Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 968/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL
SECTIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 968
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 23.02.2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Alina Șuțu
GREFIER: - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că s-au depus la dosar concluzii scrise din partea reclamantului și întâmpinare, prin registratura secției.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 16.09.2009, reclamanta a chemat în judecată pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, solicitând instanței obligarea acestuia la stabilirea datei la care să depună cererea de redobândire a cetățeniei române la secția Consulară a României din Republica M, într-un termen scurt, rezonabil, maxim 30 de zile.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în 13 septembrie 2006 s-a prezentat la Secția Consulară a Ambasadei României din Republica M pentru a depune cererea de redobândire a cetățeniei române, împreună cu actele necesare, dar i-a fost refuzată primirea și i s-a comunicat să facă o cerere scrisă de programare prin poștă, recomandat, pentru a fi invitată să depună cererea și actele doveditoare.
Reclamanta a arătat că nu a primit nici un răspuns la cererea sa, motiv pentru care a mai formulat o cerere la 11.06.2009, la care nu a primit răspuns.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, excepția prescrierii dreptului la acțiune, și a arătat că cele peste 360.000 de persoane care au dorit să depună cerere pentru redobândirea cetățeniei române sunt invitate în ordinea cronologică a formulării cererii de intenție să se prezinte la Secția Consulară, unde are loc verificarea documentelor stabilite de lege, dosarul fiind trimis ulterior în țară, la Ministerul Justiției, pentru analizarea cererilor.
Deși activitatea se desfășoară în două schimburi din cauza numărului relativ restrâns de personal ai Secției Consulare față de numărul mare de cereri, precum și din cauza faptului că locația unică pentru toată Republica M nu permite procesarea solicitărilor și în alte regiuni, sunt programate acele persoane care au formulat cerere de intenție la începutul anului 2006.
Curtea constată că excepția lipsei dovezi calității de reprezentant nu este fondată.
Acțiunea nu este semnată "pentru" reclamantă, de o persoană fără mandat, ci de reclamantă, fiind descifrabil " ". Daca pârâtul apreciază că altă persoană a semnat acțiunea în fals, se poate adresa organelor penale pentru cercetarea faptei.
În ce privește prescripția, pârâtul a precizat că excepția se raportează doar la prima cerere de programare în vederea înregistrării cererii de redobândire a cetățeniei române (septembrie 2006).
Curtea constată că prin prezenta acțiune reclamanta pune în discuție legalitatea actului administrativ asimilat- tăcerea autorității la cererea reclamantei de programare în vederea depunerii cererii și actelor.
Reclamanta a depus cerere în septembrie 2006, dar și în iunie 2009.
Calculul termenului de sesizare a instanței se face începând cu momentul la care trebuia să fie soluționată ultima cerere la care nu s-a răspuns.
Perioada scursă de la data exprimării inițiale a voinței de obținere a programării pentru depunerea cererii va fi avută în vedere doar la aprecierea asupra caracterului- justificat/nejustificat- al refuzului de soluționare a cererii în 2009.
Pe fond, analizând actele depuse la dosar, susținerile părților și prevederile legale aplicabile în materie, Curtea reține următoarele:
Conform art. 101alin. 1 din Legea nr. 21/1991, " cetățeni români care înainte de data de 22 decembrie 1989 au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul II pot redobândi ori li se poate acorda cetățenia română, la cerere, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute laart. 8alin. 1 lit. b), c), e) și f)".
Conform art. 12 din Legea nr. 21/1991, "Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie și se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială și autentică la sediul Ministerului Justiției, Direcția cetățenie, și este însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege.
Persoanele care au domiciliul sau reședința în străinătate pot depune cererea de acordare, întemeiată pe dispozițiileart. 10^1, sau de redobândire a cetățeniei române, însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare competente ale României. Cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățenie.
În situația în care, la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, numărul solicitanților este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare a oficiului, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular".
Conform art. 10 din Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Convenției europene asupra cetățeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997, "Fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie".
Din aceste dispoziții legale Curtea reține obligația statului de a analiza cererea de redobândire a cetățeniei române într-un termen rezonabil. Aceste prevederi legale redau -pentru situația concretă reglementată- un principiu general, al operativității activității administrative.
Astfel, legiuitorul român a statuat, cu caracter general, că cererile adresate autorităților publice se soluționează în 30 de zile, dacă legea (specială) nu prevede alt termen.
În speță, caracterul rezonabil al termenului în care trebuie să fieprimităcererea de redobândire a cetățeniei române este analizat de către instanță în funcție de situația concretă dedusă judecății.
