiziționat face obiectul garanției și să remedieze această defecțiune, iar în cazul în care nu se descoperă motivul funcționării optime, să i se distribuie un laptop nou, deoarece cauzele defecțiunii pot fi și de fabricație.
La 21.10.2008 și 16.12.2008, reclamanta s- adresat, invocând nesoluționarea cererilor ce le-a adresat Oficiului pentru Protecția Consumatorilor C și solicitând să i se comunice cărei instituții din țară trebuie să se adreseze pentru a primi un răspuns legal și pentru rezolvarea situației.
Cererile reclamantei au fost înregistrate la. sub nr. 7878/23.10.2008 și nr. 12320/19.12.2008, iar în vederea soluționării aspectelor sesizate, transmis către Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor C, structura acesteia din teritoriu, adresele nr. 8353/29.10.2008 și nr. 65/05.01.2009, prin care solicitat formularea de urgență răspunsului către reclamantă privind modul de soluționare sesizărilor acesteia ( 32 și 36 dosar).
La data de 15.04.2009, prin răspunsul formulat la întâmpinarea depusă de, reclamanta a învederat instanței că Oficiului pentru Protecția Consumatorilor Cad eclinat competența de soluționare către Oficiului pentru Protecția Consumatorilor B, prin Adresa nr. 7894/22.10.2008 ( 70 dosar).
Referitor la cererea formulată de reclamantă, în contradictoriu cu Oficiului pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului B, instanța reține că cererile reclamantei au fost înregistrate la această autoritate sub nr. 18699/28.10.2008, 18830/30.10.2008 și nr. 22637/23.12.2008, iar prin Adresele de răspuns nr. 13178/12.12.2008 și nr. 918/29.01.2009, s-au comunicat următoarele:
" - SRL este singurul service autorizat de producător în România, a cărui rezoluție este cea menționată în adresa anexată la fișa de reclamație;
- întrucât asupra produsului intervenit un alt service neautorizat, vânzătorul nu-și mai asumă nicio responsabilitate privind cauzele care au condus la funcționarea necorespunzătoare produsului".
Prin acțiunea dedusă judecății, reclamanta invocă refuzul nejustificat de soluționare a cererii adresate Oficiului pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului B, refuz exprimat prin Adresa nr. 13178/12.12.2008.
Dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 definesc refuzul nejustificat de soluționa o cerere ca fiind exprimarea explicită, cu exces de putere, voinței de a nu rezolva cererea unei persoane.
Nesoluționarea aspectelor sesizate de reclamantă de către Oficiului pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului fost determinată de faptul că singurul service autorizat de producător anulat garanția produsului, pe motiv că s- constatat exploatare defectuoasă a acestuia, iar ulterior, produsul a fost prezentat la altă unitate de service, după cum însăși reclamanta susținut, împrejurare față de care vânzătorul nu și- asumat responsabilitatea asupra cauzelor care au condus la nefuncționalitatea produsului.
Prin urmare, nu se poate reține un refuz nejustificat de soluționare a cererii în accepțiunea art. 2 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 554/2004 din partea Oficiului pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului și nici nesoluționarea în termenul legal a cererii de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, astfel că acțiunea promovată de reclamantă urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția de necompetență materială instanței, excepția prematurității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtei AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR
Respinge acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul în T, -,. 2,. B, 12, județul T,în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR (), cu sediul în B, B-dul - nr. 72, sector 1 și OFICIUL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR AL MUNICIPIULUI B-INSPECTORATUL REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR B-I, cu sediul în B, str. - nr. 2, sector 1, ca neîntemeiată
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.11.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - ---
Red.EI
Tehnored.CB/ 5ex.
13.01.2010
Președinte:Eugenia IonJudecători:Eugenia Ion