Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 500/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.500
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.02.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Ghica Alina Nicoleta
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE și chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, pârâtul Parchetul ÎCCJ prin consilier juridic cu delegație la dosar și chematul în garanție prin consilier juridic cu delegație la dosar, lipsind pârâta Direcția Națională Anticorupție.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul reclamantului, arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea,pune în discuție excepția necompetenței materiale a instanței și excepția inadmisibilității și totodată, acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul reclamantului solicită respingerea excepției de necompetență materială a instanței, având în vedere calitatea reclamantului de ofițer de poliție judiciară angajat în cadrul DNA și respingerea excepției de inadmisibilitate. Pe fond, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâților la plata sumelor solicitate prin acțiune, actualizate. Solicită admiterea cererii de chemare în garanție a
Chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției inadmisibilității cererii de chemare în garanție și admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a chematului în garanție Pe fond, solicită respingerea cererii de chemare în garanție ca neîntemeiată.
Pârâtul Parchetul ÎCCJ, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției necompetenței materiale a instanței, conform motivelor invocate prin întâmpinare cu referire la capătul de cerere privind efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă. Solicită admiterea cererii de chemare în garanție. De asemenea, solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă conform motivelor din întâmpinare, iar pe fond solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal la 27.05.2008, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție, obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizație lunară de 50% din salariul de bază pentru o perioadă de 9 luni, începând cu 31.02.2007, la plata drepturilor salariale reprezentând spor de 30% din salariul de bază pentru risc sau condiții de pericol deosibit, începând cu 28.05.2005, la plata drepturilor salariale reprezentând spor de 30% începând cu 6.09.2005, drepturi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâților la luarea în calcul a sporurilor menționate la stabilirea drepturilor salariale lunare, viitoare, aferente activității desfășurate de reclamant și obligarea pârâților să opereze în carnetul de muncă modificările ce ar surveni ca urmare admiterii acțiunii.
În motivarea în fapt a cererii se arată că reclamantul este polițist cu grad de subcomisar de poliție, din anul 2004, încadrat ca ofițer de poliție judiciară la Direcția Națională Anticorupție, detașat din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Potrivit art.37 alin.1 din OG 38/2003, "polițiștii pe timpul când se află în delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate și alte concedii plătite, care se acordă în baza dispozițiilor legale în vigoare, primesc salariile de bază și celelalte drepturi bănești avute. În cazul în care detașarea se face pe un post cu un nivel de salarizare superior, polițiștii beneficiază de salariul funcției respective și de celelalte drepturi bănești legal cuvenite".
Conform art.31 alin.2 din Legea 360/2002, "Soțul sau soția polițistului mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă și a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soțul sau soția, are dreptul la o indemnizație lunară de 50% din salariul de bază al polițistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activități aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni".
În urma mutării reclamantului în interesul serviciului, în anul 2004, din în B, soția sa și-a întrerupt activitatea începând cu 31.01.2007, în condițiile în care, în perioada decembrie 2004 - ianuarie 2007, a beneficiat de concediu pentru creșterea copilului, după această dată și până în prezent nebeneficiind de o altă angajare.
În aceste condiții se cuvine obligarea pârâților la sporul de 50% prevăzut de dispozițiile legale menționate.
De asemenea, se susține că potrivit dispozițiilor art.21 alin.1 din OG 38/2003, "Polițiștii care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, verificare și valorificare a informațiilor, investigări, acțiuni și intervenție cu un grad ridicat de risc ori în condiții de pericol deosebit beneficiază de un spor de până la 30% din salariul de bază", iar în raport de dispozițiile care reglementează atribuțiile ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcția Națională Anticorupție, se impune acordarea sporului menționat.
Reclamantul arată că în conformitate cu dispozițiile art.211din OG 38/2003, care reglementează acordarea unui spor lunar de 30% din salariul de bază în beneficiul polițiștilor care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției, în rândul MIRA, precum și competența Direcției Naționale Anticorupție, este îndreptățit la acordarea acestui spor.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.31 alin.2 din Legea 360/2002, art.21 alin.1, din OG 38/2003, OUG 43/2003, OUG 27/2006.
În dovedire, reclamantul a depus la dosarul cauzei copia carnetului de muncă, adeverința nr. 2047/2008 a Direcția Națională Anticorupție.
