Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 924/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 924
Ședința publică de la 23.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Stănișor Denisa Angelica
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care se învederează că reclamanta și-a îndeplinit obligația de a timbra acțiunea cu taxă de timbru în valoare de 4 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei, a depus concluzii scrise solicitând judecarea cauzei în lipsă, iar pârâtul a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând în condițiile art.260 Cod procedură civilă, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția Contencios Administrativ și Fiscal la data de 16.09.2008, reclamanta, cetățean, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe ca reprezentant al Ambasadei României din Chișinău a solicitat obligarea pârâtului să stabilească data la care va fi invitat să depună/înregistreze cererea de redobândire a cetățeniei române la Secția Consulară a României din Republica M, în termen de 30 de zile.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că s-a adresat cu o cerere Secției Consulare a Ambasadei României din Republica M, expediată la data 13.09.2006, conform art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991, republicată și, neprimind un răspuns la această cerere revenit cu nouă cerere expediată recomandat cu aviz de confirmare de primire la data de 16.06.2009.
Prin cererile adresate, reclamantul arată că a solicitat să fie invitat să depună cererea de redobândire a cetățeniei române într-un termen scurt la Secția Consulară României din Chișinău.
Întrucât nu fost precizată nicio dată în cererea de răspuns, cu privire la invitarea să depună cererea de redobândire a cetățeniei române, reclamantul apreciază că răspunsul primit este un refuz nejustificat de i se soluționa cererea.
Susține că pârâtul nu poate invoca propria vinovăție, prin menționarea numărului mare de cereri de programare/intenție ca motiv al nesoluționării acestora, fiind direct responsabil de această tergiversare nejustificată, prin lipsa de organizare administrativă a Consulatului României din Chișinău.
Mai arată că, pârâtul i- îngrădit dreptul actual, legal și constituțional la depunerea, înregistrarea cererii de redobândire a cetățeniei române, reglementat de art. 12 (3) din Legea nr. 21/1991, republicată, și pe cale de consecință i- încălcat dreptul fundamental la cetățenia română, prin restrângerea exercitării dreptului de obține cetățenia.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. Legii nr. 554/2004, Legii nr. 21/1991, Legii nr. 396/2002 și Constituția României.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din 23.02.2010 pârâtul a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune.
Analizând actele și lucrările din dosar, în raport de susținerile părților și prevederile legale incidente în cauză, pe excepția invocată și, în subsidiar pe fond, Curtea reține următoarele:
Excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de autoritatea publică pârâtă a fost motivată pe împrejurarea că reclamantul a depășit termenele reglementate de art. 11 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004, de a solicita instanței constatarea refuzului nejustificat de soluționare a cererilor anterioare ultimei cereri la care pârâtul a răspuns.
Curtea apreciază că, în speță, reclamantul a solicitat să se constate refuzul nejustificat de soluționare în raport de ultima cerere trimisă autorității publice, întrucât situația solicitată a fi rezolvată de către pârât, atât prin cererile anterioare, cât și prin ultima cerere, a rămas actuală și nerezolvată și la momentul formulării ultimei cereri.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune ca neîntemeiată.
Pe fondul cererii de chemare în judecată se constată că, potrivit art.12 alin.3 din Legea 21/1991 privind cetățenia română: "persoanele care au domiciliul sau reședința în străinătate, pot depune cererea de redobândire a cetățeniei române însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prev. de lege, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României. Cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățenie".
Potrivit art.1 din Legea nr.554/2004 "(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată".
Se constată că,în speță, nu este stabilit un termen sau un interval de timp în care autoritatea pârâtă să proceseze cererile formulate pentru redobândirea cetățeniei române, ci doar împrejurarea că cererile vor fi înaintate de îndată comisiei pentru cetățenie, depinzând de autoritatea pârâtă cum își organizează la nivel intern serviciile în acest sens.
Curtea apreciază că trecerea unui termen de trei ani de la data la care reclamantul a formulat prima cerere scrisă privind invitarea, programarea acestuia pentru depunerea cererii de redobândire a cetățeniei române ( 13.09.2006) duce la imposibilitatea reclamantului de a-și valorifica drepturile prev. de Legea nr. 21/1991, lipsind de efecte juridice prevederile art.12 alin.3 din Legea nr. 21/1991.
Aceasta cu atât mai mult cu cât, depunerea cererilor la Secția Consulară a Ambasadei României din Republica M este prima etapă, cererile urmând a fi trimise de îndată comisiei de cetățenie din cadrul Ministerului Justiției din România, pentru a urma procedura prevăzută de lege, iar această procedură necesită din nou mai mult timp.
Pentru aceste considerente, Curtea constată refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea reclamantului privind stabilirea datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetățeniei române, neavând relevanță motivele de ordin administrativ organizatoric invocate de autoritatea publică.
Având în vedere considerentele expuse anterior, în conformitate cu prevederile art.18 din Legea nr.554/2004, Curtea va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtul să stabilească o dată de depunere de către reclamant a cererii de redobândire a cetățeniei române, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescripției și lipsei calității de reprezentant invocată de pârât.
Admite acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul ales în B,-, -.131, sector 5, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, cu sediul în B-, sector 1.
Obligă pe pârât să stabilească o dată de depunere de către reclamant a cererii de redobândire a cetățeniei române, într-un termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.02.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnodact. /4 ex./11.03.2010
Președinte:Stănișor Denisa AngelicaJudecători:Stănișor Denisa Angelica
