Regimul strainilor in Romania - litigii contencios. Sentința 899/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.899

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19 02 2010

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Bîcu Vasile

GREFIER- - -

Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU, având ca obiect contestație împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României nr.- din 10 06 2009.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta - prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.-/24 07 2009 depusă la fila 4 dosar, pârâtul Oficiul Român pentru prin consilier juridic cu delegație la fila 42 dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reclamanta -, prin avocat, depune actele de care înțelege să se folosească în susținerea cererii, comunicând câte un exemplar reprezentaților pârâtului și al Ministerului Public.

Curtea lasă dosarul la a doua strigare pentru a se lua cunoștință de actele depuse de reclamantă.

La reluarea cauzei la a doua strigare, părțile prin reprezentanți având pe rând cuvântul, declară că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauză în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de fond.

Reclamanta - reprezentată de avocat solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, anularea Deciziei de returnare de pe teritoriul României nr.- din 10 06 2009 pentru motivele expuse în acțiune. Fără cheltuieli de judecată. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

Pârâtul Oficiul Român pentru prin consilier juridic solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată având în vedere că actul administrativ contestat a fost emis cu respectarea prevederilor legale în materie și respectă condițiile de fond și formă cerute de lege.

Ministerul Public prin reprezentant solicită respingerea contestației ca neîntemeiată. Din probele administrate în cauză rezultă că reclamanta a intrat pe teritoriul României cu o altă identitate; s-a emis decizia de returnare conform în temeiul art.92 și art.63 din OUG nr.194/2002. Solicită menținerea deciziei de returnare ca temeinică și legală.

Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

CURTEA

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la 24.07.2009, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâtul OFICIUL R PENTRU IMIGRǍRI solicitând anularea DECIZIEI DE RETURNARE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI nr. - emisă în data de 10.06.2009 de către Ministerul Administrației și Internelor, Oficiul Român pentru a Municipiului B, transmisă prin adresa nr. - din data de 14.07.2009 și primită în data de 17.07.2009.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a solicitat în data de 09.04.2009, viza de ședere pe teritoriul României Ia Oficiul Român pentru a Municipiului B, cerere înregistrată sub nr. 707/09.04.2009.

Urmare a acestei cererii a primit Decizia de Returnare de pe teritoriul României nr. -, prin care a fost înștiințată că trebuie să părăsească Teritoriul României în termen de 15 zile de Ia primirea acesteia.

Oficiul Român pentru a Municipiului B, a emis acesta decizie pentru următoarele motive:

A constatat că a intrat în România sub o altă identitate și în perioada de interdicție.

Reclamanta a arătat că nu a avut o altă identitate, singura identitate pe care o are și a avut-o este cea de -, sens în care a atașat dosarul pe care I-a depus Ia Oficiul Român pentru a Municipiului B, toate actele de stare civilă posibile, respectiv, certificat de, carte de Identitate tradusă și legalizată, declarație pe propria răspundere prin care își arată identitatea, certificat emis de Ambasada prin care se declară de acord cu încheierea căsătoriei mele.

Prin acest Certificat (2009) ZI No. 045 din data de 18.02.2009, emis de către Ambasada i se recunoaște atât Identitatea, data nașterii cât și seria și numărul pașaportului.

Nu cunoaște cum a fost posibil ca Oficiul Român pentru a Municipiului B, să constate că are și o altă identitate, atât timp cât ea nu există și nici nu a existat.

A mai fost în România, sens în care depune Ia dosarul cauzei, copie după fostul său pașaport, care este expirat în acest moment, de unde rezultă foarte clar că nu are o altă identitate și nici nu are vreo interdicție de intrare în România.

Nu cunoaște să fi primit vreodată o interdicție de intrare în România iar ultima dată când a fost plecată în și s-a întors în România nimeni nu i-a spus sau încunoștințat de vreo interdicție.

A plecat în cum a dorit și nu ca urmare a vreo Decizie de a teritoriului României.

Consideră că aceste constatări ale Oficiul Român pentru a Municipiului B, în sensul că ar fi intrat în România sub o identitate falsă și că ar avea o interdicție sunt în baza unor confuzii

A constatat că a încheiat o căsătorie de conveniență.

A solicitat viza de ședere în România ca urmare a căsătoriei mele cu soțul său CGD. căsătorie încheiată în data de 20.03.2009, Ia Oficiul Stării Civile a Sectorului 2, B, căsătorie înregistrată sub nr. 309/20.03.2009.

Locuiește Ia aceeași adresă cu soțul său, adică în B, sector 2,-.

