Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 54/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 54

Ședința publică de la 05.01.2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Patraș Bianca Laura

GREFIER - - -

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, reprezentat de avocat, cu delegație de substituire depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care învederează că reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 10 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei pe capătul de cerere privind daunele morale.

La interpelarea instanței, apărătorul reclamantului precizează că toate actele de procedură să fie comunicate la sediul Cabinetului de Avocatură " ".

Potrivit art.3 lit.m teza 3 din Legea nr. 146/1997, Curtea constată că reclamantului i s-a pus în vedere să timbreze capătul de cerere privind daunele morale cu taxă de timbru în valoare de 10 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei.

Apărătorul reclamantului precizează că nu înțelege să timbreze capătul de cerere privind daunele morale.

Curtea, din oficiu invocă excepția netimbrării capătului de cerere având ca obiect daunele morale și pune în discuția părții această excepție.

Apărătorul reclamantului solicită admiterea excepției și anularea capătului de cerere privind daunele morale, ca netimbrat. Pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii principale astfel cum a fost formulată. În temeiul art.274 proc.civ. solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând dovada onorariului de avocat, taxa de timbru și timbrul judiciar.

Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției netimbrării capătului de cerere privind daunele morale și pe fondul cauzei.

CURTEA,

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.09.2009,reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a-i soluționa cererea de redobandire a cetățeniei române,obligarea acestuia să procedeze la analizarea/avizarea cererii de redobandire a cetățeniei române în termen de maxim 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii,precum și obligarea la plata daunelor morale de 1000 lei.

În motivare,reclamantul a arătat că a formulat inițial, în anul 2003, cerere de redobândire a cetățeniei române si a revenit cu aceeași solicitare către pârât la data de 19.08.2009,însă nici până la acest moment nu a primit vreun răspuns.

pârâtului este de natură a-l vătăma pe reclamant,fapt ce impune,in opinia acestuia,obligarea Ministerului Justitiei să procedeze la analizarea/avizarea cererii de redobandire a cetățeniei române de îndată.

În privința capătului de cerere având ca obiect plata daunelor morale,reclamantul a învederat instantei că tergiversarea solutionării cererii sale a fost de natura a-i leza demnitatea umană,fiind privat de drepturile legale și constituționale o perioada îndelungată.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele aflate la dosar, Curtea reține în fapt că reclamantul a adresat încă din anul 2003-revenind ulterior la data de 19.08.2009- Direcției Cetățenie din cadrul Ministerului Justiției o cerere,prin care solicită să-i fie analizată cererea de redobândire a cetățeniei române.

Potrivit dispozițiilor art.12 alin.1 din Legea 21/1991,Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie și se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială și autentică la sediul Ministerului Justiției, Direcția cetățenie, și este însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege.

Deși legea cetățeniei române nu prevede un termen în care pârâtul să analizeze cererile formulate pentru redobândirea cetățeniei române, ci doar împrejurarea că cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățenie, se apreciaza că termenul de 6 ani,calculat de la data depunerii primei cereri si până la momentul soluționării prezentei acțiuni, are drept consecință imposibilitatea reclamantului de valorificare a dreptului prevăzut de Legea nr.21/1991.

De reținut și dispozițiile art.10 din Legea nr.396/2002 pentru ratificarea Convenției europene asupra cetățeniei, adoptată la Strasbourg la 06.11.1997,conform cărora,fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea,păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie.

Din aceasta perspectiva,termenul de 6 ani anterior menționat, nu poate fi considerat un termen rezonabil în sensul dispozițiilor legale sus menționate și a practicii CEDO,iar amanarea analizării solicitării de redobândire a cetățeniei române, reprezintă un refuz nejustificat de soluționare a cererii în sensul art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.554/2004.

Față de aceste considerente, constatând refuzul nejustificat al pârâtului, Curtea, în temeiul art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, va admite acțiunea și va obliga pârâtul să analizeze și să soluționeze cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.

Cat privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata daunelor morale,instanta reține că,deși i s-a pus în vedere reclamantului,prin apărător,să achite taxa de timbru si timbru judiciar aferentă,acesta a arătat că nu înțelege a achita sumele anterior menționate întrucat nu sunt datorate.

Curtea retine ca art.3 lit.m par.2 din Legea 146/1997 care reglementeaza nivelul taxei de timbru pentru cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, prevede urmatoarele:cerere cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 39 lei.

Textul anterior citat nu face distinctie dupa cum pagubele suferite sunt de natura morala sau materiala,astfel încat nu poate fi interpretat în sensul ca s-ar referi exclusiv la daunele materiale.

Dispozițiile art.15 lit. ^1) care statueaza asupra scutirii de la plata taxelor de timbru pentrucererile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice,nu sunt aplicabile în speta,acestea avand un caracter general în raport cu cele prevazute la art.3 lit.m,care stabilesc un caz particular al regimului taxelor de timbru în materia contenciosului administrativ.Or,potrivit principiuluispecialia generalibus derogant,apare cu evidenta aplicabilitatea în speta a acestor din urma dispoziții.

Un argument în sensul celor expuse,îl constituie și considerentele deciziei Curtii Constituționale nr. 778/12.05.2009 prin care a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilorart.pct. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea și completareaLegii nr. 146/1997privind taxele judiciare de timbru ( de abrogare aart. 15lit. f^1) din Legea nr. 146/1997).

Potrivit acestor considerente,Curtea Constituționala a retinut caReglementarea reprezenta un mod specific de apărare juridică a menționatelor atribute ale personalității umane - caracterizate înart. 1alin. (3) din Constituția României ca fiind valori supreme în statul de drept. În felul acesta se asigura accesul la justiție, necondiționat de plata unei taxe de timbru, persoanelor vătămate prin proferarea de expresii insultătoare, calomnii ori denigrări săvârșite pe orice cale, direct sau prin mijloacele de comunicare în masă.

Asadar,se poate concluziona în sensul că textul art.15 lit.f ind.1 din legea 146/1997,nu își gaseste aplicabilitatea în cazul actiunilor cu caracter patrimonial pentru repararea prejudiciilor morale cauzatelor persoanelor vatamate în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.

Potrivit art.20 din Legea nr.146/1997,neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii.

Cum în cauză reclamantul nu s-a conformat dispozițiilor amintite,instanța, în baza temeiului de drept enunțat, va admite excepția de netimbrare și va anula cererea în consecință.

În temeiul art.274 proc.civ,retinand culpa procesuala a paratului,Curtea va dispune obligarea acestuia catre reclamant la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de 504,3 lei reprezentand onorariu de avocat, taxă de timbru și timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția de netimbrare a capătului de cerere având ca obiect daune morale.

Anulează acest capăt de cerere ca netimbrat.

Admite acțiunea principală formulată de reclamantul, cu domiciliul ales în B, str. - - nr. 41, -orp C,. 1,. 3, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B, str. - nr. 17, sector 5.

Obligă pârâtul să analizeze cererea reclamantului de redobândire cetățeniei române, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă prezentei hotărâri.

Obligă pârâtul la plata cheltuielilor de judecată către reclamant în cuantum de 504,3 lei.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.01.2010.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red./4 ex.

Președinte:Patraș Bianca Laura
Judecători:Patraș Bianca Laura

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 54/2010. Curtea de Apel Bucuresti