Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 50/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 50/CA
Ședința publică de la 23 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbâltoc
Grefier - - -
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii de contencios administrativ promovată de reclamantul, domiciliat în I,-, -.1,.B,.2,.9, județul I, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul educației, Cercetării și, având ca obiect refuz soluționare cerere.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier, referat din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 16 martie 2009, lucrările efectuate în acea zi fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare, și având în vedere cererea expresă a reclamantului, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi 23 martie 2009.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față;
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. 83/45/ din 2 februarie 2009, reclamantul a chemat în judecată Ministerul Educației, Cercetării și, pentru a se dispune anularea nr. 4966/2008, în ceea ce privește confirmarea titlurilor de conferențiar universitar pentru și, efectuarea operațiunilor administrative necesare și precizarea lucrărilor cotate în ultimii ani, care, în opinia ministerului, au făcut ca și Criteriul 3 -Contribuția din anexa la Ordinul nr. 5099 din 3.10.2005 să fie îndeplinit în cazul celor doi candidați, ducând în final la acordarea titlului didactic de conferențiar universitar, precum și acordarea de daune morale și cheltuieli de judecată, pe motiv că lipsa de lucrări în reviste cotate trebuia să conducă la eliminarea celor în cauză din concurs, ministerul având un mod de abordare diferit în ceea ce privește acordarea titlurilor didactice, fapt ce îl pune "în imposibilitate de a-și (auto)evalua propriul dosar, în vederea solicitării propriei promovări, precum și în im posibilitatea de a se apăra de eventualele abuzuri ale comisiilor presărate de-a lungul evaluării dosarului de concurs".
Pârâtul nu a depus întâmpinare.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține că, în aplicarea prevederilor Ordinului ministerului educației nr. 5099 din 3 octombrie 2006, Universitatea Tehnică "G " I -la care reclamantul este încadrat pe postul de șef de lucrări - a adoptat, în ședința Senatului din 14.02.2006, criteriile de evaluare pentru ocuparea posturilor didactice de conferențiar universitar, precum și procedura de calcul a numărului de puncte, și că, pe baza reglementărilor existente, ea a organizat un concurs pentru ocuparea posturilor de conferențiar, la disciplinele: electrice cu convertoare, Sisteme electronice de Putere, Electronică de putere (poz.13) și respectiv Sisteme de achiziție și prelucrare a semnalelor, evoluați de control al acționărilor electrice, Sisteme de acționare electrică cu comandă adaptivă (poz.12).
În urma concursului, au fost declarați reușiți candidații și, dosarul întocmit de fiind înaintat Ministerului Educației, pentru verificare, conform prevederilor Ordinului nr. 5099 din 3 octombrie 2005.
Reclamantul confirmă că nu a participat la acel concurs și că actul de numire nu privește postul didactic pe care îl ocupă.
Pârâtul constatând îndeplinite condițiile preliminare a înaintat dosarul de conferențiar universitar și mapa cu contribuții științifice semnificative la Comisia de inginerie electrică, inginerie electronică și telecomunicații, inginerie energetică din cadrul, care, după analiza dosarului de concurs și a lucrărilor reprezentative, a propus prin fișele întocmite la data de 17.07.2008, confirmarea titlului didactic de conferențiar universitar pentru și.
Pe baza propunerilor Comisiei, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, și Certificatelor Universitare, prin procesul verbal din 22 iulie 2008, validat propunerea de confirmare a titlului de conferențiar universitar acordat de Universitatea Tehnică
Urmare validării propunerii, ministerul educației a emis Ordinul nr. 4966 din 31.07.2008, prin care a acordat titlul didactic de conferențiar universitar candidaților și.
Luând cunoștință de această situație, reclamantul a sesizat ministerul Educației în legătură cu pretinsa nerespectare a Criteriului 3 -Contribuția, de către cei doi candidați menționați, plângere la care, - căreia i-a fost trimisă spre rezolvare petiția - răspunde prin adresa nr. 17776 din 21.09.2008, în sensul că "nu s-au constatat neconformități și nici abateri de la legile și actele în vigoare".
La aceeași dată, Universitatea Tehnică Iai nformat Ministerul Educației că desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor de conferențiar s-a făcut cu respectarea Legii nr. 128/1997 și a Ordinului nr. 5099/2005, în finalul adresei nr. 17776/21.09.2008 făcându-se precizarea că " d-l dr.ing. nu a participat la nici un contract de cercetare finanțată în ultimii 10 ani și în ultimii 3 ani nu are nici o lucrare publicată".
La data de 23 decembrie 2008, reclamantul solicită ministerului educației să anuleze ordinul de conferire a titlului de conferențiar universitar lui și, întrucât din dosarul ce i-a fost pus la dispoziție "nu rezultă că cei doi candidați menționați ar fi publicat lucrări în alte publicații cotate de asemenea, în afară de reviste", petiție la care i se răspunde prin adresa nr. 18656 din 27.01.2009, în sensul că "organizarea, desfășurarea și finalizarea concursurilor în cauză au respectat procedura și reglementările legale în vigoare".
Apreciind că nu au fost efectuate cercetările administrative cerute și că în mod nejustificat nu a fost revocat ordinul nr. 4966/2008, în ceea ce-i privește pe și, reclamantul a promovat prezenta acțiune, în procedura prevăzută de art. 1 din Legea nr. 554/2004, invocându-se ca temei al acesteia Constituția României și Convenția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Raportându-se la această situație de fapt, Curtea, din oficiu, la termenul din 23 februarie 2009, pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, raportat la dispozițiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ.
