Regimul strainilor in Romania - litigii contencios. Sentința 471/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 471
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Carmen Ilie
GREFIER - - -
XXX
S-a luat în cererea de revizuire formulată de revizuientul în contradictoriu cu intimatul OFICIUL ROMÂN PENTRU - BIROUL PENTRU
La apelul nominal s-a prezentat revizuientul și consilier juridic, pentru intimatul OFICIUL ROMÂN PENTRU -BIROUL PENTRU
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că intimatul a depus întâmpinare.
Revizuientul depune dovada achitării taxei de timbru și un set de înscrisuri.
Se comunică un exemplar al întâmpinării revizuientului, care nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru observarea acesteia.
Curtea a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților.
Revizuientul arată că cererea îndeplinește condițiile prevăzute de lege, că a actul a existat dar nu a putut fi prezentat instanței din eroare. Solicită admiterea cererii și rejudecarea cauzei.
Consilier juridic, pentru intimatul OFICIUL ROMÂN PENTRU -BIROUL PENTRU G solicită respingerea cererii.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 335 din 01.10.2009 pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CRAIOVAa fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU - Biroul pentru
Pentru a pronunța această sentință Curtea a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Român pentru - Biroul pentru G s-a solicitat anularea deciziei de returnare nr. -/31.03.2009 emisă de pârât.
În motivarea contestației reclamantul a susținut că a obținut dreptul de ședere permanentă la data de 19.08.2005 cu valabilitate până la data de 18.08.2010. La data formulării și respectiv a admiterii cererii de acordare a dreptului de ședere permanentă a depus toate documentele necesare, inclusiv actul prin care dovedea că deține în mod valabil un spațiu de locuit.
Decizia contestată este nelegală deoarece nu se precizează ce condiție a fost încălcată în privința obligației de a dovedi deținerea spațiului în mod valabil, motiv pentru care se solicită anularea deciziei ca nemotivată.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât decizia de returnare respectă criteriul clarității și preciziei actelor administrative, fiind motivată în fapt și în drept prin prisma disp. art. 77 alin. 1 lit. a din OUG nr. 194/2002 întrucât la data acordării dreptului de ședere permanentă reclamantul nu îndeplinea condiția impusă de art. 71 alin. 1 lit. c, respectiv nu deținea legal un spațiu de locuit.
Analizând acțiunea prin prisma excepției lipsei obiectului, excepție invocată de pârât, Curtea o apreciază ca nefondată și o va respinge.
Astfel, din adresa nr. -/19.06.2009 emisă de Oficiul Român pentru rezultă că decizia de returnare nr. -/31.03.2009 a fost anulată, reclamantului aprobându-i-se prelungirea dreptului de ședere pe teritoriul României pe o perioadă de 3 ani, respectiv până la 17.06. 2012.
Prin decizia de returnare nr. -/31.03.2009 s-a dispus încetarea dreptului de ședere permanentă în România a reclamantului cu consecința returnării acestuia de pe teritoriul României în termen de 90 de zile de la data luării la cunoștință despre măsura dispusă.
Ori, chiar dacă decizia de returnare a fost anulată de către emitent, reclamantul nu a mai redobândit dreptul de ședere permanentă, acordându-i-se doar un drept de ședere temporară pe o perioadă de 3 ani.
În acest context, este neîntemeiată excepția lipsei obiectului acțiunii, demersul reclamantului având ca scop nu doar anularea deciziei de returnare ci și redobândirea dreptului de ședere permanentă.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că acțiunea este nefondată.
Dispunând instituirea măsurii returnării reclamantului de pe teritoriul României urmare a încetării dreptului de ședere permanentă, pârâtul Oficiul Român pentru - Biroul pentru Gar eținut că la data acordării acestui drept, reclamantul nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege, în sensul că, potrivit art. 71 alin. 1 lit. d din OUG nr. 194/2002, nu a făcut dovada deținerii legale a spațiului de locuit în condițiile legii.
Dispozițiile art. 71 reglementează condițiile de acordare a dreptului de ședere permanentă, instituind la alin. 1 lit. d necesitatea dovedirii deținerii legale a spațiului de locuit, potrivit legii.
În dovedirea îndeplinirii acestei condiții reclamantul a depus contractul de vânzare cumpărare nr. 2296/23.03.1998 prin care dobândea în proprietate un apartament situat în Târgu J, fără însă a face cunoscut pârâtului faptul că prin contractul de vânzare cumpărare nr. 6516/05.11.2003 a înstrăinat acest imobil.
Așadar, la data la care a fost analizată cererea reclamantului pentru acordarea dreptului de ședere permanentă, respectiv 09.07.2004, reclamantul nu îndeplinea condiția deținerii legale a unui spațiu de locuit.
Acest aspect a fost însă sesizat ulterior, conform raportului din data de 23.04.2009 întocmit de pârât iar potrivit art. 77 din OUG nr. 194/2002, constatându-se că operează unul din cazurile de anulare a dreptului de ședere permanentă reglementat de art. 77 alin. 1, pârâtul a emis în mod legal decizia de returnare nr. -/31.03.2009.