Această căsătorie a fost și este liber consimțită de către amândoi, și se bazează pe sentimente reciproce, afecțiune și prietenie.

Au o căsătorie în adevăratul sens al cuvântului, și nu una de conveniență, locuind împreună, având sentimente de afecțiune reciproce, îndeplinind toate obligațiile ce decurg din această căsătorie.

Se înțeleg în limba română, este adevărat că reclamanta nu cunoaște excelent limba română, dar se poate înțelege cu soțul său, și acest lucru nu duce Ia imposibilitatea ă de comunicare și nici Ia imposibilitatea continuării căsătorie.

Căsătoria nu îndeplinește nici o condiție, prevăzută de art. 63 din OUG 194/2002, pentru a fi declarată de conveniență.

Nu cunoaște de unde Oficiul Român pentru a Municipiului Bap utut constata inconsecvența în declararea datelor cu caracter personal, sau a circumstanțelor în care s-au cunoscut, dar consideră că este vorba de o neînțelegere.

La 29.07.2009, reclamanta a mai depus pe rolul Curții de Apel Bucureștio cerere identică, ce formează obiectul dosarului nr-, dosar care în urma admiterii excepție de litispendență în ședința din 04.12.2009, a fost conexată la prezentul dosar.

La 09.10.2009, pârâtul a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii.

În motivare, pârâtul a arătat că la data de 29.01.2009 reclamanta a intrat pe teritoriul țării noastre prin intermediul unei vize de scurtă ședere eliberată de Misiunea Diplomatică a României la, iar la 09.04.2009 a depus la sediul pârâtei o cerere de prelungire a dreptului de ședere temporară în calitate de membru de familie al unui cetățean Român. În sprijinul cererii reclamanta a arătat că este căsătorită cu un cetățean român, anexând certificatul de căsătorie nr. -/20.03.2009, eliberat de Consiliul Local sect.2. Cu ocazia verificărilor efectuate pentru soluționarea cererii străinei, s-a stabilit că aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, iar viza de intrare a fost obținută pe baza unor informații false; de asemenea, s-a constatat că străina a intrat în țară sub o altă identitate în perioada de interdicție. Astfel, în temeiul art. 33 alin. 1, alin.2 lit. a și b din actul normativ amintit mai sus, pârâtul a informat cu privire la cele constatate iar la data de 11.06.2009 i-a fost comunicată decizia acestei instituții privind anularea vizei nr. -, eliberată cetățenei chineze -.

Fiind căsătorită cu un cetățean român, conform certificatului de căsătorie pe care l-a prezentat, străina aparent, se afla în una din situațiile de interzicere a îndepărtării prevăzute de art. 92 din OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată. Lucrătorii ORI i-au intervievat pe soți pentru a stabili dacă mariajul lor este de conveniență sau nu. În urma datelor oferite de soți la interviu, s-au reținut mai multe elemente ale unei căsătorii de conveniență, în sensul art. 63 din actul normativ amintit mai sus, anume: soții au fost inconsecvenți în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanțelor în care s-au cunoscut și a altor informații relevante despre aceștia, și, de asemenea, soții nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi.

Având în vedere toate aceste aspecte, anume faptul că viza străinei a fost anulată de autoritatea competentă și faptul că străina nu se află în nicio situație de interzicere a îndepărtării, în temeiul art. 82 alin. 3 lit. a pct. II din același act normativ, pe numele acesteia a fost emisă decizia de returnare nr. - din 10.06.2009, act administrativ a cărui legalitate este contestată în prezenta cauză.

În ceea privește motivele pentru care reclamanta solicită instanței admiterea contestației și anularea actului administrativ atacat, învederează următoarele:

Conform prevederilor art. 33 din OUG nr. 194/2002, republicată,1. poate fi anulată sau revocată, în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țară de către Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea motivată a organelor poliției de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, ori a Oficiului Român pentru atunci când străinii se află pe teritoriul statului Român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în țară se face de către organele poliției de frontieră sau, după caz, ale Oficiului Român pentru.

2. Autoritățile prevăzute la alin. 1 pot lua măsura anulării vizei în următoarele situații:

se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;

străinii au obținut viza de intrare pe baza unor documente sau informații false".

Pe de altă parte, conform art. 81 alin. 1 și art. 82 alin.3 lit. a pct. II,1. Împotriva străinilor care au intrat ilegal, a căror ședere pe teritoriul României a devenit ilegală, a căror viză sau drept de ședere a fost anulat sau revocat, a acelora cărora li s-a refuzat dreptul de ședere temporară, a acelora cărora le-a încetat dreptul de ședere permanentă, precum și a foștilor solicitanți de azil, Oficiul Român pentru poate dispune măsura returnării de pe teritoriul României.