Prin întâmpinare pârâta Direcția Națională Anticorupție a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate, arătând că, potrivit dispozițiilor art.11 alin.3 din OUG 27/2006, "Salariul de bază se stabilește potrivit nr. crt. 31 de la lit. A dinanexăpentru agenții de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, nr. crt. 28 pentru ofițerii de poliție judiciară, nr. crt. 27 pentru șefii de birou și nr. crt. 26 pentru șefii de serviciu. Ofițerii și agenții de poliție judiciară din Direcția Națională Anticorupție beneficiază de drepturile prevăzute înanexa nr. 4la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări prinLegea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare".
De asemenea, conform art.49 din OG 38/2003 salarizarea polițiștilor care îndeplinesc funcții în afara Ministerului d e Interne se face potrivit prevederilor Anexei nr.4.
Anexa 4 din OG 38/2003, prevede că " Polițiștii detașați în baza reglementărilor în vigoare să îndeplinească funcții în afara Ministerului d e Interne beneficiază de următoarele drepturi salariale:
a) salariul de bază al funcției îndeplinite, sporul de vechime în muncă, indemnizații, premii, sporuri și alte drepturi care se acordă personalului civil din unitatea unde își desfășoară activitatea, potrivit legislației care se aplică în unitățile respective. Salariul de bază al funcției îndeplinite reprezintă salariul pentru funcția îndeplinită;
b) salariul pentru gradul profesional și gradațiile calculate la acesta, potrivit legislației care se aplică polițiștilor;
c) în situația în care drepturile salariale prevăzute la lit. a) și b) sunt mai mici decât cele ce li s-ar cuveni ca polițiști încadrați în instituțiile din structura poliției pe funcții similare celor pe care le îndeplinesc la instituțiile unde sunt detașați, cei în cauză pot opta pentru drepturile salariale cuvenite celor încadrați în unitățile de poliție. În acest caz drepturile salariale cuvenite conform prevederilor lit. a) se acordă de către unitățile unde sunt detașați, iar diferența până la totalul drepturilor salariale cuvenite în calitate de polițiști se acordă de către unitățile de poliție. Prin totalul drepturilor salariale se înțelege salariul de bază corespunzător funcției de polițist, asimilată, precum și celelalte sporuri și indemnizații cuvenite în calitate de polițist, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor. La stabilirea salariului de bază corespunzător funcției de polițist, asimilată, va fi luat în calcul și salariul de merit, în condițiile în care polițiștii beneficiază de acest drept la instituțiile unde sunt detașați".
Cererea reclamantului privind acordarea sporului de 50% potrivit dispozițiilor art.31 alin.2 din Legea 360/2002, este neîntemeiată, pe de o parte, întrucât reclamantul a fost mutat la cerere în B, iar pe de altă parte, că a formulat această cerere după expirarea termenului de 9 luni prevăzut de acest text de lege, de la mutarea într-o altă localitate.
În ceea ce privește plata sporului de 30 % din salariul de bază pentru risc sau pericol deosebit se arată că, întrucât reclamantul a optat pentru drepturile salariale prevăzute pentru un magistrat de judecătorie, potrivit pct.1 lit.c din Anexa 4 la OG 38/2003, nu poate beneficia de acest spor, cu atât mai mult cu cât reclamantul nu formulat o opțiune pentru salariul cuvenit personalului Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
În dovedire, pârâta Direcția Națională Anticorupție depus la dosarul cauzei cererea nr.1422 din 4.07.2003, formulată de reclamant, Ordinul nr.1859 din 24.12.2003, emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
La 8.09.2008, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice în temeiul dispozițiilor art.60 - 63 din Codul d e procedură civilă și a Legii 500/2002.
Prin întâmpinare pârâtul MINISTERUL PUBLIC - parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că susținerile reclamantului în sensul că era în drept să beneficieze de sporul de 30% prevăzut de art.21 din OG 38/2003, precum și de sporul pentru prevenirea și combaterea corupției, nu corespund realității, întrucât acesta a fost numit în funcția de ofițer de poliție judiciară și beneficiază de salarizarea specifică procurorilor, nu și de toate drepturile de care se bucură polițiștii în general.
În ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea indemnizației de 50%, pârâtul susține că reclamantul a formulat această solicitare mult după perioada de 9 luni, în care ar fi putut beneficia de această indemnizație.
În privința capătului de cerere privind înscrierea drepturilor ce urmează a se acorda în carnetul de muncă s-a invocat excepția necompetenței materiale a instanței în raport de dispozițiile art.8 din Decretul 92/1976.
Pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului economiei și Finanțelor pentru aceleași considerente de fapt și de drept cu cele învederate de Direcția Națională Anticorupție.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, de temeiurile de drept incidente în cauză și de susținerile părților, Curtea reține următoarele:
Excepția necompetenței materiale a instanței este neîntemeiată în raport de dispozițiile art.17 din Codul d e procedură civilă și de caracterul accesoriu al capătului de cerere privind obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor în cuprinsul carnetului de muncă.
Pe fondul cauzei, instanța reține că prin Ordinul 1859 din 24.12.2003 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, reclamantul a fost numit ofițer de poliție juridică în Parchetul Național Anticorupție, Nivel Central, beneficiind de indemnizație de încadrare brută lunară, corespunzătoare coeficientului de multiplicare 13, asimilat din punct de vedere al salarizării funcției de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, plus un spor de 30 % din indemnizația de încadrare brută lunară pentru activitate specializată de combatere a infracțiunilor de corupție și un spor pentru condiții deosebite de muncă de 15 %.
Ordinul menționat a avut la bază cererea reclamantului, înregistrată sub nr. 1422/2003, din 4.07.2003, prin care a solicitat transferarea din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră B, în cadrul Parchetului Național Anticorupție -
Potrivit dispozițiilor art.49 și al pct.1 lit. din Anexa nr.4 din OG 38/2003, ofițerii de poliție judiciară detașați în alte structuri decât cele ale pot opta pentru drepturile salariale cuvenite celor încadrați în unitățile de poliție doar dacă drepturile salariale avute în acele structuri sunt mai mici decât cele ce li s-ar cuveni ca polițiști.
Din cuprinsul ordinului menționat reiese că reclamantul este salarizat la nivelul salarizării unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, drepturile fiind în mod evident superioare celor ce i s-ar fi cuvenit ca polițist, în condițiile în care nu există vreo dovadă din care să reiasă că ar fi solicitat acordarea drepturilor salariale prevăzute de legislația care reglementează statutul profesiei de polițist.
În consecință, Curtea apreciază că cererea reclamantului referitoare la acordarea sporului de 30% din salariul de bază pentru risc sau pericol deosebit și de 30% pentru activități privind combaterea și prevenirea corupției, prevăzute de art.21 alin.1 și art.11din OG 38/2003, este neîntemeiată întrucât, aceste sporuri sunt prevăzute doar în privința salarizării polițiștilor care au optat pentru salarizarea potrivit OG 38/2003.
În ceea ce privește indemnizația de 50% prevăzută de art.31 alin.2 din Legea 360/2003, instanța consideră, de asemenea, acest capăt de cerere ca neîntemeiat, pe de o parte având în vedere că în cazul reclamantului nu a operat o mutare în interesul serviciului, într-o altă localitate, aceasta fiind urmare a cererii formulată chiar de către petent, iar pe de altă parte având în vedere termenul imperativ prevăzut de aceste dispoziții legale, care începe să curgă de la data emiterii ordinului nr.859 din 24.12.2003.
Or, reclamantul nu a făcut nicio probă din care să reiasă că a solicitat vreunuia dintre pârâți, după data emiterii acestui ordin, acordarea acestei indemnizații care să acopere prejudiciul produs ca urmare a întreruperii activității soției sale.
În considerarea celor expuse anterior, Curtea va respinge cererea formulată ca neîntemeiată, cu consecința, în raport de dispozițiile art.60 și 63 Cod procedură civilă, respingerii cererii de chemare în garanție formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția necompetenței materiale.
Respinge cererea formulată de reclamantul cu domiciliul ales la Direcția Națională Anticorupție în B,--81, sector 1, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE cu sediul în B,--14, sector 5 și DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE cu sediul în B,--81, sector 1, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.02.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.
Tehnored./6 ex.
18.03.2009
Președinte:Ghica Alina NicoletaJudecători:Ghica Alina Nicoleta