Faptul că la data de 14.09.2006 s-a realizat o reziliere convențională a actului de înstrăinare a imobilului reclamantului sau că în prezent există pe rolul Judecătoriei Târgu Jiuo acțiune în constatarea nulității acestui contract nu prezintă relevanță întrucât la data acordării dreptului de ședere permanentă reclamantul nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege.
În consecință, în raport de cele arătate, Curtea respinge ca neîntemeiată acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a formulat la data de 30.10.2009 cerere de revizuire, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 punctul 5 din Codul d e procedură civilă.
În motivarea cererii a arătat că, instanța de fond a respins acțiunea datorită împrejurării că, nu a făcut dovada deținerii unui spațiu legal de locuit, și a invocat ca acte noi în susținerea cererii sale, încheierea nr. 23602 din 17.07.2009 pronunțată de G și extrasul de carte funciară prin care demonstrează că societatea al cărei asociat unic este are în proprietate un imobil în comuna, județul G, imobil în care acesta locuiește.
În susținerea cererii au fost depuse copii ale încheierii nr. 23602 din 17.07.2009 pronunțată de G, extrasului de carte funciară și ale actelor constitutive ale societății comerciale.
În cauză a fost depusă întâmpinare de către intimat prin care a fost invocată excepția inadmisibilității susținându-se că, sentința nu ar fi susceptibilă de revizuire întrucât aceasta nu se încadrează în dispozițiile art. 322 din Pr.Civ.
În motivarea excepției s-a susținut că "prin sentința nr. 335/01.10.2009 Curtea de APEL CRAIOVA, ca instanța de fond s-a pronunțat irevocabil, astfel că revizuirea solicitată de cetățeanul străin este inadmisibilă, întrucât aceasta poate privi o hotărâre rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și o hotărâre dată de o instanță de recurs atunci când se evocă fondul. Hotărârea atacata nu este o hotărâre a unei instanțe de apel ori recurs și nici nu putea fi supusă apelului, ea fiind irevocabilă."
În ceea ce privește motivul de revizuire invocat s-a susținut că "reclamantul nu a probat în nici un fel faptul că înscrisul invocat, respectiv încheierea nr. 23602 din dosarul nr. 23602/17.07.2009 pronunțată de către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară G, ar fi fost reținut de partea potrivnică sau că nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părților. Mai mult decât atât, pentru ca înscrisul prezentat să poată constitui temeiul pentru care se solicită revizuirea unei hotărâri acesta trebuie să fie relevant în raport de situația de fapt care a fost dedusă judecății. Or, în speță, prin hotărârea nr. 335/01.10.2009 instanța s-a pronunțat asupra decizie de returnare de pe teritoriul României nr. -/31.03.2009 prin care cetățeanului străin i-a fost anulat dreptul de ședere permanent pe teritoriul României, act administrativ care a fost emis în considerarea condițiilor existente la momentul emiterii lui, adică la data de 31.03.2009 anterior datei 17.07.2009, data emiterii înscrisului invocat.
În raport de obiectul cererii de revizuire, temeiul invocat și dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 322 pct. 5.pr.civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă,după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității Curtea arată că, pentru admisibilitatea cererii de revizuire întemeiată pe această dispoziție legală, ca de altfel a oricărei cereri de revizuire, hotărârea supusă revizuirii trebuie să evoce fondul cauzei în sensul că, prin aceasta fondul cauzei a fost cercetat, iar instanța a dispus asupra acestuia, situație care se regăsește în cauza de față, sentința fiind pronunțată în fond, astfel că excepția este neîntemeiată.
Din interpretarea dispozițiilor susmenționate, reiese că pentru se putea invoca asemenea motiv, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: partea interesată să prezinte un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată; înscrisul să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea și să nu fi putut fi invocat în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurarea mai presus de voința părților; înscrisul să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării fondului, soluția ar fi fost alta decât cea pronunțată.
Raportat la obiectul cauzei care a fost reprezentat de contestarea măsurii returnării revizuientului de pe teritoriul României ca urmare a încetării dreptului de ședere permanentă,întrucât la data acordării acestui drept, respectiv 09.07.2004, acesta nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege, în sensul că, potrivit art. 71 alin. 1 lit. d din OUG nr. 194/2002, nu a făcut dovada deținerii legale a spațiului de locuit în condițiile legii, se constată că înscrisul considerat nou de către revizuient, respectiv încheierea nr. 23602 din 17.07.2009, nu întrunește condițiile prevăzute de lege, fiind evident că acesta nu exista.
În consecință, cererea de revizuire formulată în cauză va fi reținută ca inadmisibilă prin prisma dispozițiilor art. 322 cod procedură civilă și va fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de revizuire formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU -BIROUL PENTRU G împotriva sentinței nr. 335 din 01.10.2009 pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CRAIOVA.
Sentință irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 2009
Președinte, |
Grefier, |
Red. Jud. /4ex.
Tehnored.
Președinte:Carmen IlieJudecători:Carmen Ilie