În temeiul art. 82,3. Decizia de returnare dă posibilitatea străinului să părăsească țară neînsoțit, astfel:

în termen de 15 zile, pentru:

II. străinul a cărui viză a fost anulată sau revocată."

Din interpretarea textelor de lege invocate mai sus, rezultă că în situația în care unui străin îi este anulată viza de intrare pe teritoriul României, acesta urmează a fi îndepărtat din țară prin intermediul deciziei de returnare.

Din documentele depuse la dosarul instanței se poate lesne observa că la momentul emiterii deciziei de returnare reclamanta nu mai beneficia de dreptul de ședere conferit de viză, întrucât aceasta fusese anulată.

Reclamanta a intrat în țară la data de 29.01.2009, prin intermediul vizei de scurta ședere în scop de vizită, simbol C/VV, eliberată de Misiunea Diplomatică a României la. Anterior, la data de 09.08.2006, străina obținuse viza de lungă ședere în România și apoi prelungirea dreptului de ședere până la data de 01.11.2007, sub identitatea de. La 03.03.2008, sub aceeași identitate, străina a solicitat o nouă prelungire a dreptului de ședere, însă i-a fost refuzată și I s-a eliberat decizia de returnare nr. -/02.04.2008 cu interdicție de intrare de 6 luni. Faptul că reprezintă una și aceeași persoană cu - este confirmat de Raportul de constatare tehnico-științifică înaintat de către Serviciul Criminalistic din cadrul DGPMB Oficiului Român pentru, la data de 09.05.2008. La data de 10.10.2008, străina pe numele a fost îndepărtată sub escortă de pe teritoriul României prin și s-a dispus nepermiterea intrării pe teritoriul țării noastre pentru o perioadă de 6 luni, respectiv până la 09.04.2009.

La data de 29.01.2009, străina a reintrat în România sub o altă identitate, -, în perioada de interdicție, obținând în prealabil o viză de scurtă ședere pe baza unor informații false.

În urma acestor aspecte constatate de lucrătorii ORI, la data de 10.06.2009 a fost înștiințat Ministerul Afacerilor Externe, care a dispus măsura anulării vizei nr. -, tip C/VV, eliberată la data de 20.01.2009 cetățenei chineze -, în conformitate cu art. 33 alin. 1 și alin. 2 lit. a și lit. b din OUG 194/2002, republicată.

Pe de altă parte, reclamanta a solicitat prelungirea dreptului de ședere în temeiul faptului că este căsătorită cu cetățeanul român CGD. De altfel, și cererea introductivă de instanță este motivată în principal tot pe acest aspect, prin prisma "relațiilor de prietenie și afecțiune ce există între soți". reclamanta nu se află în situația de interzicere a îndepărtării prevăzută de art. 92(1) lit. c din OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, astfel cum încearcă străina să acrediteze această idee. Textul de act normativ prevede:

Art. 92:

1. . este interzisă în următoarele cazuri:

străinul este căsătorit cu un cetățean Român, iar căsătoria nu

este de conveniență;

Interpretând articolul menționat mai sus reiese fără echivoc că un cetățean străin poate fi returnat de pe teritoriul României dacă este căsătorit de conveniență cu un cetățean Român.

Astfel, pentru a lămuri aspectele legate de căsătorie, lucrătorii pârâtului i-au invitat pe cei doi soți să se prezinte în vederea susținerii unui interviu, conform art. 63 din același act normativ. În urma interviului, lucrătorii ORI au stabilit că soții au încheiat o căsătorie de conveniență, reținând mai multe elemente care conduc la această concluzie, și anume: soții sunt inconsecvenți în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanțelor în care s-au cunoscut ori a altor informații relevante despre aceștia (art. 63 alin. 2 lit. 1) și soții nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi (art. 63 alin. 2 lit. d).

Concret, au fost semnalate numeroase neconcordanțe în răspunsurile soților, privind:

Modul în care s-au cunoscut:

Soțul declara, fără niciun fel de ezitare asupra datei, că a cunoscut-o pe soția sa cu o zi înainte de ziua lui de naștere, în data de 21.01.2009 într-un parc din. în amănunt modul cum au interacționat în acea zi.