Astfel, pârâtul arată că numărul cererilor este foarte mare, astfel că se procedează la invitarea persoanelor care și-au exprimat intenția de a solicita redobândirea/acordarea cetățeniei române în ordinea cronologică a exprimării aceste voințe.
Mai susține pârâtul că la primirea cererilor la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din străinătate se verifică îndeplinirea cerinței depunerii tuturor actelor care dovedesc îndeplinirea condițiilor legale.
destinate primirii actelor sunt limitate, deoarece misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României nu pot fi înființate fără acordul țării străine.
Curtea constată că împrejurările de ordin general invocate de Ministerul Afacerilor Externe nu pot justifica refuzul de primire a cererii și actelor necesare.
Dreptului reclamantei de a obține analiza pe fond a cererii într-un termen rezonabil, drept statuat de lege, nu îi pot fi opuse doar susțineri.
În ce privește aplicarea dispozițiilor art. 12 alin. 3 din legea 21/1991, astfel cum a fost completată prin legea 171/2009, Curtea constată că pârâtul nu a făcut dovada numărului cererilor înregistrate la oficiul consular și nici dovada adoptării și respectării unui criteriu cronologic în invitarea solicitanților.
Dovada acestor împrejurări poate fi făcută cu acte, cererea pârâtului de "confirmare a numărului de cereri prin întreprinderea unei cercetări la fața locului" fiind neîntemeiată.
tatul, prin instituțiile sale, răspunde atât pentru culpa persoanelor ce îndeplinesc atribuțiile în cadrul autorităților publice cât și pentru organizarea necorespunzătoare a activității de executare a legii.
Fiind implicate aspecte de extraneitate, instanța are în vedere faptul că în activitatea de organizare a executării legii există limite stabilite de statul vecin în exercitarea dreptului suveran de a permite înființarea de noi birouri consulare.
Însă cu privire la situația concretă a activității desfășurate în locația unică din Chișinău nu poate fi reținută o situație de fapt, nefiind aduse probe în dovedirea susținerilor formulate prin întâmpinare.
Curtea nu se poate substitui puterii executive, însă activitatea administrației publice este supusă legii, se desfășoară în aplicarea, executarea și organizarea executării acesteia, iar instanța își exercită atribuțiile de interpretare și aplicare a legii.
Dreptul reclamantei de a obține analiza cererii într-un termen rezonabil este recunoscut de lege. Acest drept presupune în mod necesar primirea cererii într-un termen care, împreună cu perioada necesară analizării pe fond a cererii de Comisia pentru Cetățenie, să nu contravină prevederilor Convenției europene asupra cetățeniei.
Dreptul suveran al statului român de "a analiza aceste cereri raporta la condițiile obiective în care activitatea în cauză se poate desfășura" invocat de pârât în întâmpinare a suferit limitări prin chiar voința statului român care a ratificat această Convenție, fără a formula rezerve cu privire la aplicarea art. 10.
Apărările pârâtului în sensul că dispozițiile art. 10 nu sunt aplicabile decât în cazul persoanelor care domiciliază în mod obișnuit și legal pe teritoriul statului român nu sunt corecte.
Conform art. 9 din Legea 396/2002, "Fiecare stat parte va facilita, pentru cazurile și în condițiile prevăzute de dreptul său intern, redobândirea cetățeniei de către persoanele care o aveau și care domiciliază în mod obișnuit și legal pe teritoriul său".
Art. 10 însă este prevăzut într-un alt capitol, și anume "Proceduri referitoare la cetățenie", având o aplicabilitate generală- în cazul cererilor "privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie".
Pe de altă parte, obligația facilitării redobândirii cetățeniei române de către persoanele care domiciliază în mod obișnuit și legal pe teritoriul statului român nu exclude dreptul celorlalți solicitanți care au dreptul potrivit legii române la redobândirea cetățeniei române- de a obține examinarea cererii într-un termen rezonabil, cf. art. 10 din Convenție.
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că refuzul pârâtului de a stabili o dată pentru primirea cererii la mai mult de trei ani de la data exprimării voinței inițiale, având în vedere și timpul necesar desfășurării celorlalte operațiuni necesare pentru analiza cererii, nu este justificat.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 18 din legea nr. 554/2004, va admite acțiunea, urmând a obliga pârâtul să primească cererile într-un termen apreciat ca rezonabil- de maxim șase luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și excepția prescripției.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta cu domiciliul ales în B, sector 5,-, - scara 4,.131, la în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe cu sediul în Mun. B,-, sector 1.
Obligă pârâtul la stabilirea unei date pentru depunerea cererii și actelor într-un termen de maxim 6 luni de la rămânerea irevocabilă a sentinței.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.02.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.
4 ex./30.03.2010
Președinte:Alina ȘuțuJudecători:Alina Șuțu
