Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 41/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 41
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 05.01.2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Horațiu Pătrașcu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul R în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, având ca obiect "refuz soluționare cerere".
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul reprezentat de avocat cu delegație la dosar, pârâtul reprezentat de consilier juridic cu delegație la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, consilierul juridic al pârâtului depune la dosar delegație de reprezentare și întâmpinare; comunică un exemplar al întâmpinării și apărătorului reclamantului.
Apărătorul reclamantului arată că renunță la capătul de cerere privind daune morale.
Curtea ia act că apărătorul reclamantului a renunțat la capătul de cerere privind daunele morale; constatând că nu mai sunt cereri de formulat și nici probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepția prescrierii acțiunii invocată de pârât prin întâmpinare, și pe fond.
Apărătorul reclamantului solicită respingerea excepției prescrierii dreptului materiale la acțiune, ca neîntemeiată. Pe fond solicită admiterea acțiunii pentru motivele detaliate pe larg în cererea de chemare în judecată; depune practică judiciară și solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat conform chitanței pe care o depune la dosar.
Consilierul juridic al pârâtului solicită admiterea excepției prescrierii dreptului material la acțiune iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată pentru motivele detaliate pe larg în întâmpinare.
Curtea reține cauza pentru a se pronunța pe excepția prescrierii dreptului material la acțiune și pe fond.
CURTEA,
Asupra cauzei civile de față, constată că prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul - reclamantul R cetățean, a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE - pentru AMBASADA ROMÂNIEI DIN REPUBLICA M solicitând obligarea acesteia să- primească cererea și actele necesare cu privire la redobândirea cetățeniei române, într-un termen de maximum 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii instanței.
În motivarea, în fapt, acțiunii reclamantul arată în esență că la data de 10.09.2006 s-au adresat cu scrisoare recomandată Secției Consulare a Ambasadei României la Chișinău în vederea depunerii cererii și a actelor necesare pentru redobândirea cetățeniei române în temeiul art.101din Lega nr.21/1991, la care nu au primit răspuns, la data de 10.09.2008 au trimis din nou recomandat o cerere scrisă, însă prin adresa C 1966/18.09.2008 i s-a comunicat să aștepte, întrucât cererea sa la un moment dat va fi procesată și va fi invitată să depună cererea de redobândire a cetățeniei române.
Reclamanta mai arată că în data de 18.09.2008 s-a adresat din nou recomandat cu o cerere către pârâtă, la care a primit un răspuns, identic cu cel anterior, considerând că termenul de programare este exagerat de și nu poate fi justificat, în condițiile în care Legea nr.21/1991 nu prevede o procedură de programare, lipsind-o de eficiență juridică, atitudinea pârâtei conducând la restrângerea dreptului de a obține cetățenia
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.101din Lega nr.21/1991 și art.12 alin.2 și 3 din Legea nr.21/1991, Legea nr.554/2004, CEDO, Constituția României.
În susținerea cererii reclamantul a depus la dosarul cauzei, în xerocopie, înscrisuri.
Cererea a fost timbrată cu 4 lei taxă timbru și 0,3 lei timbru judiciar potrivit Legii nr. 146/1997 și OG nr. 32/1995.
La data de 05.01.2010, pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând în esență că există un număr foarte mare de cereri care depășește puterea de lucru a Secției Consulare a Ambasadei, prin luarea peste rând a cererii reclamantului ceilalți solicitanți ar fi discriminați, iar în această situație nu suntem în prezența unui refuz nejustificat.
Analizând cu precădere excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârât, instanța reține, pe de o parte, că obiectul cauzei îl reprezintă refuzul nejustificat de soluționare a cererii de înregistrare a cererii de redobândire a cetățeniei, or, obligația înregistrării cererii aparținea pârâtei, reclamantul așteptând un răspuns la solicitarea recomandată, din data de 10.09.2006 și, chiar dacă reclamantul nu au insistat în cerere în anul 2006 sau în anul următor, pârâta nu a putut indica data expirării termenului legal de soluționare a cererii, de la care să pornească curgerea termenului de prescripție de 6 luni.
Presupunând chiar, că ar fi expirat totuși termenul de decădere, prevăzut de alin.2, calculat de la data înregistrării cererii, acest lucru nu prezintă relevanță, în speță, întrucât reclamantul a revenit la data de 18.09.2008, în raport de care se poate analiza existența nesoluționării într-un termen rezonabil a cererilor de redobândire a cetățeniei române.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarele.
La data de 10.09.2006 reclamantul s- adresat cu scrisoare recomandată Secției Consulare a Ambasadei României la Chișinău în vederea depunerii cererii și a actelor necesare pentru redobândirea cetățeniei române în temeiul art.101din Lega nr.21/1991, la care nu au primit răspuns, la data de 10.09.2008 au trimis din nou recomandat o cerere scrisă, însă prin adresa /18.09.2008 i s-a comunicat că Ambasada are competența să stabilească o ordine internă, acest lucru nereprezentând o îngrădire a drepturilor persoanelor de a depune cererea ci dimpotrivă, având în vedere numărul foarte mare de cereri de redobândire a cetățeniei române și capacitatea de absorbție a personalului desemnat să îndeplinească acest gen de atribuții, acordarea cetățeniei fiind un atribut al suveranității statului, neexistând o obligație a acestuia de a accepta cererile tuturor solicitanților, arătând că cererea sa va fi procesată și va fi invitată să depună cererea de redobândire a cetățeniei române.
Reclamantul s-a adresat din nou în data de 18.09.2008 recomandat cu o cerere către pârâtă, la care a primit răspuns asemănător, reclamantul adresându-se justiției, considerând că termenul de programare este exagerat de și nu poate fi justificat, în condițiile în care Legea nr.21/1991 nu prevede o procedură de programare, lipsind-o de eficiență juridică, atitudinea pârâtei conducând la restrângerea dreptului de a obține cetățenia.
Susținerea pârâtului că există un număr foarte mare de cereri care depășește puterea de lucru a Secției Consulare a Ambasadei, iar prin luarea peste rând a cererii reclamantului ceilalți solicitanți ar fi discriminați, și în această situație nu suntem în prezența unui refuz nejustificat, nu poate fi reținută, deși Legea nr.21/1991 nu prevede un termen de soluționare a cererilor de redobândire a cetățeniei române și nici o procedură de urgentare sau o excepție de la procedura obișnuită, aceasta nu presupune că cererea de redobândire nu trebuie înregistrată într-un interval de timp rezonabil în raport cu data formulării cererii.
Pe de altă parte, Legea nr.21/1991, nu prevede competența Secției Consulare a Ambasadei României la Chișinău să stabilească o ordine internă, care să conducă la neînregistrarea unei cereri și nu se poate invoca faptul că există un număr foarte mare de cereri care depășește puterea de lucru a Secției Consulare a Ambasadei, prin luarea peste rând a cererii reclamantului ceilalți solicitanți ar fi discriminați, întrucât nu se poate restricționa, fără un temei legal, dreptul persoanei de a înregistra o cerere, pentru considerente ce țin de organizarea administrativă a serviciului din Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău.
Din punct de vedere al înregistrării unei cereri, amânarea cu peste 3 ani a acestei operațiuni, în condițiile în care reclamantul încă din anul 2006 solicitat redobândirea cetățeniei române nu este nejustificată, potrivit, art.10 din Convenția Europeană asupra Cetățeniei, ratificată de România cu anumite rezerve dar care nu vizau acest articol, prin Legea nr.396/14.06.2002, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.490 din 09.07.2002, fiecare stat trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie, acest text vizând în mod evident și înregistrarea.
În speță, durata de 3 ani, respectiv 1 an și J, de la data cererii din 21.05.2008 și până la data formulării cererii de chemare în judecată nu poate constitui în nici un caz un termen rezonabil în sensul Convenției, iar din punct de vedere al Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu care Legea nr.21/1991 se completează în mod corespunzător, prin nesoluționarea cererii reclamantuluui de înregistrare a cererii de redobândire a cetățeniei române într-un termen rezonabil, acesta a fost vătămat în drepturile sale legate de aplicarea dispozițiilor legale privind redobândirea cetățeniei.
Prin urmare, Curtea, văzând dispozițiile art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, urmează să admită acțiunea și să oblige pârâtul să procedeze la stabilirea datei pentru primirea cererii de redobândire a cetățeniei române reclamantului într-un termen de maximum 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
În ceea ce privește capătul de cerere privind despăgubirile morale, Curtea îl va respinge ca neîntemeiat, reclamantul nefăcând dovada unui prejudiciu moral, admiterea acțiunii, în speța de față reprezentând o reparație morală.
De asemenea, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă, în temeiul art.274 din Codul d e procedură civilă, a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu soluționarea cauzei, reprezentând onorariu avocat, potrivit dovezilor de la dosarul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul cu domiciliul ales la Cabinet Individual de Avocatură " " din mun. B-, -orp C,.1,.3 sector 1 împotriva pârâtului MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE cu sediul în B,-, sector 1.
Obligă pârâtul să procedeze la stabilirea datei pentru primirea cererii de redobândire a cetățeniei române reclamantei într-un termen rezonabil.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata de daune morale ca neîntemeiat.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 354,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 05.01.2010.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
judecător HP/Ex.4
Președinte:Horațiu PătrașcuJudecători:Horațiu Pătrașcu