Soția declară că și-a cunoscut soțul pe internet, în octombrie 2007. Precizează că adresa de e-mail a soțului ei o are de la un amic pe nume, care îl cunoaște pe cetățeanul român de mai multă vreme. Prima întâlnire față în față a avut loc la 30.01.2009, precizând totodată că s-au întâlnit la soțul ei acasă, fiind de față și prietenul lor și soția acestuia.

De remarcat faptul că declarația soțului nu poate fi adevărată, atât timp cât străina a intrat în România Ia 29.01.2009, iar el spune că a cunoscut-o în data de 21.01.2009.

Soțul declară că a doua întâlnire cu soția sa a avut loc în același parc din, unde s-au plimbat singuri o J de oră.

Soția declară că din 30.01.2009, când s-au întâlnit prima oară, au început să locuiască împreună; apoi rectifică și spune că a doua întâlnire a avut loc în casa aceluiași prieten și că s-au întâlnit zi de zi până să se mute împreună. Mai adaugă faptul că de fiecare dată când soțul venea să o ia de la, mergeau la ei acasă, și nu în parc.

Cererea în căsătorie:

Soțul declară că cererea în căsătorie i-a făcut-o în data de 26.01.2009, la un restaurant chinezesc, fiind de față și niște prieteni soț și soție. Soțul spune că nu i-a oferit niciun cadou cu ocazia cererii în căsătorie.

De remarcat faptul că, Ia acea dată, cetățeana chineza nu se afla în țară.

Soția declară că a fost cerută în căsătorie la câteva zile după ce se mutaseră împreună, Ia soțul ei acasă, și nu era nimeni de față. Cu această ocazie precizează că soțul ei i-a dăruit o pereche de cercei din aur alb.

La petrecerea de nuntă, soțul spune că au participat numai cei care au fost la primărie, adică doi prieteni soț și soție. Soția spune că pe lângă cei care au fost la primărie, au venit la petrecere și alți prieteni de-ai soțului și rude.

în comun, modul cum și-au petrecut ziua dinaintea interviului: Soțul declară că s-a trezit Ia ora 6:30 dimineața, pe la ora 10 plecat la serviciu și s-a întors Ia 18:30. Precizează că atunci când a plecat, soția lui încă dormea. Peste zi, a vorbit cu ea la telefon de două ori (în condițiile în care amândoi au declarat că nu cunosc o limbă pe care s-o înțeleagă amândoi și comunică prin intermediul unui calculator care traduce automat).

Soția declară că s-a trezit dimineața Ia ora 6 și soțul ei s-a trezit la o J de oră după ea. Spune că a spălat haine, apoi a ascultat muzică, s-a uitat la un film și a făcut curățenie și mâncare. Spune că soțul ei nu a plecat la serviciu, ci a stat acasă și a reparat o mașină.

Modul cum și-au petrecut zilele de naștere:

Soțul declară că de ziua lui de naștere au ieșit împreună în același parc din unde s-au cunoscut, însă soția nu știa că este ziua lui, întrucât erau la a doua întâlnire.

Soția declară că ziua lui de naștere nu au petrecut-o împreună, întrucât la 22.01.2009 când este ziua lui, ea era în.

Cu ocazia zilei ei de naștere, soțul declară că au ieșit în parc și i-a dăruit un de trandafiri.

Soția declară că de ziua ei s-a întors târziu de la serviciu, nu au ieșit nicăieri, și a primit cadou o pernă în formă de inimă de culoare roșie.

fiecăruia și ocupațiile

Soțul spune că lucrează ca tehnician sisteme alarmă la o firmă de securitate și are programul de lucru între orele 10-17.

Soția declară că nu știe unde lucrează soțul ei și nici ce studii are.

Familia și alte date personale

Soțul spune că soția sa a mai fost căsătorită cu un cetățean chinez, de care a divorțat în 2005, fiind foarte convins de acest lucru.

Soția declară că a divorțat de primul soț în 1992.

Soțul declară că soția nu are nu are pe corp cicatrici provenite din operații și că are un tatuaj pe piciorul stâng.

Soția declară că are o cicatrice pe sânul drept de câțiva centimetri, provenită de la o operație și că tatuajul îl are pe piciorul drept.

Soțul declară despre el că are probleme cu ficatul și cu polipii și că a suferit două operații de hernie de disc. Mai spune că are o cicatrice la genunchi, provenită de la un cuțit.

Soția spune că soțul ei nu are nici probleme de sănătate și nici vreo cicatrice pe corp.

Întrucât ziua de Sf. G era apropiată de ziua interviului și considerând că ziua onomastica a fost sărbătorită de soți, aceștia au fost întrebați dacă și cum au sărbătorit această zi.