Examinând cu prioritate această excepție, astfel cum prevederile art. 137 Cod procedură civilă o obligă, Curtea constată ca fiind necontestat faptul că Ordinul nr. 499 din 31 iulie 2008 al ministerului educației se referă la alte persoane decât persoana reclamantului, că acesta din urmă nu s-a înscris și nu a participat la concursul organizat de, pentru ocuparea posturilor de conferențiar la disciplina electrice cu convertoare și respectiv disciplina Sisteme de achiziție și prelucrare a semnalelor, și că numirile făcute nu aduc atingere, direct sau indirect, postului și funcției didactice pe care reclamantul o îndeplinește în cadrul aceleiași instituții de învățământ superior.
Din cercetarea prevederilor art. 1 din Legea n 554/2004, rezultă că doar persoana "care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată".
Raportat la această normă legală, care reprezintă piatra de temelie a contenciosului administrativ, Curtea constată că acțiunea reclamantului nua re nici o legătură de cauzalitate, recunoscută prin lege, cu funcția ori cariera sa didactică, ea născând din simpla supoziție că exigența manifestată în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de evaluare și aplicarea procedurii de calcul a numărului de puncte nu a fost aceeași în toate cazurile, reclamantul considerându-se nedreptățit prin pretinsa utilizare a unor standarde duble.
Curtea nu contestă dreptul constituțional al reclamantului de a semnala oricărei autorități publice deficiențele constatate, sau chiar pretinse încălcări ale legii, dar constată că acest drept de petiție nu se poate transforma într-un drept la dispoziție, prin care cetățeanul să poată impune unui organism al statului să acționeze după cum crede el de cuviință, încălcându-se dreptul acelei structuri administrative de a face verificările pe care ea le consideră necesare și de a aprecia în mod suveran asupra măsurilor ce se impun a fi luate, pentru fiecare caz în parte; exercitarea unui serviciu public neimplicând și dreptul cetățeanului de a dispune în mod voluntar de organismul ce are atributul realizării acelui serviciu.
De altfel, cum însăși reclamantul afirmă, conferirea titlului de conferențiar universitar este rezultatul parcurgerii unei proceduri laborioase, în care sunt implicate atât structurile universitare cât și structurile administrative; ministrul educației fiind ținut, în decizia sa, conform prevederilor Ordinului nr. 3904/2006, de propunerea făcută de Consiliul Național de Atestare a titlurilor, și Certificatelor Universitare, organism consultativ al Ministerului Educației.
Consiliul menționat este suveran în analiza conținutului dosarelor și în evaluarea contribuției științifice a candidaților, drept de apreciere căruia instanța nu numai că nu i se poate substitui, dar nici nu poate accepta unei alte persoane decât cea implicată în procedura de conferire a unui titlu didactic dreptul de a cenzura sau de a obține controlul modului de apreciere a contribuției științifice semnificative ale unui alt candidat, în absența dovezii unei vătămări reale a drepturilor recunoscute.
Nefiind vătămat dreptul la funcție ori dreptul la carieră al reclamantului, acesta nu are deschisă calea contenciosului administrativ, doar pentru că el apreciază că "cei doi candidați nu merită cu nimic mai mult decât subsemnatul să fie promovați în aceste funcții", instanța putând cerceta numai vătămări reale ale unor drepturi legal recunoscute și nu frustrările de ordin personal ale celor care nu au luat parte la procesul selecției prin concurs.
Nu numai că nici un drept legal recunoscut reclamantului nu a fost vătămat prin emiterea actului administrativ contestat, dar nici măcar interesul legitim, pe care acesta îl invocă, nu poate fi reținut ca temei al cauzei de față, dacă se are în vedere că, potrivit art. 2 alin. 1 lit. r) din Legea nr. 554/2004, acesta nu poate viza decât ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice; nici una dintre aceste valori neputând fi considerată a fi fost afectată prin conferirea titlului de conferențiar universitar unor persoane despre care reclamantul afirmă că "nu merită mai mult decât subsemnatul", în condițiile în care el nu dovedește că a fost obstaculat în dreptul de a se înscrie și de a participa la concurs.
Ca atare, constatând că prin conferirea titlului didactic de conferențiar universitar candidaților și nu a fost vătămat nici un drept sau interes legitim, pe care legea i-l recunoaște reclamantului, că nici o normă de drept intern sau internațional nu-i acordă calitatea de cenzor al activității organismelor instituționale chemate să evalueze competențele și contribuțiile științifice ale personalului didactic care a concurat în vederea promovării în carieră, și că inexistența unui drept ori interes legitim, care să fie recunoscut și protejat, nu-i permite reclamantului să uzeze de calea contenciosului administrativ, doar pentru a obține unificarea "jurisprudenței" ministerului "în ceea ce privește acordarea sau neacordarea titlurilor didactice", Curtea va admite excepția ridicată din oficiu și, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, va respinge acțiunea, ca fiind una promovată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Ca urmare a admiterii excepției și a respingerii acțiunii în anulare, vor fi respinse și cererea de obligarea pârâtului de a se efectua "operațiunile administrative necesare și precizarea lucrărilor cotate în ultimii 5 ani" și respectiv cererea de obligare la plata de daune morale și la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Respinge acțiunea în anulare introdusă de reclamantul, domiciliat în I,-, -. B,. 2. 9, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și, având sediul în B, str. G-ral nr. 38-30, sector 1.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 martie 2008.
PREȘEDINTE
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
25.03.2009
Președinte:Dan Mircea TăbâltocJudecători:Dan Mircea Tăbâltoc