Soțul declară că de Sf. Gam ers cu soția la un acasă Ia doi prieteni de-ai lui, și au stat până la ora 20:00.

Soția declară că în acea zi nu au plecat de acasă, au dat o petrecere în familie care a durat până la ora 23:00.

În afara acestor neconcordanțe constatate în răspunsuri, a mai rezultat un element al unei căsătorii de conveniență: soții nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi. În acest sens străina a dat și o declarație în limba chineză pe care translatorul asistent a tradus-o în limba Română, în care spune expres acest lucru, adăugând că se înțeleg și comunică prin intermediul unui calculator, care traduce automat din limba chineză în limba Română și invers.

Având în vedere toate aceste aspecte, anume faptul că viza de intrare a străinei a fost anulată și faptul că aceasta a încheiat o căsătorie de conveniență pe teritoriul României, neaflându-se deci în nicio situație de interzicere a îndepărtării, pârâtul, cu deplina respectare a prevederilor legale, a emis pe numele acesteia decizia de returnare nr. -/10.06.2009.

Curtea a încuviințat părților proba cu înscrisuri.

Din probele administrate, Curtea reține că reclamanta a intrat în țară la data de 29.01.2009, prin intermediul vizei de scurta ședere în scop de vizită, simbol C/VV, eliberată de Misiunea Diplomatică a României la. Anterior, la data de 09.08.2006, reclamanta obținuse viza de lungă ședere în România și apoi prelungirea dreptului de ședere până la data de 01.11.2007, sub identitatea de. La 03.03.2008, sub aceeași identitate, reclamanta a solicitat o nouă prelungire a dreptului de ședere, însă i-a fost refuzată și I s-a eliberat decizia de returnare nr. -/02.04.2008 cu interdicție de intrare de 6 luni. Faptul că reprezintă una și aceeași persoană cu - este confirmat de Raportul de constatare tehnico-științifică înaintat de către Serviciul Criminalistic din cadrul DGPMB Oficiului Român pentru, la data de 09.05.2008. La data de 10.10.2008, reclamanta pe numele a fost îndepărtată sub escortă de pe teritoriul României prin și s-a dispus nepermiterea intrării pe teritoriul țării noastre pentru o perioadă de 6 luni, respectiv până la 09.04.2009.

La data de 29.01.2009, reclamanta a reintrat în România sub o altă identitate, -, în perioada de interdicție, obținând în prealabil o viză de scurtă ședere pe baza unor informații false.

În urma acestor aspecte constatate de lucrătorii ORI, la data de 10.06.2009 a fost înștiințat Ministerul Afacerilor Externe, care a dispus măsura anulării vizei nr. -, tip C/VV, eliberată la data de 20.01.2009 cetățenei chineze -, în conformitate cu art. 33 alin. 1 și alin. 2 lit. a și lit. b din OUG 194/2002, republicată.

Pe de altă parte, reclamanta a solicitat prelungirea dreptului de ședere în temeiul faptului că este căsătorită cu cetățeanul român CGD. De altfel, și cererea introductivă de instanță este motivată în principal tot pe acest aspect, prin prisma "relațiilor de prietenie și afecțiune ce există între soți".

Potrivit art. 92,1. . este interzisă în următoarele cazuri:

străinul este căsătorit cu un cetățean Român, iar căsătoria nu

este de conveniență."

Din probele administrate, Curtea reține că căsătoria încheiată de reclamantă este o căsătorie de conveniență deoarece soții sunt inconsecvenți în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanțelor în care s-au cunoscut ori a altor informații relevante despre aceștia (art. 63 alin. 2 lit. 1) și soții nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi (art. 63 alin. 2 lit. d).

Având în vedere toate aceste aspecte, anume faptul că viza reclamantei a fost anulată de autoritatea competentă și faptul că reclamanta nu se află în nicio situație de interzicere a îndepărtării, în temeiul art. 82 alin. 3 lit. a pct. II din același act normativ, pe numele acesteia a fost emisă în mod legal decizia de returnare nr. - din 10.06.2009.

Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate, Curtea va respinge cererile ca neîntemeiate.

Din aceste motive, în baza art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, Curtea va admite cererea și va constata existența calității pârâtului de colaborator al Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTǍRǍȘTE:

Respinge ca neîntemeiate cererile formulate de reclamanta - domiciliată în B,-, sector 2 împotriva pârâtului OFICIUL R PENTRU IMIGRǍRI cu sediul în B,--5, sector 5.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.02.2010.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. jud. /2 ex./03.03.2010

Președinte:Bîcu Vasile
Judecători:Bîcu Vasile

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: